Acesta este un exemplu de raport de auto-evaluare completat pentru principiul de calitate 5.
obiectivul 2a: cititi individual cu atentie comentariile din coloana de argumente/dovezi pentru criteriile de performanta 5.1 - 5-12 iar īn spatiul de la sfārsitul acestui fascicol notati principalele dovezi la care se face referire. Credeti ca lipsesc dovezi importante? Daca credeti ca asa stau lucrurile, notati acest lucru īn spatiul corespunzator. Iar daca exista dovezi pe care scoala īsi doreste sa le īmbunatateasca - notati-le din nou īn spatiul prevazut
Discutati rezultatele obtinute īn grupuri de 5 persoane.
Obiectivul 2b Identificati īn mod individual punctele tari si punctele slabe de la descriptorii 5.13 - 5.26, apoi completati pagina de rezumat pentru principiul 5 (5.13 - 5.26) de la finalul acestui raport si evaluati fiecare descriptor de performanta de la 5.13 la 5.26 folosind comentariile dumneavoastra pentru luarea deciziilor.
In grupuri de 5, discutati aceste rezultate individuale pentru a ajunge la un consens cu privire la evaluarile pentru 5.13 - 5.26.
Criterii de Evaluare:
3 = punct forte: nivelul de performanta se situeaza peste norme si peste nivelul estimat de performanta
2 = bine: performanta īntruneste cerintele minime; aceasta poate fi īmbunatatita pentru a deveni excelenta si pentru a constitui un punct forte
1 = punct slab: performantele nu īntrunesc cerintele; exista neconcordante majore care trebuie sa fie abordate īn cadrul planului de perfectionare
Principiul de calitate 5 - implementare: educatie Organizarea ofera egalitate privind accesul la programele de īnvatamānt si sprijina pe toti participantii la curs. |
||||
Descriptori de perfromanta |
punctaj |
argumente/DOVEZI 17117k102r |
||
|
|
|
||
Informatiile si instructiunile sunt furnizate elevilor pentru īntreaga gama de programe de educatie existente |
|
|
|
Majoritatea elevilor primesc recomandari privind programele care sunt cele mai potrivite pentru nevoilor lor. Acest lucru se face īn grupuri de 15 elevi concomitent care vor lucra cu un singur profesor. Īn cursul acestor discutii, elevii primesc uneori detalii īn scris cu privire la fiecare program si la metodele sale de evaluare. Personalul pentru consultanta de specialitate foloseste rezultatele testelor anterioare ale elevilor pentru a īncerca sa le coreleze cu programul care corespunde cel mai bine. |
Elevii sunt ajutati sa īnteleaga, accesānd sau cautānd informatiile īn functie de nevoile lor |
|
|
|
Elevii lucreaza cu un profesor īntr-un grup mic de 15 elevi, astfel īncāt elevii au ocazia sa puna īntrebari pe orice teme care i-ar putea īngrijora. Cātiva elevi nu īnteleg ce li se ofera, īnsa majoritatea profesorilor nu au timpul necesar pentru a le oferi un sprijin de specialitate. Elevii au acces la o baza de materiale īn care sunt disponibile informatii suplimentare īnsa exista putine carti de specialitate cu privire la modul īn care elevii ar trebui sa īsi aleaga programele. Unii elevi nu folosesc prea mult biblioteca. scoala are acces limitat la internet pentru a ajuta elevii sa obtina informatii suplimentare cu privire la programe si cariere si aproape ca nu exista timp pentru ca profesorii sa lucreze cu elevii individual. |
Elevii individuali pot sa participe la programe educationale care le īntrunesc cerintele |
|
|
|
Majoritatea programelor au cerinte de admitere clare, care se aplica cu rigurozitate. Cerintele de admitere sunt revizuite la fiecare 5 ani. Unele programe sunt suprasolicitate iar unora dintre elevi li se poate respinge accesul desi au calificarile corespunzatoare. |
Īn cazul īn care elevii au fost respinsi, acestia primesc sfaturi si recomandari pentru a gasi programe educationale care sunt mai potrivite nevoilor lor |
|
|
|
Exista solutii limitate pentru a lucra cu elevi respinsi. Profesorii din cadrul programului vor mentiona daca au timp. |
Evaluarea initiala ofera o baza solida pentru planificarea programului de educatie corespunzator |
