Aspecte ale potentialului motric al elevilor claselor primare în cadrul experimentului pedagogic
În actuala structura a învatamântului preuniversitar, nivelul primar reprezinta
prima treapta de învatamânt obligatoriu si gratuit, cuprinzând clasele I - IV-a,
fiindu-i stabilite urmatoarele finalitati: asigurarea educatiei elementare pentru toti
copiii; formarea personalitatii copilului, respectând nivelul si ritmul sau propriu de
dezvoltare; înzestrarea copilului cu acele cunostinte, capacitati si atitudini care sa
stimuleze raportarea efectiva si creativa la mediul social si natural si care sa
permita continuarea educatiei.
Pentru perioada respectiva este caracteristic procesul accelerat de crestere
comparativ cu generatiile anterioare, precum modificarea la aceasta testare a
potentialului motric al elevilor comparativ cu evaluarea predictiva.
Numerosi specialisti au cercetat dezvoltarea motrica, cu apreciere evidentiem
lucrarile lui T. Ardelean (1978); P. De Hillerin (1978); P. Cercel, (1980); V.
Horghidan, (1981); В.Я. Игнатьева, Камис Атхам (1999); A. Pacuraru, (2001);
A. Rotaru, (2001); A. Rotaru, A. Ghimp, (2001); A. Budevici, (2002).
Rezultatele masuratorilor au fost consemnate în Fisa individuala a fiecarui
elev la rubrica pentru evaluarea finala si reprezinta datele din testarea finala a
experimentului pedagogic. Probele sunt: alergare de viteza 30m, saritura în
lungime de pe loc, extensii de trunchi din culcat facial, aruncare la tinta verticala,
alergare de durata în tempo uniform.
Probele pe care le-am utilizat prezinta o mare relevanta, iar prin intermediul
lor se evalueaza capacitatile copiilor în concordanta cu obiectivele cadru prevazute
de catre noile programe scolare. De asemenea probele au fost adaptate în functie de
particularitatile de varsta si sex ale copiilor. Mentionam ca probele sunt adaptate
conditiilor materiale din scoli (tabelul 12, 13, figura nr. 14, 15).
Viteza -Alergare de viteza 30m cu start din picioare
Analizând datele din proba de alergare de viteza 30m observam ca la grupele
de fete mediile vitezei de alergare sunt 4,74m/s la grupa martor si 5,03m/s la grupa
experimentala.
Daca
comparam datele cu mediile pe
prezinta
medii care au o valoare superioara doar la grupa experiment pe
(5,02m/s). Distributia acestor valori individuale este reprezentata de un numar
redus de cazuri cu rezultate foarte bune iar majoritatea cazurilor sunt situate în
jurul mediei. La grupele de baieti viteza de deplasare este de 5,17m/s la grupa
martor si 5,29m/s la grupa experimentala.
Tabelul 12.
Dinamica indicilor motrici la fete, în clasele primare cuprinse în
experimentul pedagogic (n=58)
Probe de
Control
Alergare de
Esa
nti
on
E
Testare initiala
X ±Em S
0,53
Cv
Testare finala
X ±Em S
0,30
Cv
T
P
<0,001
viteza, 30m sec
Saritura în
lungime, cm
Aruncarea
mingii de oina,
m
Extensii de
trunchi, numar
repetari
Ridicari de
trunchi,
numar repetari
Aruncare tinta,
numar reusite
Alergare
rezistenta. Sec
M
E
M
E
M
E
M
E
M
E
M
E
M
>0,5
<0,001
<0,001
<0,001
>0,5
<0,001
<0,001
<0,001
<0,001
<0,001
>0,5
<0,05
>0,05
Tabelul 13.
Dinamica indicilor motrici la baieti, în clasele primare cuprinse în
experimentul pedagogic (n=61)
Probe de
Control
Alergare de
Esa
nt.
E
Testare initiala
X ±Em S
0,49
Cv
Testare finala
X ±Em S
0,28
Cv
T
P
<0,001
viteza, 30m sec
Saritura în
lungime, cm
Aruncarea
mingii de oina,
m
Extensii de
trunchi,
nrumar repetari
Ridicari
trunchi,
numar repetari
Aruncare tinta,
numar reusite
Alergare
rezistenta.
