Analiza statistica a evaluarii progresului

scolar al elevilor cls. a VIII-a la unitatea de invatare- MECANICA FLUIDELOR

PROF.DRD.PUFU ELENA

scoala Liviu Rebreanu Mioveni

Scopul si obiectivele evaluarii progresului scolar.

Evaluarea rezultatelor scolare urmareste sa determine modul în care obiectivele se realizeaza în învatare. Evaluarea reprezinta un proces continuu si de durata, momentele în care are loc actiunea evolutiva fiind diferite, în functie de scopul avut în vedere la începutul programului de instruire, pe parcursul acestuia si la sfârsitul sau. Datele obtinute din toate aceste evaluari contureaza împreuna o imagine complexa a persoanei evaluate si a progresului de-a lungul unui program de instruire.

Putem deduce urmatoarele aspecte caracteristice ale evaluarii ca demers:

a) evaluarea este o componenta indispensabila a procesului instructiv educativ;

b) exista o interdependenta între cele trei elemente ale evaluarii: informatii, precieri, decizii. Informtiile sunt baza de date care, prelucrate, duc la formularea aprecierilor, sunt estimari ale situatiei prezente sau prognozate ale rezultatelor viitoare, iar deciziile sunt optiuni pentru anumite modalitati de actiune. În acelasi timp, informatiile culese prin evaluare sunt functie de deciziile ce urmeaza sa fie adoptate.

c) evaluarea nu se rezuma la o singura actiue (cum ar fi notarea elevilor), ci ea este constituita dintr-o succesiune de activitati etapizate, având deci caracterul unui proces.

Functiile sociale si educationale ale evaluarii.

Principalele functii ale evaluarii sunt:

·    & 20520c26u nbsp;   & 20520c26u nbsp;   & 20520c26u nbsp;   & 20520c26u nbsp;   Functia diagnostica ce are în vedere depistarea lacunelor si greselior elevilor si înlaturarea acestora. Feed-back-ul primit de evaluator îi permite acestuia sa-si modifice modul si tehnicile de predare si sa verifice daca elevul a interpretat corect cunostintele transmise. Functia diagnostica se realizeaza prin teste de cunostinte de tip diagnostic.

·    & 20520c26u nbsp;   & 20520c26u nbsp;   & 20520c26u nbsp;   & 20520c26u nbsp;   Functia prognostica care pune în evidenta performantele viitoare ale elevilor. Acest lucru prezinta o importanta deosebita deoarece, spre exemplu, se pot lua la timp decizii privind orientarea scolara si profesionala a elevilor.

Functia prognostica se realizeaza prin teste de aptitudini, dar si prin teste pedagogice care verifica, mai ales calitatea învatarii si a capacitatii solicitate de activitati viitoare.

Functia de selectie intervenind atunci când se face clasificarea si admiterea candidatilor la examenele si concursurile scolare, sau când se urmareste ierarhizarea elevilor unei clase, scoli, etc. Testele standardizate de tip normativ ofera posibilitati mai mari pentru realizarea unei selectii obiective.

Functii specifice

- Functia de stimulare a activitatii de învatare (functia motivationala)

- Functia de orientare scolara

Operatiile principale ale evaluarii sunt:

- masurarea fenomenelor pe care le vizeaza evaluarea (folosirea unor procedee prin care se realizeaza o corespondenta între doua multimi, folosindu-se un instrument de masura);

- interpretarea si aprecierea rezultatelor (emiterea unei judecati de valoare asupra rezultatelor masurarii, acordându-i o semnificatie pe baza unei scari de valori sau a unui criteriu);

- adaptarea deciziilor (concluzii desprinse din interpretarea si aprecierea rezultatelor).

Forme si tipuri de evaluare

Evaluarea se face la începutul activitatii, pe parcursul procesului de instruire-învatare si la sfârsitul acestuia.

Evaluarea initiala (predictiva, de plasament) este menita sa stabileasca nivelul de cunostinte esentiale ale elevilor din perioadele anterioare care se constituie în "ancore" ale activitatii viitoare a profesorului. se realizeaza de obicei prin probe scrise la începutul unui program de instruire (început de an scolar, semestru, capitol).

Testul se întocmeste de profesor pornind de la o lista cuprinzând elementele esentiale de continut din materia parcursa pe baza careia se elaboreaza   itemii corespunzatori si modalitatile de raspuns. Dupa aplicarea testului si corectarea lui, se face un inventar de greseli tipice, confuzii, lacune, pe baza caruia profesorul îsi va proiecta activitatea de instruire diferentiala la clasa si/sau suplimentar.