|
|
|
Rezultatele examenelor elevilor sunt pastrate īn dosare īn cadrul scolii si pot fi consultate de catre personal atunci cānd este necesar, īnsa nu exista o evaluare suplimentara oficiala a nevoilor elevilor dupa ce programul a īnceput. Se asteapta ca elevii sa tina pasul cu programul odata ce l-au īnceput. Profesorilor le lipsesc competentele de a face aceste evaluari. |
Majoritatea elevilor beneficiaza de o introducere īn cadrul programului lor educational avānd ocazia de a participa la sesiuni pilot si / sau de a schimba programul (daca este necesar) |
|
|
|
Majoritatii elevilor li se prezinta cladirile si personalul. Nu exista un proces de prezentare formal. Viitorii elevi pot participa la un program pilot īn cele trei luni anterioare cursului. īnsa odata cursul īnceput, nu īl pot schimba. |
Programele educationale coreleaza aspiratiile elevilor cu potentialul acestora, pe baza realizarilor si experientei anterioare |
|
|
|
Elevii sunt monitorizati īndeaproape pe parcursul primelor 8 saptamāni. Elevii care cedeaza sunt preveniti cu privire la implicatii īnsa li se ofera putin sprijin direct. Deoarece experienta elevilor este atāt de variata, putine programe se bazeaza pe experienta anterioara. |
Drepturile si responsabilitatile elevilor sunt clar definite |
|
|
|
scoala a elaborat un prospect, care prezinta modul īn care elevii urmeaza sa lucreze la un program. Nu se face nici o declaratie cu privire la drepturile si responsabilitatile elevilor altele decāt regulile de disciplina aferente elevilor scolii. Nu este abordata tematica sanatatii si sigurantei īn nici una din publicatiile scolii. |
Elevii au acces la sprijin semnificativ pentru rezolvarea problemelor personale si o gama de oportunitati de instruire si de consiliere pe durata perioadei lor de īnvatare |
|
|
|
scoala nu a realizat un sistem de instruire bine pus la punct. Daca personalul are timp, acestia vor furniza elevilor recomandarile si instructiunile cu privire la programe. Personalul nu are competentele necesare pentru a trata problemele personale ale elevilor. Elevii se vor ajuta reciproc īn cadrul unora dintre programe. |
Sunt prevazute perioade de sprijin pentru revizuirea si reevaluarea activitatilor de sprijin destinate elevilor, pe baza nevoilor individuale legate de progresul scolar |
|
|
|
Profesorii vor nota cu atentie notele si punctajele de evaluare ale elevilor. Rapoartele de perfectionare vor fi transmise parintilor fara ca elevilor sa li se ofere ocazia de ale vedea sau de a comenta continutul raportului. Elevilor care nu au promovat li se va cere sa īsi īmbunatateasca nivelul de pregatire sau sa paraseasca programul. Majoritatea elevilor nu au īncrederea necesara de a consulta personalul pentru a li se explica problemele pe care acestia le au privind unele aspecte ale programului iar personalul nu este īntotdeauna sensibil la nevoile elevilor. |
Informatiile, recomandarile si consilierea sunt eficiente īn īndrumarea elevilor spre continuarea studiilor dupa absolvire |
|
|
|
Unii elevi primesc recomandari si instructiuni din partea unor profesori specializati īn privinta programului lor, īnsa nu īntr-o maniera oficiala sau ampla. Īn cazul īn care timpul le permite, angajatii vor fi invitati īn scoala pentru a discuta cu elevii, īnsa acest lucru nu se īntāmpla īn cazul tuturor programelor. |
exista īnregistrari privind evolutia elevilor pe durata studiilor si dupa absolvire - continuarea studiilor si/sau angajarea |
|
|
|
Membrii personalului sunt foarte atenti īn ceea ce priveste īnregistrarea progreselor elevilor, dar putini conducatori de programe verifica evidentele al profesorilor lor. Notele de evaluare sunt pastrate, dar progresul īn dezvoltarea capacitatilor elevilor īn alte domenii este ignorat. Unele programe le cer elevilor sa īsi tina propriile evidente ale progresului si sa creeze planuri de īmbunatatire īmpreuna cu profesorii lor, dar scoala nu aplica aceasta practica. Evidentele din ani diferiti nu sunt comparate pentru a urmari tendintele performantelor elevilor. |
