Activitatea scolara - cadru de formare si dezvoltare a abilitatilor deprinderilor si capacitatilor in vederea integrarii socio-profesionale
Caracteristicile si rolul abilitatii manuale in achizitionarea principalelor abilitati si deprinderi necesare profesionalizarii.
Activitati de preprofesionalizare
Activitati de formare profesionala prin Scolile de Arte si Meserii.
Activitati de formare a competentelor necesare specializarii in liceu.
Caracteristicile si rolul abilitatii manuale in achizitionarea principalelor abilitati si deprinderi necesare profesionalizarii.
Diferentieri existente in cadrul grupului de elevi, din scoala speciala, isi lasa amprenta nu numai asupra posibilitatilor de compensare si de recuperare a lor, ci si asupra modului de integrare in procesul muncii, in stilul si capacitatea lor de munca.
Astfel, majoritatea debililor mintal manifesta in procesul muncii o anumita inertie si fixitate, care le limiteaza posibilitatea actiunilor de substituire; in acelasi timp ei pastreaza tendinta clar exprimata de a inlocui actiunile dificile cu modalitatile de activita-te mai simple si primitive. Ar mai ramine de adaugat ca inertia in munca a deficientului coreleaza strins cu gradul de debilitate.
De asemenea, debilul mintal manifesta o scazuta intelegere a scopurilor activitatii, nu arata interese profesionale certe.
La elevii scolii speciale, care prezinta normalitate psihica sau intelect de limita, reactiile negative fata de munca sint mai ales de origine exogena, consecutive unei carente de educatie familiala sau unor influente negative din mediul antescolar. Iar principala problema la elevii cu tulburari de comportament (de tipul psihopatiilor) este instalarea si 545h73f manifestarea instabilitatii comportamentale si, in procesul muncii, al activitatii practico-productive.
Alte aspecte, de care trebuie sa se tina cont si tin de modalitatea nestiintifica prin care elevii scolii speciale capata informatia profesionala si atitudinea fata de viitoarea profesie, astfel :
- majoritatea elevilor, au pareri preformate despre meseria pe care o vor urma. De cele mai multe ori, sugestia are un rol determinant.
elevii scolii speciale sint pusi in situatia de a-si forma aspiratii si interese profesionale in conditiile unei pronuntate izolari sociale care le perturba atit dezvoltarea normala cit si posibilitatile ulterioare de integrare ale activitatilor, pe care le desfasoara in atelierele scolii.
- instruirea deficientilor are inca un pronuntat caracter descriptiv, intelectualist si la distanta de activitatea practico-productiva care la rindul ei este unilaterala si nestimulativa pentru elevii scolii ajutatoare.
- comanda sociala, caile de afirmare sociala cele mai adecvate lor, nu le sint cunoscute deficientilor.
- nu se depune o activitate sistematica si unitara de formare la elevii scolii speciale a unor deprinderi de munca, stabile, care sa conduca la trairi afectiv-pozitive in legatura cu procesul si cu rezultatele muncii.
Pregatirea generala reprezinta atat o cerinta a progresului tehnic cat si o componenta de baza a unei bune pregatiri profesionale. Ptr orice profesie cultura generala constituie un fundament necesar atat prin cunostintele si deprinderile pe care le da si pe care se vor sprijini cunostintele si deprinderile de specialitate, cat si prin calitatile intelectuale pe care le formeaza si care largesc orizontul profesional al elevului. Pregatirea teoretica trebuie sa preceada pregatirii profesionale.
Rolul important pe care il are pregatirea teoretica in formarea unui bun profesionist este explicat de psihologi prin larga capacitate de transfer a culturii generale. Cunostintele si deprinderile de cultura generala inlesnesc achizitia cunostintelor si habitudinilor din orice profesie, ele insele se pot modela si adapta la cerintele profesionale.
Cunostintele insusite in scoala pot da tanarului o orientare generala in legatura cu productia sau o orientare ferma ptr anumita profesie. Cunostintele din obiectele de specialitate, pe care si le insusesc tinerii in licee de specialitate in scoli tehnice si postliceale, cu ajutorul carora ei cunosc temeinic problemele profesiei pe care si-au aleso, constituie baza teoretica a educatiei speciale.
Cunostintele insusite de elevi sunt insotite de priceperi si deprinderi de a le utiliza in practica: a manui unelte si masini, a le regla si adapta procesului muncii, a le ingriji si repara etc.
Persoana cu handicap mintal intimpina dificultati in formarea deprinderilor de munca atit in perioada scolarizarii, cit si in procesul muncii dupa integrarea in productie. Aceste dificultati sunt legate de organizarea propriei activitati, ritmul, viteza, calitatea lucrurilor efectuate. Diminuarea din punct de vedere cantitativ si calitativ al eficientei muncii produce dificultati in procesul integrarii socio-profesionale a persoanei cu handicap mintal.
