APLICAREA UNUI TEST SOCIOMETRIC SI IDENTIFICAREA MODALITATILOR DE OPTIMIZARE A RELATIILOR INTERPERSONALE DIN CLASA DE ELEVI

SOCIOGRAMA COLECTIVA A ALEGERILOR

SOCIOGRAMA COLECTIVA A RESPINGERILOR

Atractiile reciproce sunt desenate cu sageti cu sens dublu (culoare rosie Respingerile reciproce sunt desenate cu sageti cu sens dublu (culoare

Atractiile unilaterale sunt desnate cu sageata neagra.    albastra).

Respingerile unilaterale sunt desenate cu sageata neagra.

Urmeaza etapa în care, pe baza sociomatricei (Tabelului de scoruri) si a sociogramelor prezentate mai sus, se fac interpretarile corespunzatoare, se desprind concluziile cu privire la sistemul relational din cadrul grupului experimental.
Se depisteaza existenta liderului informal. Acesta este subiectul care înregistreaza cel mai mare punctaj pozitiv în cadrul tabelului de scoruri, iar în sociograma, de regula, se situeaza într-o pozitie centrala, catre care se îndreapta cel mai mare numar de sageti, alegeri. În cazul nostru subiectul A este liderul sociometric, deoarece a dobândit maximum de punctaj pozitiv (+24) si este ales de 9 persoane din totalul de 19. Confirmarea leadership-ului sociometric exercitat de A se verifica prin faptul ca el nu este tinta nici unei respingeri si în plus, uneste indivizi aflati în opozitie (I si Q), jucând astfel rolul de "liant" al grupului.
Dupa cum se poate observa din sociograma colectiva a alegerilor subiectii C si F joaca si ei un rol important, situându-se printre "preferatii" grupului. Subiectul C însumeaza 16 puncte, fiind ales de 7 persoane din 19. Atât liderul grupului, cât si subiectul C au o imagine de sine dezvoltata si structurata armonios, fiind constienti de pozitia lor în grup.
Subiectul E este izolat, desigur, dar nu este câtusi de putin respins. El este ceea ce se numeste un adevarat izolat, deoarece nimeni nu-l alege, dar nici nu-l respinge. Reintegrarea acestuia în grup este obligatorie si se poate face cu ajutorul subiectilor C si F, doua persoane importante din grup si care se afla pe lista preferintelor subiectului în cauza.
Interesanta este pozitia fiecarui subiect figurat în exemplul nostru, dar sa mai alegem un caz. În ceea cel priveste pe Q care înregistreaza (- 36) puncte din 14 respingeri înregistrate la adresa lui din totalul de 19. De aici putem conclude ca Q este un exclus sociometric, fiind respins chiar si de liderul grupului, se impune depistarea cauzelor acestor pozitii si adoptarea unor masuri de prevenire a unor disfunctionalitati ce pot aparea. Se poate interveni asupra lui prin intermediul subiectilor A, F, M, conform preferintelor lui, explicându-le acestora cât de importanta este coeziunea grupului. Ceea ce este interesant la acest subiect este ca el este constient de pozitia sa.
Subiectii I si G se afla într-o pozitie similara lui Q, doar ca I însumeaza (- 18) puncte din 10 respingeri, iar G (- 16) din 8 respingeri. În acest caz se poate interveni asupra lui I prin intermediul subiectilor A si M, care nu-l resping si pe care subiectul I îi prefera; iar asupra lui G se poate interveni prin intermediul subiectilor B, J, C.
Subiectul H, are si el o pozitie interesanta. El obtine (- 1) punct din însumarea lui +4 cu - 5 punctaj obtinut din trei alegeri si trei respingeri, ceea ce ne determina sa afirmam ca acesta este un subiect controversat, cu o atitudine inconsecventa, eventual cu prea mare încarcatura subiectiva în ceea ce întreprinde.