Evaluarea continua (formativa, de progres sau pe parcurs) se realizeaza dupa parcurgerea unei secvente de instruire (lectie, capitol) în urmatoarele modalitati:

- probe pentru evaluarea atingerii unui obiectiv operational, dupa parcurgerea unei secvente de instruire;

- proba de scurta durata (10 min) aplicata la sfârsitul unei ore (itemi/obiectivele lectiei);

- probe de scurta durata (10 min) aplicate la începutul orei viitoare (itemi/obiectivele lectiei sau lectiilor anterioare);

- probe cu durata mai mare la sfârsit de capitol.

Evaluarea continua exercita functia de diagnoza fiind un fel de barometru pentru profesor si pentru elevi, realizând un feed-back permanent ce indica unde se situeaza rezultatele obtinute fata de cele proiectate. Permite profesorului sa adopte masuri de recuperare (ameliorare) fiind un mijloc de prevenire a insuccesului (monitorizeaza progresul scolar).

Evaluarea formativa presupune cunoasterea de catre elevi a rezultatelor obtinute si a gradului de îndeplinire a obiectivelor.

Evaluarea cumulativa(sumativa, globala, finala).

Se realizeaza în mod obisnuit prin teze semestriale si prin lucrari scrise anuale, dar si prin convorbiri (colocvii), lucrari practice, teste, examene de capaitate-teste nationale si bacalaureat.

Ea nu permite ameliorarea procesului de instruire- învatare decât pentru seriile urmatoare, rezultatele fiind apreciate în raport cu obiectivele generale ale disciplinei. Este complexa pentru ca trebuie sa furnizeze informatii relevante cu privire la cunostintele esentiale si la modul de aplicare a acestora în contexte noi si în practica (certifica nivelul de cunostinte si de capacitati).

Evaluarea finala exercita functia de constatare a rezultatelor elevilor si de apreciere a reusitei elevilor în raport unii cu altii, ea se realizeaza prin teste standardizate.

Metode si tehnici de evaluare.

Normele generale (dupa Muster D, Huzgan S, Popescu P., Metodologia examinarii si notarii elevilor,EDP, Bucuresti, 1969) privind notarea si examinarea sunt:

- stabilirea notei în functie de cerintele programei si de sarcinile speciale ale obiectului de învatamânt, volumul si calitatea cunostintelor, temeinicia lor, capacitatea aplicarii în practica, posibilitatea exprimarii lor în forma adecvata;

- principialitatea în notare;

- folosirea integrala a scarii de notare;

- valorificarea functiei notei: de control, de selectie, educativa si sociala;

- perspectiva în notare (sa se tina seama de posibilitatile unor elevi de a-si înlatura lipsurile provocate de motive trecatoare);

- ritmicitatea examinarilor;

- unitatea, consecventa si continuitatea în aplicarea sistemului de notare.

Principalele metode de verificare a rezultatelor scolare sunt observarea curenta, evaluarea prin probe scrise, evaluarea prin probe practice.

Observarea curenta a comportamentului elevilor la ore permite:

-cunoasterea interesului manifestat de elevi pentru studiu;

-sesizarea modului în care elevii participa la activitati;

-observarea gradului de îndeplinire a îndatoririlor scolare;

-cunoasterea modului de exprimare.

Evaluarea orala.

Dintre tehnicile de evaluare orala amintim:

- tehnici reproductive (se solicita numai capacitatea de memorare si de aceea se foloseste foarte rar);

- tehnici de tip conversatie;

- tehnici bazate pe rezolvarea de exercitii si probleme;

- tehnici ce presupun o perioada de pregatire a raspunsului (examen de bacalaureat, examen de testare nationala);

- tehnica prezentarii orale a unei teme alese dintr-un set cumulat anterior de profesor;

- tehnici de tip discutie;

- tehnica întrebarilor si raspunsurilor.

Evaluarea prin probe scrise

Forme de evaluare scrisa:

- extemporalul (verificarea cunostintelor din lectia anterioara);

- lucrarea scrisa la sfârsit de capitol;

- probe de evaluare formativa (dupa câteva lectii care au o tema comuna sau înrudita);

- lucrari scrise cu subiect unic (instrument de evaluare externa).

Lucrarile scrise cu subict unic au caracter criterial când sunt folosite pentru evaluarea formativa sau clasificare si caracter normativ când sunt utilizate în scop de selectie.

Evaluarea prin probe practice

Acest tip de evaluare permite profesorilor sa constate care este nivelul deprinderilor practice, abilitatilor de realizare a activitatilor experimentale în cadrul procesului de instruire învatare pornind de la anumite criterii, norme si/sau cerinte pedagogice pe care elevii trebuie sa le cunoasca înca de la începutul activitatii.