Invatamintul special are drept obiective valorificarea a potentialelor biologice si psihice, stimularea si corectarea dezvoltarii fizice si intelectuale a persoanei cu handicap mintal, pregatirea pentru viata de sine statatoare si pentru integrarea socio-profesionala. Prin valorificarea maxima a persoanei cu handicap mintal, in limitele dezvoltarii sale, intelegem formarea la persoane a tuturor treptelor cunoasterii, incepind cu cel motric si incheind cu cele afective, volitive si de personalitate in ansamblu.
Educatia tehnologica in scoala auxiliara ocupa unul din locurile prioritare in sistemul general instructiv-educativ si imbina rezolvarea obiectivelor inaintate invatamintului special.
Instruirea prin munca contine o gama enorma de posibilitati in procesul de corectie a neajunsurilor persoanelor cu handicap mintal. Existenta unor atare posibilitati este confirmata nu numai de practica scolara si lucrari psihopedagogice, dar si de investigatiile fiziologice, care au stabilit din punct de vedere experimental imbunatatirea functionala a proceselor nervoase corticale atit la copii cit si la maturi cu handicap mintal sub influenta activitatii de munca.
O atitudine principial noua referitor la problema instruirii prin munca a persoanelor cu dificultati in dezvoltarea fizica si intelectuala a avut-o renumitul savant Vagotski care spunea ca excluderea acestor persoane din sfera de productie inseamna evidentierea si agravarea neajunsurilor in dezvoltare, iar pregatirea si inserarea copiilor anormali in munca obsteasca contribuie la compensarea acestor neajunsuri.
Munca pentru acest tip de persoane indeplineste doua sarcini importante:
in primul rind, este un mijloc de corectie si educatie de mare valoare in procesul infruntarii deficientelor in dezvoltare si formare a personalitatii
in al doilea rind, este conditia de baza pentru pregatirea persoanelor cu handicap mintal in dezvoltarea psihofizica catre viata in societate.
Activitatea de munca a persoanelor cu handicap mintal este un proces specific, de importanta enorma in dezvoltarea multilaterala a acestor categorii de persoane.
Cunoasterea variabilitatii individual-tipologice a persoanelor cu handicap mintal, a particularitatilor de planificare, de organizare, de autocontrolul al muncii, pe de o parte, si a particularitatilor sistemului nervos, motoricii, capacitatii muncii, pe de alta parte, ne ofera posibilitatea crearii conditiilor favorabile de corectie si dezvoltare diferentiata, ce contribuie la sporirea eficientei educatiei tehnologice in scoala auxiliara. Toate acestea constituie o conditie optima in adaptarea si integrarea socio-profesionala a acestei categorii de persoane.
Gimnaziul ofera posibilitati largi ptr formarea generala si politehnica a elevilor. Ei isi insusesc aici principiile de baza din disciplinele umaniste si realiste, isi formeaza deprinderi de a aplica in practica aceste cunostinte.
Formarea profesionala se grefeaza pe fondul unei temeinice pregatiri generale si politehnice.
Activitati de formare profesionala prin Scolile de Arte si Meserii.
Scoala profesionala speciala ptr deficienti mintali are ca principal obiectiv inarmarea elevilor sai cu o temeinica pregatire practica – pe specific de meserii – si o pregatire de cultura generala s care sa-i permita absolventului sa se incadreze armonios in viata social-economica. Tinand seama de finalitatea procesului recuperarii – integrarea in viata sociala normala – stabilirea continutului invatamantului din scoala profesionala speciala implica in mod necesar raportarea la sarcinile actuale si de perspectiva care stau in fata tinerei generatii.
Daca invatamantul profesional special este fondat pe etica muncii si pe criteriul valorii practice, ramane o problema deschisa conturarea unei metodologii adecvate acestor principii, care sa stabileasca mai concret, interpatrunderea armonioasa si sustinerea reciproca dintre munca fizica si cea intelectuala a adolescentului deficientului mintal.
Educatia profesionala isi propune sa formeze pe tanar ptr profesia aleasa, sa faca din el un muncitor calificat intr-o anumita ramura de activitate.
Educatia politehnica ii ajuta pe tineri sa isi insuseasca principiile teoretice fundamentale ale proceselor de productie si sa isi formeze deprinderi de a manui unelte si masini simple folosite in productie. E o pregatire de baza ptr productie, utila in insusirea oricarei profesii.
In acest nomenclator sunt recomandate 48 de meserii pentru persoanele cu deficiente fizice .
