Arte si meserii
Constructia cu caramizi de tip Lego
q Pasul 1
q Pasul 2
q Pasul 3
q Pasul 4
q Pasul 5
In aceasta faza, dv construiti o structura in spatele unui ecran (de ex, o foaie de hartie sau capacul unei cutii) si apoi il invatati pe elev sa faca un duplicat al structurii. Raspunsurile elevului trebuie initial facilitate, dandu-i exact numarul de blocuri de care are nevoie ca sa construiasca structura. Incepeti cu trei sau patru blocuri si construiti o structura in spatele ecranului. Odata ce structura este completa, inlaturati ecranul, aratati spre structura si spuneti: "Construieste asta". Invatati-l pe elev sa copieze trei-patru structuri diferite in aceasta maniera, inainte de a adauga blocuri structurii. Odata ce elevul poate imita diferite structuri constand din 10-12 blocuri apucate dintr-o cutie care contine blocurile necesare plus cateva piese suplimentare care distrag atentia, treceti la urmatoarea faza.
Faza 7: Copierea structurilor de blocuri din fotografii
Prezentati fotografii sau reprezentari colorate bine desenate ale structurilor de blocuri ca model. Stimulii trebuie sa arate clar fiecare bloc din structura, iar fotografiile trebuie sa fie facute pe un fond alb sau neutru. Incepeti cu o fotografie sau un desen colorat al unei structuri de doua blocuri si dati-i elevului numarul exact de blocuri necesare pentru a copia structura - model. Aratati-i elevului o imagine a structurii si spuneti: "Construieste asta". Facilitati raspunsul elevului, pozitionand fotografia "in picioare" (nu culcata pe masa). Gradat estompati acest prompter in timp ce culcati treptat fotografia, pana cand ajunge sa stea intinsa pe masa. Aratarea cu degetul a blocurilor din fotografie si apoi a blocurilor corespunzatoare de pe masa poate fi de asemenea utila. Estompati treptat toti prompterii in incercarile succesive. Considerati ca a invatat fiecare structura la 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate. Numarul de blocuri din fiecare structura sa nu depaseasca 10-12.
Odata ce elevul poate construi un numar de structuri din poze, prezentati poze ale unor structuri ce imita obiecte, cum ar fi mese, scaune sau canapele. O masa din blocuri poate fi construita prin plasarea unui bloc rectangular (tablia mesei) deasupra a doua blocuri cubice mai mici (picioarele mesei). Un scaun poate fi construit prin pozitionarea unui bloc rectangular (spatarul) in spatele unui bloc cubic (locul de stat). O canapea poate fi construita foarte asemenator cu un scaun, dar se utilizeaza blocuri rectangulare lungi. Odata ce cateva astfel de structuri sunt invatate, invatati-l pe elev sa construiasca aceste structuri de blocuri la solicitarea dv verbala, asa cum este descris in urmatoarea faza. Constructia de structuri de Lego din instructiunile ce insotesc cutiile de Lego.
Faza 8: Constructia unei structuri la cererea educatorului
La un anumit moment in programul de constructie Lego, elevul trebuie invatat sa construiasca o anumita structura atunci cand i se solicita acest lucru. Inainte de a fi invatat aceasta aptitudine, elevul trebuie sa fi invatat sa denumeasca obiectele care urmeaza a fi construite fie in forma lor 3D sau 2D, asa cum s-a invatat in Programul de Identificare Receptiva a Obiectelor (cap.17).
Procesul de a-l invata pe elev sa construiasca structuri ca raspuns la instructiunea dv poate decurge dupa cum urmeaza:
Spuneti elevului "construieste scaun" (SD1) si promptati aratandu-i un model, cum ar fi o structura ante-construita a unui scaun sau o imagine cu un scaun construit din piese Lego. Apoi, estompati modelul, acordandu-i elevului un timp tot mai scurt si mai scurt ca sa-l priveasca, si determinand elevul sa construiasca la cererea dv verbala. Odata ce prima structura este invatata, introduceti "construieste masa" (SD2), utilizand aceeasi procedura. Apoi alternati intre prezentarile SD1 si SD2, conform paradigmei de invatare a discriminarii.
