ART-TERAPIA VIZUAL-PLASTICA
Imbinarea artei si terapiei intr-un scop terapeutic;
Functia art-terapeutului nu se limiteaza la rolul de psihoterapeut in sens strict, ci el vizeaza un rol social mai larg;
Ca orice terapeut veritabil, art-terapeutul trebuie sa fie deschis spre altul, spe intelegerea si acceptarea celuilalt, in sensul definit de Rogers (1974, p. 20), care declara ca terapeutul trebuie sa se intrebe: "Pot eu sa-i permit altuia sa aiba un sentiment ostil fata de mine? Pot eu sa accept furia ca o parte legitima si adevarata a celuilalt? Pot eu sa accept atunci ca opiniile sale despre viata si toate problemele sale sunt atat de diferite de ale mele?"
emotiile si sentimentele estetice traite de subiect, in interactiune cu cele cognitive si cu cele morale;
asociatiile ideative ale subiectului.
produsele de nuanta artistica, fie ca sunt create de subiectul supus art-terapiei, fie ca sunt create de altcineva iar subiectul doar le percepe si le contempla, deschid un posibil "camp psihoterapeutic". Contactul persoanei cu "opera de arta" se realizeaza de la "exterior" la "interior" pentru contemplare si de la "interior" la "exterior" pe parcursul realizarii produsului vizual-plastic de nuanta artistica. Impresia artistica, legata de contemplarea "operei" de arta, provoaca o reactie expresiva, iar producerea "operei" de arta vizual-plastica pune in lucru o activitate expresiva .
atitudini.
a) Prima atitudine se caracterizeaza prin faptul ca persoana care contempla se opreste doar la opera, percepand numai aspectul ei formal, iar uneori si aspectul cultural. Senzatiile si intelectul raspund naturii sensibile, cognitive si eventual, reperelor estetice ale contemplatorului. Dupa cum sustine Dufrenne (l976, p. 95), "fiinta vie nu inceteaza sa isi propage propriul sau sens; chiar perceptia cea mai elementara ne asigura ca ea nu este in intregime reductibila la relatiile de exterioritate; caracterul sau de totalitate organizata desemneaza o anumita calitate a existentei unui subiect care se raporteaza la el insusi si care se instaleaza cuceritor in existenta". Or, noi credem ca si spre asa ceva tinde art-terapia vizual-plastica. Contemplatorul percepe din opera ceea ce-l intereseaza, in raport cu experienta sa anterioara, cu set-ul, cu trebuintele sale, iar opera i se ofera prin ceea ce este ea ca atare. Contemplatorul poate considera ca "artistic" un produs realizat in alt scop decat cel estetic, respectiv un produs realizat prin activitatea expresiva din art-terapia vizual-plastica.
b) A doua atitudine rezida in faptul ca subiectul care contempla "vede dincolo de opera". El percepe opera pe baza unui set, a unui fond aperceptiv, care ii da posibilitatea sa isi proiecteze unele stari emotiinale, unele conflicte ideo-afective, unele dorinte. In cazul unor subiecti, prehensiunea sensibila si intelectuala a operei duc la "depasirea" acesteia si la intalnirea, prin evocare, cu autorul produsului artistic. In acest caz, opera este un catalizator, un fel interfata intre arta, estetica, artist si contemplator. Ea il implica pe contemplator in comunitatea celor care recepteaza opera, cel mai adesea in moduri diferite, permitand si stabilirea unor legaturi interpersonale.
2.3. Art-terapia vizual plastica aplicata la persoanele cu diferite deficiente
imagini de sine pozitive, atenuand sau eliminand perturbarile induse subiectului de deficienta ca atare, precum si de o imagine de sine negativa sau de narcisism.
ritualizarea.
|