In aceste meserii, in functie de specificul locului de munca, consumul energetic este redus, cel mult mediu, pozitia corporala este ortostatica sau sezanda, dar sunt solicitate frecvent manualitatea fina si coordonarea bimanuala.
In concluzie, aceste meserii pot fi recomandate persoanelor care au membrele superioare sanatoase sau doar putin afectate
2. Un alt profil recomandat este cel electrotehnic, ce cuprinde meseriile de electrician de intretinere si reparatii instalatii electrice, electronist si operator de telecomunicatii.
In aceste meserii, munca se desfasoara in pozitie sezanda sau ortostatica, solicitarea energetica este mica, dar este nevoie de o prehensiune fina. Practic, in aceste meserii pot fi orientate persoanele in fotoliu rulant, dar care au membrele superioare sanatoase.
3. In nomenclator este inscris profilul constructii ca fiind recomandabil pentru persoanele cu deficiente fizice. In toate meseriile din cadrul acestui profil, solicitarile energetice sunt medii sau mari, pozitia este ortostatica, dar cu diferite alle pozitii incomode (ghemuit, flectat, torsionat), iar prehensiunea trebuie sa fie larga si puternica. Practic, catre acest profil pot fi orientate doar persoanele cu deficient usoare ale unui membru pelvin sau toracal.
4. In cadrul profilului de materiale de constructie se recomanda meseria de sticlar-ceramist. Din pacate, si aceasta meserie este recomandata doar pentru persoanele cu deficiente usoare, deoarece presupune un efort mediu, o pozitie ortostatica ce alterneaza cu cea sezanda, dar o gestualitate a membrului superior fina si larga.
5. Pentru profilul de chimie industriala, solicitarea depinde de locul de munca. Astfel, la tablourile de comanda ale instalatiilor solicitarile sunt mici, cu o pozitie ortostatica prelungita si solicitarea liniei prehensiuni fine. Deci si aceste meserii sum recomandabile persoanelor cu deficiente usoare ale membrelor toracale sau pelvine.
6. Meseriile permise medical din profilul de industrializare a lemnului sunt reprezentate de tamplarie, sculptura, tapiterie, dulgher si parchetar. In aceste meserii, solicitarea energetica este medie, uneori chiar mare. Pozitia in care se lucreaza este ortostatica cu diverse variante, cum ar fi in genunchi, flectal, torsionat, alternand cu pozitia sezand. Prehensiunea trebuie sa fie fina, larga si uneori puternica. In concluzie, aceste meserii sunt recomandabile persoanelor cu o afectare usoara a unui membru pelvin sau toracic.
7. Profilul de industrie alimentara include meseriile de preparator in industria carnii, laptelui, conservelor de legume si fructe. Solicitarea energetica este medie, cu o pozitie ortostatica prelungita si o prehensiune larga digito-palmara. Apar aceleasi restrictii de orientare pentru persoanele cu deficiente medii.
8. Profilul de industrie usoara cuprinde meseriile de filator, tesator, confectioner imbracaminte si incaltaminte. Solicitarea energetica este medie pentru meseriile de filator-tesator si redusa pentru celelalte meserii. Postura este ortostatica, cu deplasare permanenta pentru supravegherea masinilor la meseriile de filator-tesator si sezantia sau ortostatica in rest. Din pacate, in toate aceste meserii este nevoie de o prehensiune fina, astfel ca ele sunt recomandate in special pentru persoanele cu deficiente la nivelul membrelor inferioare. Pentru meseriile de filator si tesator este suficienta o prehensiune fina a unui singur membru superior, in consecinta, au o recomandare medicala mai larga.
9. Profilul agricol este foarte important pentru persoanele provenite din mediul rural si care doresc sa ramana in familie. In cadrul acestui profil sunt recomandate meseriile de agronom, zootehnist si horticultor. In toate aceste meserii, solicitarea energeticsa este medie sau mare. Munca se desfasoara in conditii de ortostatism, cu deplasari pe teren si cu o prehensiune larga. Aceste meserii sunt recomandate pentru persoanele cu deficienta fizica usoara a unui membru pelvin sau a ambelor membre superioare
10. Profilul comercial presupune in special activitatea de lucrator comercial (vanzator), in care solicitarea energetica este mare, munca se desfasoara in ortostatism cu deplasari, iar prehensiunea este fina, larga si/sau forte. Este un profil recomandabil in special pentru persoanele cu afectiuni la nivelul unui singur-membru pelvin sau afectari usoare ale ambelor membre superioare si inferioare
11. Alimentatia publica presupune meseriile de cofetar, bucatar, patisier, in care solicitarea energetica este medie, postura ortosiatica, iar gestualitatea presupune prehensiune digito-palmara. Si aceste meserii sunt recomandabile doar persoanelor cu deficiente usoare
12, Ultima categorie de meserii este reprezentata de cele din industria mica si prestari servicii.In cadrul acestor intreprinderi intra meseriile de tesator manual, marochiner, lenjer-broder, dactilograf, restaurator covoare, blanar, acordor de instrumente muzicale. Din pacate, in toate aceste meserii sunt necesare abilitati manuale fine.