Odata ce elevul invata discriminarea intre SD1 si SD2, adaugati gradat blocuri de distractibilitate la gramada de piese prezentata, si invatati-l pe elev sa gaseasca, intre multe blocuri, pe acelea necesare pentru a construi o structura care corespunde instructiunii. Recomandam ca elevul sa fie invatat sa denumeasca expresiv structurile pe care le construieste. Invatati-l denumirea expresiva a structurilor urmand procedurile descrise in Programul de Denumire Expresiva a Obiectelor (cap.23).
Faza 9: Constructia cu diferite tipuri de piese
La acest punct, noi tipuri de piese, cum ar fi cuburi colorate, Duplo, Lego (daca aptitudinile de motricitate fina ale elevului permite introducerea lor) si blocuri mari cu imagini trebuie introduse. Odata cu acestea din urma, introduceti materiale suplimentare care fac mai distractiva constructia cu blocuri. De ex, paturi sau cearsafuri pot fi utilizate pentru ca elevul sa se joace singur sau cu un frate sau un prieten. Barney, Woody, Barbie, Buzz sau alte personaje favorite pot fi invitate la o petrecere in casa din piese Lego. Introduceti si masinute sau animale cand construiti cu Duplo sau Lego, si creati locuri in care traiesc oameni, se joaca sau merg la serviciu. Unii elevi cu aptitudini avansate de constructie cu blocuri apreciaza aceste jocuri.
Arii de dificultate
Desi majoritatea elevilor invata sa construiasca cu blocuri, diferentele individuale sunt evidente, prin faptul ca unii elevi invata repede, cu prompting putin sau deloc, in timp ce altii au nevoie de ajutor suplimentar in fiecare faza a acestui program. Pe masura ce acumulati experienta de predare si cunostinte despre idiosincraziile elevului, devine mai usor sa identificati remedii pentru dificultatile ce pot surveni la predare ca rezultat al caracteristicilor unice ale elevului. Nu este posibil sa descriem toate problemele posibile care pot aparea, si solutiile lor potentiale, dar doua dificultati comune sunt identificate in aceasta sectiune, pentru ilustrare.
Unii elevi intampina dificultati in ridicarea blocului de plasare si punerea sa in pozitie in raport cu blocul de baza, asa cum este descris la fazele 1 si 2. Daca acest lucru intervine, ajutati-l pe elev prin a-i demonstra si a-l prompta sa impinga (nu sa ridice) blocul mai intai in pozitii randomizate pe masa si mai tarziu in pozitii diferite in raport cu blocul de baza. De ex, plasati doua blocuri identice la marginea mesei. Impingeti blocul dv intr-o pozitie randomizata pe masa, si promptati-l manual pe elev sa-si apuce blocul si sa-l impinga, astfel incat cele doua blocuri sa ajunga unul langa altul. Recompensati raspunsul. Gradat, estompati prompterul manual in incercarile subsecvente. Lucrati la aceasta aptitudine pana cand elevul isi poate impinge blocul fara prompter in orice pozitie randomizata de pe masa, imitind plasarile dv. Apoi, invatati-l pe elev sa imite impingerea blocului in fata, apoi langa, apoi in spatele blocului de baza de pe masa, urmand procedura pas-cu-pas descrisa la faza 1. Odata ce impingerea este invatata, transferati de la impingere la ridicarea blocului de plasare in pozitie. Initial utilizati miscari lenta si exagerate, atunci cand ridicati piesa, pentru a facilita atentia elevului la SD.
Cand demonstrati initial inlantuirea plasarii celor doua blocuri, unii elevi isi pot incepe raspunsul de indata ce plasati primul bloc. O astfel de eroare este rezonabila, deoarece este in concordanta cu raspunsul invatat pana la acel moment prin predare. Rezolvati problema prin a-i retine blocurile elevului pana cand lantul dv este complet.
Desenatul
Persoanele cu intarzieri in dezvoltare, ca si indivizii obisnuiti, difera mult in ceea ce priveste interesul lor pentru desen. Unii elevi par sa gaseasca desenul ca fiind o recompensa in sine, in timp ce altii au nevoie de recompense externe pentru eforturile lor. Multor elevi insa incepe sa le placa sa deseneze dupa ce parcurg fazele prezentate in acest program.