profesorii/instructorii utilizeaza masuri eficiente pentru a promova egalitatea de sanse si pentru a evita discriminarea, astfel īncāt elevii sa īsi atinga potentialul |
|
|
|
Aprecierea profesorilor cu privire la egalitatea oportunitatilor variaza de la program la program. scoala nu are o politica a oportunitatilor egale. Īn scoala nu exista o buna traditie īn ceea ce priveste atragerea persoanelor de sex feminin īn programe dominate de persoane de sex masculin, īnsa reciproca nu este valabila. Foarte putini profesori īi discrimineaza īn mod voit pe elevi, dar exista unele argumente de discriminare īn unele programe. Membrii personalului īi trateaza cu respect pe elevi, dar se plāng de faptul ca acestia le ocupa timpul īn mod disproportionat. |
profesorii / instructorii stabilesc si mentin relatii eficiente de lucru si de comunicare cu elevii, cu alti profesori/instructori, alti membrii ai personalului, si directori |
|
|
|
scoala are o echipa matura si experimentata de profesori, care colaboreaza bine. Colegi cu experienta, care se preocupa de dezvoltarea personala si profesionala, sunt mentori pentru noii profesori. Directorii scolii nu evalueaza personalul īn mod regulat si īn general nu se ofera feedback pentru practicile de lucru. Atmosfera īn scoala este una pozitiva si de munca. |
Criteriile individuale pentru realizarile si obiectivele de īnvatare sunt stabilite pentru fiecare elev, īn functie de evaluarea initiala |
|
|
|
Se asteapta de la toti elevii sa finalizeze programul fiind acceptati īn cadrul acestuia. Putine obiective sunt fixate pentru cazuri particulare, deoarece nu exista o evaluare initiala la īnceputul programului. scoala aplica o schema de fixare a obiectivelor cu 30% dintre cei mai slabi elevi ai scolii, cu intentia de a o adopta la nivelul īntregii scoli īn anul urmator |
Programele si materialele de īnvatare (de ex., desemnari) ofera oportunitati pentru īnvatarea pe pasi mici |
|
|
|
Procesul de īnvatare este fragmentat īn subiecte mai mici, care au fost alcatuite cu atentie pentru a evidentia temele comune din fiecare. scoala foloseste o gama larga de tipuri de evaluare, care corespund foarte bine subiectelor predate, si care pot constitui o baza. |
programele si materialele didactice (de ex. desemnari) au criterii precise, care sunt prezentate elevilor. |
|
|
|
Fiecare subiect contine o serie de obiective de īnvatare care sunt prezentate elevilor. Aceste obiective fixeaza ceea ce elevii trebuie sa poata face la finalul subiectului. Tipurile de evaluari sunt īntr-o strānsa relatie cu aceste obiective. Elevii apreciaza aceasta relatie strānsa deoarece le dirijeaza procesul de īnvatare īntr-o directie clara. Un numar foarte mic de subiecte au criterii ambigue. |
profesorii / instructorii utilizeaza o gama de strategii de predare si īnvatare care sa corespunda tipului de īnvatare, capacitatilor, contextului cultural, sexului, motivatiei fiecarui individ etc. |
|
|
|
Metodele de predare variaza īn cadrul scolii. Majoritatea profesorilor īncearca sa īsi adapteze metodele de predare la grupul de elevi carora le predau. 20% din lectii utilizeaza un tip de predare formal, direct , cu o participare minima din partea elevilor. 15% din lectii experimenteaza metoda de īnvatare centrata pe elev, cu rezultate īncurajatoare. Un numar foarte redus dintre profesorii nostri continua sa utilizeze metode de predare care functioneaza īn special īn cazul elevilor cu nevoi speciale. Putini profesori au competenta necesara pentru trata lipsa de motivatie a unora dintre cei mai dificili elevi ai nostri. |
profesorii / instructorii select si mentin o varietate de resurse / materiale pentru a veni īn sprijinul diferitelor nevoi ale elevilor |
|
|
|