Sec
M
E
M
E
M
E
M
E
M
E
M
E
M
<0,001
<0,001
<0,001
<0,001
<0,001
<0,001
<0,001
<0,001
<0,001
<0,001
>0,5
<0,05
<0,05
Legenda: T.I.= Testare Initiala; T.F.= Testare Finala; t - s-a calculat între
indicatorii initiali si finali ai fiecarei grupe; P -este cel din tabela lui
Fischer în conformitate cu esantionul cercetat
Comparând aceste date cu media pe tara observam ca acestea sunt
superioare mediei pe
cât si la baieti o omogenitate buna. Valorile individuale cu rezultate bune la baieti
sunt prezente la un numar foarte mic de cazuri iar majoritatea rezultatelor sunt
grupate în jurul mediei.
Oservam ca media grupei experiment fete este mai mare decât media grupei
martor cu 0" 36, de asemenea grupa experiment baieti are media superioara cu
0"13 fata de grupa martor. Viteza de deplasare la grupa experiment este mai buna
cu 0,29m/s în cazul fetelor si cu 0,12m/s la grupa de baieti. Superioritatea
indicatorilor grupelor experiment fata de grupa martor ne obliga sa afirmam ca
jocurile cu elemente din handbal influenteaza pozitiv viteza si sunt superioare
mijloacelor traditionale cu 6% în cazul fetelor si 3% în cazul baietilor.
Mentionam cele 10 cazuri la grupa experiment fete care au rezultate
cuprinse între 5" 29-5"83 deci viteze de deplasare are valori foarte bune: 5,14m/s-
5,66m/s. Exceptionale sunt rezultatele a 3 baieti din grupa experiment cu rezultate
cuprinse între 5"17-5"57; viteza de deplasare în aceste cazuri are valori de
5,75m/s-5,80m/s.
Cunoscând ca viteza este un criteriu semnificativ pentru Orientare si Selectia
Initiala în handbal scoatem în evidenta ca am reusit gasirea a 3 elemente de
exceptie (conform curbei lui Gauss) din grupa experiment de baieti. Rezultate
foarte bune la aceasta proba au 13 elevi din grupa experiment cu performante
cuprinse între 5"57-5"62; viteza de deplasare a acestui grup: 5,35m/s-5,74m/s.
Performantele acestor copii din grupele experiment la aceasta calitate motrica ne-
au obligat sa-i orientam spre grupele de începatori în handbal
Mediile aritmetice la grupele experiment sunt superioare grupei martor.
Observam o crestere de 0"29 la grupa martor de baieti; cu 0"49 a crescut media
grupei martor de fete iar cu 0"60 s-a îmbunatatit media grupei experiment de
baieti. Cea mai mare crestere a avut-o grupa experiment fete a carei medie a
avansat cu 0"70.
Testul de semnificatie statistica este peste tot mai mare, la grupele de fete
decât cel din tabela lui Fischer, valoarea lui T este 7,179 (P<0,001) la grupa
experiment iar la grupa martor T este 1,879 (P<0,001). Testul de semnificatie
statistica este mai mare mare si la grupele de baieti decât cel din tabela lui Fischer,
valoarea lui T este 6,990 (P<0,001) la grupa experiment iar la grupa martor T este
3,009 (P<0,001).
Conform testului T al lui Student diferenta statistca ce mai mare se
înregistreaza la grupele experiment atât la fete cât si la baieti. Cresterea la fete
experiment este superioara grupei martor cu 3,84%, iar la baieti cresterea grupei
experiment este superioara grupei martor cu 5,61%.
G ru p a m artor
G ru p a ex p erim en t
G ru p a m artor
G ru p a exp erim en t
Desen 12. Dinamica vitezei la fete
G r u p a m a r t o r
G r u p a e x p e r i m e n t
G r u p a m a r t o r
G r u p a e x p e r i m e n t
Desen 13. Dinamica vitezei la baieti
Forta
Probele folosite pentru testarea fortei sunt extensii ale trunchiului din culcat
facial care vizeaza forta musculaturii spatelui. Pentru muschii abdomenului am
utilizat proba: ridicari de trunchi din culcat dorsal. Pentru testarea fortei membrelor
superioare am folosit proba: aruncarea mingii de oina. Pentru testarea fortei
membrelor inferioare am utilizat proba: saritura în lungime de pe loc.