Evaluarea prin probe practice se realizeaza de câteva ori pe semestru si se bazeaza pe urmatoarele elemente:

- formularea problemei si emiterea unor ipoteze, solutii practice de efectuare a experimentului incluzând alegerea materialelor si ustensilelor necesare;

- efectuarea activitatii experimentale observate atent de profesor;

- întocmirea referatului lucrarii.

Testul docimologic reprezinta o varianta de examinare care cuprinde un set de probe sau de întrebari-itemi, cu ajutorul carora se verifica si se evalueaza nivelul asimilarii cunostintelor si al capacitatilor de a opera cu ele prin raportarea raspunsurilor la o scara etalon de apreciere, elaborata anterior.

Elaborarea testului constituie o activitate complexa care se desfasoara prin respectarea pasilor unui algoritm:

1. Precizarea lectiei sau capitolului (capitolelor ) din care urmeaza sa se faca testarea.

2. Stabilirea obiectivelor pedagogice în ordinea importantei lor.

3. Precizarea unui numar suficient de itemi si formularea acestora în concordanta cu obiectivele pedagogice a caror îndeplinire e verificata.

4.Stabilirea modalitatilor de raspuns.

5. Aranjarea itemilor în functie de natura, complexitatea si dificultatea cunostintelor pe care le cuprind.

6. Elaborarea instructiunilor de raspuns.

7. Redactarea formularului de raspuns.

8. Aplicarea experimentului.

9. Stabilirea punctajului testului.

10. Indicarea timpului acordat pentru rezolvarea testului. Valorificarea notelor se face prin analiza colectiva a greselilor tipice si perfectionarea activitatii celor doi factori implicati în procesul instructiv educativ: profesorul si elevii.

4. Evaluarea rezultatelor

Mi-am propus urmatoarele obiective formative: dezvoltarea gândirii logice la elevi, dezvoltarea capacitatii de a demonstra argumentat un adevar, dezvoltarea capacitatii de a analiza, sintetiza cunostintele noi, formularea deprinderii de a stabili concluzii corecte din punct de vedere stiintific pe baza observatiei si analizei, formarea deprinderilor de a utiliza cunostintele acumulate pentru realizarea unor corelatii disciplinare si inter-disciplinare, dezvoltarea spiritului de observatie, stimularea capacitatii de investigare si interpretare a unor observatii experimentale, formarea convingerii despre necesitatea de a învata ritmic, sistematic, de a fi ordonat în activitatea independenta, stimularea atentiei în activitatile intelectuale si experimentale, formarea eprinderilor de munca intelectuala independenta, dezvoltarea interesului si pasiunii pentru studiul fizicii.

Pentru evaluarea progresului scolar al elevilor claselor a VIII-a la unitatea de învatare: Mecanica fluidelor" s-a utilizat un test de evaluare ce cuprinde un numar de sase itemi , pentru doua numere, iar timpul de lucru a fost de 50 minute.

Test de evaluare

Fizica clasa a VIII-a

Mecanica fluidelor

NR.1

NR.1

Test de evaluare- Fizica clasa a VIII-a

Mecanica fluidelor

NR.2

NR.2

În functie de obiectivele propuse mai sus am apreciat rezultatele elevilor folosind doua esantioane:

A - un esantion martor (o clasa de 28 elevi: 8H)

B - un esantion experimental (o clasa din care o treime din elevii clasei au frecventat orele de pregatire suplimentara la fizica: 8C)

Elevii din cele doua esantioane au avut practic aceleasi conditii de desfasurare a procesului instructive educativ, iar capacitatea intelectuala se aseamana.

Clasele supuse experimentului au fost instruite conform programei de fizica, în acelasi mod, iar probele de verificare au fost identice.

Rezultatele obtinute de elevii celor doua clase sunt cuprinse în urmatorul tabel:

Tabele rezumative ale rezultatelor statistice:

Clasa experimentala Clasa martor (etalon)

Graficul rezultatelor statistice:

5. Concluzii

La testele de evaluare rezultatele pe grupe valorice sunt prezentate în urmatorul tabel:

Rezultatele testului sunt prezentate grafic sub forma variatiei procentului de rezolvare a itemilor în functie de valoarea masurata a raspunsurilor si sub forma de diagrame :

Din analiza datelor la clasa experimentala se constata o deplasare a maximului spre valori mai mari ale notelor.

Cei mai multi elevi si-au însusit temeinic cunostintele referitoare la Mecanica fluidelor.

Progresul înregistrat de elevii clasei experimentale se datoreaza metodelor didactice formativ-participative , conversatiei, experimentelor de laborator, problematizarii utilizate în orele de pregatire suplimentare la fizica ce au permis o angajare activa si constienta a elevilor în activitatea de învatare.