Din toate aceste meserii inscrise in nomenclator se pot formula cateva concluzii:
- lista acestor meserii este destul de cuprinzatoare, deci persoanele cu deficiente fizice ar trebui sa aiba suficiente oportunitati de alegere;
- in scolile speciale profesionale numarul de meserii este destul de redus, astfel ca posibilitatile de alegere sunt reduse;
- o alta dificultate este legata de orientarea profesionala in conditiile afectarii membrelor superioare ; in aceasta situatie, numarul optiunilor devine destul de redus, daca nu chiar foarte redus pentru persoanele cu deficiente medii si grave;
- postura ortostatica este necesara in numeroase meserii; dar persoanele cu afectari ale membrelor inferioare nu o pot mentine timp de 8 ore, cat dureaza programul de lucru
- in final, putem spune ca exista inca suficiente probleme legate de orientarea profesionala a persoanelor cu deficiente fizice in mediul de munca obisnuit.In aceste conditii, atelierele protejate raman unica solutie pentru incadrarea in munca a persoanelor cu deficiente medii si grave.
La Grupul Scolar 'Ion Holban' din lasi, in anul 1995 existau urmatoarele posibilitati de scolarizare:
* liceul economic
* scoala profesionala cu urmatoarele meserii:
- confectii imbracaminte;
- lenjer-broder;
- tricoter;
- tesator, restaurator covoare;
- comerciant bucatar;
- comerciant cofetar;
- coafeza-manichiurista;
- dactilograf
Toate aceste meserii sunt greu de practicat in conditii industriale de catre persoanele cu o afectare chiar unilaterala a membrelor superioare. Pentru copiii ce prezinta afectarea membrelor inferioare, meseriile de bucatar si cofetar nu sunt recomandate, deoarece ele presupun desfasurarea activitatii in conditii de ortostatism prelungit.
Conform nomenclatorului de meserii, 48 pot fi practicate de tinerii cu deficiente motorii. Cu toate acestea, in scoala se regasesc doar 8 meserii. Ministerul Educatiei Nationale impreuna cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale trebuie sa depuna eforturi sustinute pentru diversificarea meseriilor din aceste scoli.
Intr-o ancheta efectuata in 1995 pe un esantion de 131 de eleve din clasele mari, rezulta ca principalele dezavantaje ale acestei scoli sunt:
- izolarea fata de persoanele sanatoase;
- distanta mare fata de familie ;
- neasigurarea unui loc de munca dupa absolvire;
- meseria invatata nu este cea preferata.
Posibilitatile reduse de incadrare in munca sunt reflectate si in raspunsurile la Piramida motivationala. Autoafirmarea si autorealizarea ocupa primul loc in optiunile a 44,5% dintre fete. In situatia in care deficienta fizica este medie sau usoara, aceasta problema are o valoare latenta sau nu este perceputa.
Scolile profesionale pregatesc muncitori cu un profil larg, capabil sa se adapteze intr-un timp scurt la noi profesii daca va fi nevoie.
Activitati de formare a competentelor necesare specializarii in liceu.
Pregatirea practica-productiva a elevilor se diferentiaza in functie de mediul social, in functie de sex si de specificul local. Elevii din mediul urban efectueaza in special lucrari de atelier, unde, in primii ani baietii invata prelucrarea lemnului si a metalului, iar fetele lucrul de mana si gospodarie.
In liceul real umanist si liceele de specialitate se continua pregatirea elevilor ptr munca, ptr productie. Fiecare tip de liceu asigura elevilor atat o pregatire care sa le permita continuarea studiilor, cat si incadrarea intr-o activitate social utila, cu prioritate in productia materiala. In cadrul fiecarui tip de liceu sunt prevazute obiecte de invatamant care dau o instruire tehnica si care alaturi de practica productiva fac posibila specializarea necesara si integrarea cat mai rapida in munca.
In timpul studiilor liceale elevii isi insusesc si deprinderi de munca practica, se pot califica in exercitarea unei profesii.
Deficientul mintal este si va fi pus permanent in contexte critice la care va trebui sa se adapteze. De aceea in societatea contemporana exista o preocupare importanta pentru asistenta deficientului mintal, pentru pregatirea lui pentru viata, pentru integrarea lui socio-profesionala.
|