Saritura în lungime de pe loc Confruntând datele rezultate cu media pe
tara la aceasta proba
media grupelor de elevi este superioara fata de media pe
la grupa de fete (tabelul 12, 13, desenele 14, 15).
G r u p a e x p e r i m e n t
G r u p a m a r t o r
G r u p a m a r t o r
G r u p a e x p e r i m e n t
Desen 14. Dinamica sariturii în lungime la fete
G r u p a e x p e r i m e n t
G r u p a m a r t o r
G r u p a m a r t o r
G r u p a e x p e r i m e n t
Desen 15. Dinamica sariturii în lungime la baieti
Colectivul de elevi este omogen deoarece dispersia reultatelor este mica
(C.V. cu valori de 7,01%-7,40%). Grupele de baieti prezinta o medie superioara
mediei pe
colectivului de elevi este mare la acesta proba, C.V. cu valori de 7,29%-7,50%.
Argumentul datorita carora grupele experiment are valori mai mari fata de
grupa martor este:
Grupa experiment fete are media artimetica mai mare cu 13,38cm fata de
media grupei martor.
Grupa experiment de baieti are media artimetica suprioara cu 5cm fata de
media grupei martor. Avem 6 baieti cu rezultate între 176cm-180cm care
sunt foarte bune pentru aceasta vârsta.
La fete se porneste initial la grupa martor de la 124,20cm; 134,07cm la
grupa experiment; 140,17cm la grupa martor baieti si 141,84cm la baieti
experiment. La testarea finala se ajunge la performante cuprinse între 144,73cm
si158,11 la fete respectiv 157,76cm si 162,94cm la baieti. Se observa din tabel
superioritatea grupelor experiment. Cresterea este de 20,53cm la fete M si 24,04cm
la fete E; la baieti M cresterea este de 17,59cm; la grupa E cresterea este de
21,10cm.
Testul de semnificatie statistica este peste tot mai mare, la grupele de fete
decât cel din tabela lui Fischer, valoarea lui T este 6,315 (P<0,001) la grupa
experiment iar la grupa martor T este 6,257 (P<0,001). Testul de semnificatie
statistica este mai mare mare si la grupele de baieti decât cel din tabela lui Fischer,
valoarea lui T este 5,781 (P<0,001) la grupa experiment iar la grupa martor T este
5,152 (P<0,001).
Cresterea la fete experiment este superioara grupei martor cu 1,40%, iar la
baieti cresterea grupei experiment este superioara grupei martor cu 3,73%. În cazul
calitatilor motrice combinate Viteza+Forta (DETENTA) jocurile dinamice cu
elemnte din handbal sunt superioare cu 9% la fete si 5% în cazul baietilor fata de
mijloacele traditionale.
Aruncarea mingii de oina
La fete constatam o diferenta superioara de 3-6m între media grupului de
fete si media pe
la testarea pe
cazuri. Baietii prezinta
valori medii superioare fata de media pe
la grupa martor cu 3m; iar grupa
experimentala are o medie superioara celei pe
cu 5m. Parametrii statistici (tabelul 12,13, desenele 16, 17) indica o omogenitate
medie coeficientul de variabilitate are valori între 14,42% la grupa martor.
Omogenitatea este mare la grupa experimentala valoarea C.V. este 9,27%.
Diferenta între medii este 2,68m în favoarea grupei experiment de fete. În
grupa experiment sunt 13 fete care au rezultate cuprinse între 19-26m. Aruncarea
mingii mingii de oina este specifica handbalului iar aceste performante sunt
evaluate ca foarte bune în Orientare si Selectie Initiala în handbal. Grupa
experiment de baieti are media aritmetica mai mare cu 1,54m fata de grupa martor.
