ALTE DOCUMENTE |
ARII sI NIVELE DE EVALUARE. EVALUAREA FACTORILOR
Din obiectivele cadru deriva obiectivele de referinta
Obiectivele de referinta specifica rezultatele asteptate ale învatarii pentru fiecare an de studiu, urmaresc progresul în achizitia de competenta si cunostinte, de la un an de studiu la altul. Câteva exemple de obiective de referinta la matematica, clasa I. La sfârsitul clasei I, elevul va fi capabil sa înteleaga sistemul pozitional de formare a numerelor din zeci si unitati, folosind obiecte pentru justificari, sa scrie si sa citeasca numerele naturale de la 10 la 100, sa efectueze operatii de adunare si scadere.
3. Al treilea nivel al obiectivelor este cel operational.
La acest nivel, obiectivele sunt definite prin comportamente observabile si masurabile.
Obiectivele operationale sunt exprimate în termeni concreti si foarte exacti: a face suma, a calcula, a identifica, a exprima, toate fiind comportamente observabile.
"A specifica un obiectiv în termeni operationali implica si cuprinde definirea unei situatii sau categorii de situatii în care elevul exerseaza sa stapâneasca o deprindere sau un comportament sau face dovada ca a atins aceasta stapânire" (M. Manolescu, Evaluarea scolara un contract pedagogic, pag. 78).
Modul de a cunoaste daca un elev a învatat sau nu ceva este de a observa rezultatul comportamentului sau. Aceste rezultate au fost conventional numite obiective comportamentale, care sunt de fapt performante finale.
Evaluarea rezultatelor scolare
O reforma scolara poate sa cuprinda multe componente ale procesului de învatamânt. Nu este suficient sa definim obiectivele educatiei, este necesara si selectia continua a procesului de învatamânt. Aceasta cerinta este exprimata de Scriven, înca din 1967, când s-a lansat conceptul de omogenizare a evaluarii.
El considera ca nu poate fi o evaluare corecta fara o abordare integrala a procesului de învatamânt.
Dupa el, "omogenizarea" trebuie sa fie tripla:
Cunostintele acumulate reprezinta aspecte importante ale rezultatelor instruirii.
Epoca actuala produce o deplasare a accentului pe dezvoltarea facultatilor intelectuale. Aceasta mutatie pune accentul pe dezvoltarea capacitatilor intelectuale si nu pe memorarea unor date, evenimente.
Scopul instructiei este nu numai de a cunoaste ci de stii sa aplici.
Un alt aspect al rezultatelor învatamântului îl constituie trasaturile de personalitate si conduita a elevilor.
Cele mai multe dintre acestea privesc obiective afective ale procesului instructiv educativ. Ele constituie rezultate ale activitatii precum si conditii care influenteaza randamentul scolarilor.
Continutul educatiei în viitor este influentat de cel putin trei categorii de factori si conditii care actioneaza în corelatie. În realizarea evaluarii factorilor si conditiilor, un rol important au:
Multiplicarea surselor si mesajelor contemporane accentueaza necesitatea realizarii unui neoumanism global, a unor sinteze între stiinta si cultura, între trecut si viitor.
Multiplicarea surselor si mesajelor lumii contemporane, în conditiile evolutiei stiintelor exacte, evolutia tehnologiei constituie problematica viitorului.
În viitor, în locul enciclopedistului educatia trebuie sa duca la "luminarea spiritului, înnobilarea sentimentelor, la instaurarea ratiunii ca instanta suprema de calauzire a vietii".
scoala va trebui sa evite supraîncarcarea, dezechilibru între cunostinte, asigurând totodata integrarea tuturor tipurilor de educatie.
"Literatura pedagogica propune un set de indicatori de pertinenta" a continutului învatamântului:
mentinerea unui echilibru între deschiderea continuturilor fata de problematica planetara si trebuintele specifice comunitatii locale si nationale;
asigurarea echilibrului în conceperea continuturilor la nivel central si la nivel institutional;
orientarea prospectiva si democratica a continuturilor astfel încât sansele de succes ale celor ce învata sa sporeasca, iar pregatirea lor pentru întelegerea si construirea viitorului sa devina cât mai temeinica" (M. Manolescu, Evaluare scolara - un contract pedagogic).
Evaluarea factorilor
O alta directie de evolutie a evaluarii randamentului scolar al elevilor o reprezinta extinderea preocuparilor asupra conditiilor si factorilor de care depind rezultatele obtinute.
Preocuparea de a asigura procesului de învatamânt o eficienta sporita un caracter rational si riguros, trebuie sa luam în considerare factorii si conditiile care intervin în desfasurarea actului didactic.
În evolutia teoriei evaluarii s-au conturat doua tendinte:
extinderea actiunii de evaluare, de la masurarea si aprecierea rezultatelor la evaluarea procesului care a dat nastere acestor rezultate;
elaborarea unor modalitati noi de integrare a actiunilor de evaluare în activitatea didactica (I. T. Radu - Sinteze pe didactica moderna, 1986).
Analiza evaluarii din perspectiva celor doua tendinte enuntate mai sus, permite evidentierea acestei actiuni si anume aceea de cunoastere a efectelor activitatii desfasurate.
Elaborarea actului de evaluare a rezultatelor scolare în legatura cu procesul didactic marcheaza o relatie cu dublu sens.
Calitatile fiecaruia din elementele care alcatuiesc procesul didactic (continutul, metodele, mijloacele de învatamânt, sistemul relatiilor educative etc.), precum si însusirile factorilor umani, care participa la desfasurarea procesului de evaluare se reflecta în rezultatele produse de elevi.
Aplicarea analizei de sistem în studierea activitatii instructiv educative permite relevarea mai multor tipuri de factori care intervin în actul didactic:
factori generali (economici, sociali, demografici, de sistem, conditii didactico-materiale etc.);
factori umani si însusirile acestora: elevi (trasaturi, capacitati, nivel de pregatire) profesorii (competente, atitudini, conceptii pedagogice etc.).
componentele procesului de instructie si educatie (continuturi, metodologie, mijloace de învatamânt);
Interactiunea dintre acesti factori (generali, umani si componente ale procesului instructiv-educativ), conduce la obtinerea rezultatelor scontate.
Actiunea convergenta a acestor factori demonstreaza prezenta lor în orice act pedagogic. În aceste conditii evaluarea apare ca un proces extins si asupra aspectelor educative ale activitatii scolare.
Din cele expuse mai sus rezulta ca notiunea de evaluare si-a largit foarte mult continutul, iar aria de probleme s-a extins si ea. În aceste conditii, evaluarea stimuleaza activitatea scolara în general, ea fiind în mod deosebit un mijloc de progres pentru elev si o confirmare a competentei profesorului.
|