Resursele sunt putine īn aceasta scoala iar profesorilor le lipseste capacitatea si timpul necesar pentru a dezvolta unele noi. Profesorii reusesc sa adapteze resursele pentru a se potrivi nevoilor de predare, dar multe dintre acestea sunt inadecvate, mai ales pentru acei elevi pentru care unele subiecte sunt greu de īnteles. |
toate activitatile de īnvatare sunt planificate si structurate pentru a promova si īncuraja īnvatarea centrata pe elev, precum si īnvatarea īn grup si īnvatarea īn contexte diferite |
|
|
|
Toti membrii personalului alcatuiesc un plan de aplicare a programului. Acesta contine lista tuturor subiectelor, resurselor si evaluarilor ce urmeaza a fi utilizate pentru īnvatarea unui subiect. 1/3 din personal nu reuseste sa implementeze eficient planul. Foarte putini membri ai personalului includ īn acest plan de aplicare īnvatarea centrata pe elev. |
elevii primesc īn mod regulat un feedback/analiza a progresului īnregistrat si a modului īn care ar putea dezvolta noi criterii personalizate pentru a raspunde lacunelor īn īnvatare ale elevilor |
|
|
|
Acest aspect al scolii este foarte slab dezvoltat. Punctajele obtinute la teste sunt īnapoiate foarte rapid elevilor, īnsa īn cazul altor lucrari notate lipsesc analiza si sfaturile utile din partea profesorilor cu privire la ce anume au gresit elevii si ce ar trebui sa faca pentru a-si īmbunatati performanta. Nu exista o analiza formativa a progresului elevilor si nici un plan de actiune pentru dezvoltarea viitoare a fiecarui elev. |
elevii sunt implicati īn evaluarea progresului lor, iar evaluarea formativa si feedback-ul sunt utilizate īn planificarea īnvatarii si monitorizarea progresului elevilor. |
|
|
|
Acesta este un aspect slab dezvoltat, care prezinta o activitate formalizata redusa īn cadrul scolii. |
evaluarea formativa si īnregistrarea realizarilor sunt adecvate necesitatilor elevilor si programelor, sunt riguroase, corecte, precise si desfasurate īn mod regulat. |
|
|
|
Modelul evaluarii formale sumative este puternic, cu o mare varietate de metode utilizate īn cadrul tuturor programelor. Evaluarea neformala formativa este ineficienta īn multe clase, deoarece profesorii nu reusesc sa raspunda problemelor individuale ale elevilor cu privire la lectie. Prea multi profesori din programele avansate se concentreaza asupra predarii īn sine, mai putin asupra modului īn care se produce īnvatarea de catre elevi. |
elevii sunt īncurajati sa īsi asume responsabilitatea pentru propriul proces de īnvatare (de ex., ei īsi cunosc punctele tari si pe cele slabe, raspund feedback-ului, negociaza noi obiective de īnvatare) |
|
|
|
Īnainte de īnceputul acestei luni nu a existat un precedent al acestui proces īn scoala. Elevii imaturi rezista īn mod activ acestui rol. Elevii motivati nu reactioneaza decāt fata de feedback-ul profesorilor lor, dar calitatea acestui feedback difera foarte mult de la un membru al personalului la altul, si este putin folosit de unii elevi. |
elevii sunt familiarizati cu diferitele tipuri de activitati de evaluare formativa si sumativa īnainte de a avea loc evaluare finala |
|
|
|
Īndrumarea īn ceea ce priveste tipurile de evaluare utilizate īn examinarea finala si testele sumative variaza de la un program la altul . Unele programe pregatesc foarte bine elevii, altele nu. |
programele de īnvatare urmeaza un proces sistematic de īnregistrare |
|
|
|
Ţinerea de evidente este un lucru foarte bun īn unele sectoare ale programei, dar nu exista o constanta īn cadrul scolii īn ceea ce priveste tipul, precizia si regularitatea tinerii evidentelor. Accesul elevilor la foile lor matricole este limitat. Numai 10% din echipele de programe utilizeaza evidentele pentru a alcatui noi planuri de aplicare a programelor. |
Total Note |
|
|
|
|
|
Rezumatul raportului pentru perioada de la pāna la (vezi coperta)
Nota |
Puncte forte (3s) |
Puncte slabe (1s) |
|||
total |
|
|
|
|
|
Implementare 5 - Īnvatare |
|
|
|||
|
|
|
|
||
|
|
|
Criterii de evaluare a performantelor
DOVEZI 17117k102r EXISTENTE |
DOVEZI 17117k102r LIPSĂ |
DOVEZI 17117k102r cARE trebuie īmbunatatite |
|
|
|
|