Doi dintre baietii din grupa experiment au aruncat mingea de oina la distanta de
30m-32m. Aceste doua rezultate sunt exceptionale pentru vârsta de 10-11 ani.
Grupa experiment are 19 elevi care au rezultate cuprinse între 19m-26m pe care
specialistii le considera ca fiind foarte bune la acest nivel de vârsta.
G ru p a m a rto r
G ru p a e x p e rim e n t
G ru p a m a rto r
G ru p a e x p e rim e n t
Desen 16. Dinamica aruncarii mingii de oina la fete
2 6 , 1
G r u p a m a r t o r
G r u p a e x p e r i m e n t
G r u p a m a r t o r
G r u p a e x p e r i m e n t
Desen 17. Dinamica aruncarii mingii de oina la baieti
În cazul acestei probe care este apropiata jocului de handbal rezultatele sunt
bune la fete E. 19,55 si foarte bune la baieti M. 24,59m si baieti E. 26,10m. Ratele
de progres cele mai concludente le au grupa experiment cu 5,88m la baieti si
6,40m la fete. Testul de semnificatie statistica este mai mare, la grupa experiment
de fete decât cel din tabela lui Fischer, valoarea lui T este 8,081 (P<0,001) la
grupa experiment iar la grupa martor T este mai mic decât cel din tabela lui
Fischer: 1,945 (P<0,001). Testul de semnificatie statistica este mai mare mare si la
grupele de baieti decât cel din tabela lui Fischer, valoarea lui T este 7,500
(P<0,001) la grupa experiment iar la grupa martor T este 3,630 (P<0,001).
Cresterea la fete experiment este superioara grupei martor cu 14,65%, iar la baieti
cresterea grupei experiment este superioara grupei martor cu 11,32%. Fetele si
baietii care au fost cuprinsi în experiment prezinta performante superioare cu 14%
si 5% fata de componentii grupelor martor.
Dupa cum se observa în graficul de mai sus precum si în graficul urmator
avem ca si miscare de baza în aceasta proba aruncarea prin azvârlire care este
specifica doar handbalului. Copii s-au adapta foarte usor cu aceasta proba de
evaluare a îndemânarii, dar noi propunem pe baza experientei practice ca aceasta
proba sa se desfasoare într-o unitate de timp.
Extensii ale trunchiului din culcat facial
Spatele reprezinta structura de care depinde în mare masura atitudinea
generala a corpului. În momentul actual asistam la o viciere crescuta a atitudinii
corpului, datorita pozitiilor incorecte din timpul orelor de clasa pentru elevi. La
testarea initiala ambele loturi de elevi au obtinut rezultate relativ apropiate. La
sfârsitul cercetarii clasele experimentale au înregistrat valori de 36,25 repetari la
fete si 45,59 repetari la baieti. Grupele martor au valorile finale de 31,70 repetari
fete si 39,55 repetari la baieti. Comparând datele rezultate ( tabelul 12, 13, desenele
18,19) cu media pe tara (1992: 20,7 repetari) observam la baieti ca media (39
repetari; 45 repetari) este superioara datorita unor rezultate de exceptie care au
ridicat media claselor, dar atunci executiile s-au efectuat pe lada de gimanstica.
Indicatorii statistici evidentiaza colective cu omogenitate slaba coeficientii de
variabilitate au valori de 28,58%-46,08%, ce atesta posibilitati individuale foarte
diferite si mai putin grupate. La fete media fortei musculaturii spatelui este
superioara
mediei pe
colective neomogene, coeficientii de variabilitate pe clase având valori cuprinse
între 26,49%-30,24%, si reflecta o întindere mare a posibilitatilor individuale de
forta a spatelui la fete. Observam rezultatele superioare la grupele experiment fata
de grupele martor. Media grupei de fete este mai mare cu 6,55 repetari fata de
media grupei martor. Foarte bine este calificativul pe care îl acordam celor 8 fete
din grupa experiment care au rezulate cuprinse între 40-45 repetari. Doua dintre
fete au la acesta proba calificativul exceptional cu performante de 49 repetari si 56
de repetari. Baietii grupei experiment au o performanta medie superioara cu 6,04
repetari fata de grupa martor. Performantele a 10 elevi cu 45-59 repetari sunt
considerate ca fiind foarte bune, 6 elevi au un rezultat exceptional deoarece au
efectuat 60-100 de extensii de trunchi din culcat facial.