Desenatul este un comportament elaborat, care poate fi invatat ca o extindere a progreselor elevului in Programele de Potrivire si Sortare si de Imitatie Non-verbala. Este in avantajul elevului sa fi invatat imitatiile motorii fine si exercitiile de construire si consolidare a dexteritatii mainii si degetelor descrise in programul de imitatie non-verbala, inainte de a incepe sectiunea de fata din Programul de Arte si Meserii.
In prima faza a acestei parti din program, elevul este invatat sa tina corect creionul si sa imite liniile dv drepte. Apoi, elevul este invatat sa deseneze forme de baza, cum ar fi cercuri, dreptunghiuri, patrate si triunghiuri. Dupa ce invata aceasta aptitudine, elevul este invatat sa combine forme pentru a creea figuri, si apoi sa deseneze aceste figuri recognoscibile - la cererea dv. Elevul este de asemenea invatat sa coloreze in interiorul liniilor acestor forme si figuri simple. Mai tarziu, elevul poate desena desene originale si creative; insa este improbabil sa faca acest lucru inainte de a fi invatat, explicit, sa deseneze in imitarea desenelor dv. Arareori un elev este extrem de creativ in desen si produce figuri care intriga si lucrari de arta interesante de la bun inceput.
Bucati mari de hartie de impachetat, creioane jumbo si carioci hidrosolubile sunt necesare pentru a invata desenul. Creioanele trebuie sa lase o linie colorata zdravana pe hartie (urmele care abia se disting nu au un efect suficient de recompensator pentru cei mai multi elevi). Daca elevii par mai incantati sa foloseasca markere (carioca) decat creioane, incepeti cu markere si introduceti creioanele mai tarziu, cand il veti invata pe elev sa apese mai puternic. Educatorul si elevul trebuie sa foloseasca ustensile de desen identice in stadiile initiale ale imitatiei.
Daca elevul nu arata vreo preferinta pentru o anumita mana, invatati-l consecvent sa foloseasca mana dreapta, de la bun inceput. Daca elevul are 3 ani sau peste, invatati-l sa tina corect ustensila. Un elev mai mic poate sa o tina in pumn. Pentru a-l invata apucarea corecta, puteti utiliza urmatoarea procedura: plasati creionul sau markerul cu varful catre elev, alaturi de hartie sau langa ea. Dati instructiunea: "apuca markerul" si promptati manual elevul sa apuce markerul intre degetul mare si aratator, apoi ajustati pozitia de apucare. Practicati aceasta procedura pana cand elevul poate apuca si tine markerul corect, fara prompterul dv. Permiteti-i elevului sa mazgaleasca pe hartie in timp ce el exerseaza sa tina markerul intr-o pozitie corecta.
Pe masura ce elevul invata sa deseneze imitand, amintiti-i cand este necesar sa tina corect creionul sau markerul, de exemplu spunandu-i "tine corect creionul" sau "aranjeaza markerul".
Combinati instructia cu un prompter manual necesar
Observati ca, atunci cand treceti de la instructii simple cum ar fi "Fa asta!" la comenzi mai complexe cum sunt cele pe care tocmai le-am prezentat, nu trebuie sa credeti ca elevul le intelege si ca poate, in consecinta, sa raspunda adecvat la astfel de comenzi. Pe scurt, comenzile complexe pot initial sa nu functioneze eficient. Mai degraba, atunci cand comenzile sunt asociate cu prompteri eficienti, pot fi gradat invatate, daca sunt asociate prin procedurile prezentate in Programul de Limbaj Receptiv Primar (cap.15).
Cand incepeti sa predati desenul, trebuie sa stati jos in spatele elevului la masa, deoarece aceasta pozitie faciliteaza promptingul manual. Retineti insa ca a sta jos in spatele elevului ingreuneaza observarea acestuia, daca este atent la SD. De aceea, treceti la o pozitie alaturi de elev, atunci cand utilizarea prompterului manual este estompata. Sesiunile initiale trebuie sa fie scurte (cam 1 minut) si utilizati recompensele favorite ale elevului.
Faza 1: Imitarea educatorului cand deseneaza linii drepte
In faza 1, elevul invata sa deseneze linii drepte, imitandu-va desenul. In scopul ilustrarii, fie ca desenarea unei linii verticale sa fie SD1, desenarea unei linii orizontale sa fie SD2 si desenarea unei linii diagonale sa fie SD3. Dupa ce va asezati in spatele elevului, puneti hartia pe masa si apoi introduceti pasul 1.
|
