WITTGENSTEIN, Ludwig (1889-1951), filosof de
origine austriaca, stabilit din 1929 īn Anglia. Pe lānga contributiile
sale speciale īn logica (privind mai ales notiunile de tautologie
si probab 717l114h ilitate), si-a concentrat aproape exclusiv cercetarea
asupra naturii si structurii limbajului. La W., locul traditionalei problematici a constiintei
a fost luat de problematica limbajului, īn "Tractatus
logico-philosophicus" (1921), W.
se ocupa, īn primul rānd, de conditiile pe care orice simbolism (ca
reprezentare a faptelor), trebuie sa le īndeplineasca. Un asemenea
"limbaj" consta din elemente combinate astfel īncāt sa reflecte
īntr-o corespondenta biunivoca elementele si structura
lumii. "Propozitia, scrie W.,
este o imagine a realitatii..., este o transpozitie a
realitatii, asa cum o gāndim noi". W. introduce o distinctie de baza īntre ..a spune"
si "a arata"; un enunt poate sa aserteze o
anumita stare de lucruri prin faptul ca are aceeasi
structura cu aceea a starii pe care o reprezinta. Aceasta
structura comuna nu poate fi īnsa asertata, ea poate fi
doar "aratata" īn simboluri. Pe baza acestei conceptii
asupra limbajului, W.
formuleaza apoi o conceptie asupra cunoasterii si
filosofiei īn genere. Dupa el, multe dintre problemele filozofice
traditionale apareau din īncercarea de a spune ceea ce poate fi doar
aratat, o procedura gresita care īsi avea sursa īn
neīntelegerea "logicii limbajului nostru". Conceptia asupra
limbajului logic, ideal (din "Tractatus") a influentat decisiv
pozitivismul logic. Ultimele expuneri ale lui W. (aparute postum) cuprind o noua viziune, mai
realista, asupra limbajului; cercetarea limbii naturale ia locul acum
studiului limbajului logic; īn acest context, W. dezvolta teoria "jocurilor lingvistice"
(īnradacinate īn anumite "forme de viata"), prin care
vrea sa descrie structura reala a limbajului teorie care sta la
baza constituirii unei pragmatici logice. Conceptia filozofica a lui
W. din ultima perioada este
apropiata de "filozofia limbajului comun" (Austin s.a.).
Alte op.: "Investigatii
filozofice" (postum, 1952),"Remarci asupra fundamentelor
matematicii" (postum, 1956).