Testul de semnificatie statistica este peste tot mai mare, la grupele de fete
decât cel din tabela lui Fischer, valoarea lui T este 5,738 (P<0,001) la grupa
experiment iar la grupa martor T este 4,357 (P<0,001). Testul de semnificatie
statistica este mai mare mare si la grupele de baieti decât cel din tabela lui Fischer,
valoarea lui T este 4,733 (P<0,001) la grupa experiment iar la grupa martor T este
4,729 (P<0,001.Cresterea este de 9,63 repetari la grupa martor fete; 11,89 repetari
la fete experiment; 11,86 la baieti martor; 18,90 la baieti experiment. Cresterea la
fete experiment este superioara grupei martor cu 5,18%, iar la baieti cresterea
grupei experiment este superioara grupei martor cu 27,98%. Influentele jocurilor
de miscare cu elemente din handbal sunt multiple, au influentat pozitiv rezultatele
elevilor si în cazul musculaturii extensoare a spatelui prin compararea mediilor se
observa avantajul lor asupra mijloacelor traditionale. În procente avantajul este de
18% la fete si 14% la baieti.
G r u p a m a r to r
G r u p a e x p e r im e n t
G r u p a m a r to r
G r u p a e x p e r i m e n t
Desen 18. Dinamica extensiilor de trunchi la fete
G r u p a m a r t o r
G r u p a e x p e r i m e n t
G r u p a m a r t o r
G r u p a e x p e r i m e n t
Desen 19. Dinamica extensiilor de trunchi la baieti
Ridicari de trunchi din culcat dorsal
Aceasta proba scoate în evidenta forta musculaturii abdominale careia
trebuie sa i se acorde o atentie crescuta( tabelul 12, 13, desenul 20, 21). Astfel la
testarea initiala valorile la fete sunt de 13,70 repetari la grupa martor si 16,90
repetari la grupa experiment. Baietii au medii de 19,75 repetari la grupa
experiment si 21,93 repetari la grupa martor. În final valorile grupelor experiment
sunt mai mari decât la grupele martor astfel avem la fete 29 repetari de repetari iar
la baieti 33,34 repetari.
Prin compararea datelor rezultate cu media
pe
ca musculatura abdomenului este mai slab dezvoltata comparativ cu media la nivel
national (1992: 35.2), indicatorii statistici evidentiaza colective neomogene(valori
ale C.V. 43,62%-54,81%) datorita unei amplitudini mari a seriei de valori. La
baieti media este tot inferioara modelului national care are media aritmetica(1992:
44,0 repetari); observam de asemenea colective neomogene(coeficientul de
variabilitate este 36,81%-60,25%), amplitudinea sirului de rezultate este mare fapt
care atesta faptul ca fiecare copil are posibilitati foarte diferite la aceasta proba.
Eroarea medie are un nivel ridicat la fiecare grupa de elevi. Grupa experiment fete
are media mai mare cu 7,77 repetari fata de grupa martor. Calificativul exceptional
a fost acordat unei eleve care a executat 90 de repetari; 4 eleve au primit
calificativul foarte bine deoarece au efectuat între 41-45 de repetari. Grupa
experiment baieti are media mai mare cu 0,62 repetari; reamrcam cele doua cazuri
cu 87 respectiv 104 repetari carora li s-a acordat calificativul exceptional iar foarte
bine au primit 5 baieti care au efectuat între 44-57 ridicari de trunchi din culcat
dorsal.
Cresterile sunt: 7,53 repetari la grupa martor fete; 12,10 repetari la fete
experiment; 10,79 repetari la baieti martor si 13,59 repetari la baieti experiment.
Cresterea la fete experiment este superioara grupei martor cu 16,63%, iar la baieti
cresterea grupei experiment este superioara grupei martor cu 19,61%.