III. Concluzii privind directiile de actiune pentru a mari gradul de coeziune
Principalele directii de actiune sunt:
1 Avantajul sociogramelor este acela de a oferi o radiografie a starii relatiilor pozitive si negative la un moment dat si la o situatie data, putând fi radical diferit pentru o alta situatie.
2 Cunoasterea modului în care evolueaza colectivul: ne intereseaza modul cum se structureaza spontan grupul, care sunt relatiile neoficiale ce apar în grup. Tot din schema relatiilor de grup se pot obtine informatii referitoare la membrii izolati ai colectivului, cei care nu reusesc sa se adapteze, cei care sunt cei mai agreati (în cazul nostru A, C, F) sau personajele mai putin agreate (Q).
3 Cunoasterea stadiului atins în formarea coeziunii: calcularea indicelui de coeziune înaintea unei etape importante pentru grup si la o perioada oarecare dupa aceea ne va arata eficacitatea demersurilor întreprinse. Calcularea indicelui în diferite etape ne va dezvalui în ce directie evolueaza grupul: creste coeziunea, stagneaza sau se afla în regres. Fenomenele care pot produce astfel de modificari sunt numeroase ca atare, este nu numai recomandabil, ci si necesar sa se procedeze periodic la aplicarea testului sociometric si implicit la compararea rezultatelor si depistarea factorilor care au produs modificarile respective.

Cele doua instrumente de investigare pot constitui un sprijin deosebit în cunoasterea fundamentelor socioafective ale unui grup, care scapa de obicei observatiei directe; dar mai ales ofera posibilitatea unei actiuni, a unei interventii asupra grupului, care sa tina cont de organizarea sa interna, pentru îmbunatatirea functionarii acestuia, ameliorarea coeziunii de grup, dar si în reconstituirea unor echipe omogene.

SOCIOGRAMA "TINTA" - clasa a-VIII-a C

(compusa din cercuri concentrice)

Cei 19 subiecti testati (numerotati cu numere de la 1 - 19) sunt asezati in cele patru cercuri concentrice in functie de gradul lor de popularitate. Astfel, in cercul din interior au fost trecuti subiectii care s-au bucurat de cea mai mare POPULARITATE ( cei care au intrunit cele mai multe alegeri), in cercul urmator s-au situat subiectii cu statut sociometric ACCEPTAT, in cercul urmator au fost trecuti subiectii cu statut sociometric INDIFERENT si in ultimul cerc, elevii MARGINALIZATI.
Liderul informal al grupului (cu punctajul cel mai mare) este asezat în centrul cercului numarul 1 (cerc numerotat astfel de la interior spre exterior). Cu cât un elev are un punctaj mai mic cu atât se departeaza mai mult de centrul cercului 1 sau chiar de grup. Exista si situatii in care unii din subiecti se situeaza excentric, nefiind preferati si nepreferand pe nimeni (izolatii).

Sociograma colectiva ne ofera posibilitatea cunoasterii structurii preferentiale ce se stabileste în interiorul colectivului, indicându-se în mod grafic cine cu cine relationeaza din punctul de vedere al afinitatilor.

Pe grafic alegerile unilaterale sunt reprezentate cu o sageata continua verde iar respingerile unilaterale printr-o sageata rosie punctata Atragerile reciproce ne apar ca o linie continua cu varful spre ambele sensuri sageata albastra, iar respingerile reciproce printr-o sageata mov punctata in ambele sensuri

Prezentarea sociogramei se poate face în fata clasei (punctând pe aspectele generale) dar si individual (punctând pe aspectele particulare ale elevului). Trebuie sa subliniem ca este recomandat a se scoate în evidenta partea pozitiva a concluziilor astfel încât sa îmbunatatim climatul psihosocial, sa încalzim relatiile dintre elevi. Se impune constientizarea fiecarui elev asupra rolului, statutusului si pozitiei sale în grup în mod realist si consilierea acestora pentru a diminua conflictele sau atitudinile negative.

Este necesar sa subliniez insa ca tehnicile sociometrice nu trebuie absolutizate in studiul grupurilor educationale, deoarece ele nu fac decat sa constate o situatie intr-un anumit moment (sa o "radiografieze"), situatie care, trebuie explicate si interpretata, iar, cand este cazul, modificata prin masuri educative corespunzatoare.

Am adresat elevilor din clasa a 8-a C urmatoarele 2 cerinte:

Numeste trei din colegii tai, cu care ai dori sa fii impreuna in grupa din laboratorul AEL

a)..................

b).................

Se observa ca liderul informal al grupului este subiectul GV.