Testul de semnificatie statistica este peste tot mai mare, la grupele de fete
decât cel din tabela lui Fischer, valoarea lui T este 3,627 (P<0,001) la grupa
experiment iar la grupa martor T este 3,942 (P<0,001).
G r u p a m a r t o r
G r u p a e x p e r i m e n t
G r u p a m a r t o r
G r u p a e x p e r i m e n t
Desen 20. Dinamica ridicarilor de trunchi la fete
G r u p a m a r t o r
G r u p a e x p e r i m e n t
G r u p a m a r t o r
G r u p a e x p e r i m e n t
Desen 21. Dinamica ridicarilor de trunchi la baieti
Testul de semnificatie statistica este mai mare mare si la grupele de baieti
decât cel din tabela lui Fischer, valoarea lui T este 3,503 (P<0,001) la grupa
experiment iar la grupa martor T este 4,134 (P<0,001). Diferentele sunt
semnificative fata de mediile initiale la toate grupele de copii. În procente avantajul
este de 14 % la fete si 2% la baieti în favoarea grupelor experiment.
Îndemânarea: Aruncarea la tinta verticala
La sfârsitul cercetarii clasele experimentale au înregistrat valori de 2,71
aruncari la fete si 2,75 aruncari la baieti. Grupele martor au valorile finale de 2,17
aruncari fete si 2,52 aruncari la baieti. Observam rezultatele superioare la grupele
experiment fata de grupele martor.
Media grupei de fete este mai mare cu 0,60 fata de media grupei martor.
Calificativul foarte bine a fost obtinut de catre 20 dintre componentele grupei
experiement. Baietii grupei experiment au o performanta medie superioara cu 0,23
fata de grupa martor. Calificativul foarte bine a fost obtinut de catre 27 dintre
componentii grupei experiment.
Rezultatele variaza (tabelul 12, 13, desen 22,23) la fete între 2,17-2,71 si
între 2,52-2,75 la baieti. Rata de crestere cea mai mare se înregistreaza la la fete
experiment 1,21; urmeaza grupa de baieti experiment 1,06; fetele martor ocupa
atreia pozitie cu 0,80; iar ultimii sunt baietii martor cu 0,66.
Mentionam ca elevul executa aruncarea azvârlita cu minge de oina care îi
asigura o priza mai buna deci implicit precizia va fi mai buna. Nu este mentionata
în S.N.E. durata de timp în care sa se efectueze aceasta proba. Aceasta proba este
executata o singura data, conform S.N.E.
G r u p a m a r t o r
G r u p a e x p e r i m e n t
G r u p a m a r t o r
G r u p a e x p e r i m e n t
Desen 22. Dinamica aruncarii la tinta verticala la fete
G r u p a m a r t o r
G r u p a e x p e r i m e n t
G r u p a m a r t o r
G r u p a e x p e r i m e n t
Desen 23. Dinamica aruncarii la tinta verticala la baieti
Testul de semnificatie statistica este peste tot mai mare, la grupele de fete
decât cel din tabela lui Fischer, valoarea lui T este 6,020 (P<0,001) la grupa
experiment iar la grupa martor T este 1,951 (P>0,05). Testul de semnificatie
statistica este mai mare mare si la grupele de baieti decât cel din tabela lui Fischer,
valoarea lui T este 5,889 (P<0,001) la grupa experiment iar la grupa martor T este
1,957 (P>0.05).Rezultatele sunt bune iar diferenta între medii este semnificativa la
toate grupele. Cresterea la fete experiment este superioara grupei martor cu
22,28%, iar la baieti cresterea grupei experiment este superioara grupei martor cu
27,24%.Influentele jocurilor dinamice cu elemente din handbal sunt multiple, au
influentat pozitiv rezultatele elevilor si privinta aruncarii la tinta verticala. Prin
compararea mediilor se observa avantajul lor asupra mijloacelor traditionale. În
procente avantajul este de 20% la fete si 10% la baieti.
Rezistenta: Alergare de durata în tempo uniform
Se pleca la fete de la 329,10" (M) ajungându-se în final la 450,53". La grupa
experiment de fete avem 341,86" la (T.I.) si 504,71", la testarea finala. La baieti
variaza între 590,14" (T.I.) si 760,07" în final. Grupa experiment prezinta 591" la
testarea initiala iar în final are valorea de 774,25".
La fete grupa experiment media duratei de alergare este mai mare cu 1'50''
decât media pe
rezultate care dau un caracter neomogen colectivului si o dispersie foarte mare a
rezultatelor individuale. Amplitudinea este foarte mare prezentând valori de
22'11"si evidentiaza posibilitati individuale foarte diferite.
La grupa experiment de baieti media aritmetica este superioara mediei pe
neomogen, cu o disperisie mare a valorilor individuale Amplitudinea seriei este
mare 20'52" evidentiind capacitati individuale variate ce se întind pe o zona foarte
mare Observam rezultatele superioare la grupele experiment fata de grupele
martor. Media grupei de fete este mai mare cu 54" fata de media grupei martor.
Baietii grupei experiment au o performanta medie superioara cu 14" fata de grupa
martor. Omogenitatea esantionului studiat este mica atât la testarea initiala cât si la
testarea finala. Cresterea la baieti este de 169,93" la grupa martor si 183,25" la
grupa experiment. Cresterea la fete este de 121,43" la grupa martor si 162,85" la
grupa experiment. Remarcam plusul de 40" la grupa fete si 14" la grupa de baieti
la lotul experiment.
Testul de semnificatie statistica este mai mare, la grupele de fete experiment
decât cel din tabela lui Fischer, valoarea lui T este 1,979 (P<0,05) la grupa
experiment iar la grupa martor T este 1,734 (P>0,05). Testul de semnificatie
statistica este mai mare mare si la grupele de baieti decât cel din tabela lui Fischer,
valoarea lui T este 2,239 (P<0,05) la grupa experiment iar la grupa martor T este
2,095 (P<0,05), ( tabelul 12, 13,desen 24, 25).
G r u p a m a r t o r
G r u p a e x p e r i m e n t
G r u p a e x p e r i m e n t
G r u p a m a r t o r
Desen 24. Dinamica alergarii de durata la fete (minute/secunde)
G r u p a m a rto r
G ru p a e x p e r im e n t
G r u p a m a rto r
G r u p a e x p e r im e n t
Desen 25. Dinamica alergarii de durata la baieti(minute/secunde)
Influentele jocurilor dinamice cu elemente din handbal sunt multiple, au
influentat pozitiv rezultatele elevilor si în cazul duratei de alergare prin compararea
mediilor se observa avantajul lor asupra mijloacelor traditionale. În procente
avantajul este de 12% la fete si 3% la baieti.
Considerente generale:
Reiesind din rezultatele experimentului pedagogic ce tin de pregatirea
motrica a elevilor din ciclul primar vom mentiona ca testarea finala a elevilor ofera
o imagine de ansamblu care are la baza date obiective ce fac posibila compararea
acestora cu datele din testarea initiala a elevilor, pentru a observa dinamica
indicatorilor motrici pe parcursul unui an scolar; datele mai pot fi comparate cu
baremele din S.N.E. dar si cu "Potentialul motric al elevilor din ciclul primar
1992", prin aceasta evidentiindu-se directia de evolutie a potentialului motric al
elevilor.
Aceste elemente sunt standarde de performanta finale ale ciclului primar si
ne ofera posibilitatea de a determina obiectiv efectele procesului didactic.
Din datele prelucrate statistic observam ca media aritmetica a fiecarei
grupe experiment este superioara mediei grupri martor la fiecare proba dar
colectivele prezinta în continuare o lipsa de omogenitate, datorita unei dispersii
foarte mari a performantelor obtinute.
Aceste date, care au fost recoltate la finalul acestui ciclu de învatamânt,
sunt rezultate care se constituie în baza de informatii pentru efectuarea planului de
învatamânt corespunzator clasei aV-a.
Aceste date reflecta cu obiectivitate activitatea profesorului, dar si
argumenteaza acordarea calificativelor la sfârsitul anului scolar.
Profesorul se poate autoevalua pe baza acestor date sau poate fi evaluat
obiectiv de catre autoritatile competente.
|
