"CAFENEAUA TIMPULUI"

COLEGIUL NAŢIONAL "GHEORGHE LAZĂR"

"CAFENEAUA TIMPULUI"

Scenariul: Elevi ai clasei aX-aC

Îndrumator: Profesor Doctor Luminita Ursea

Interpreti:

Gogot Irina : Nicolae Teclu (1839-1916)

Georgescu Mihaela : Constantin Istrati (1850-1918)

Nenciu Georgiana : Costin Nenitescu (1907-1970)

Plaino Catalina : Petru Poni (1841-1925)

Tatar Georgiana : Eugen Angelescu (1896-1968)

Grosu Alexandra : Lazar Edeleanu (1862-1941)

Negoita Madalina : stefan Micle (1820-1879)

Gavrila Delia : Gheorghe Longinescu (1869-1939)

Popescu Diana : Gheorghe     spacu (1883-1955)

Sîsîn Roxana : Radu Cernatescu (1894-1958)

Partea I

(în Cafeneaua Timpului, la o masa se afla Teclu, Istrati, Nenitescu, Poni, Angelescu, Lazar. Joaca, carti, fumeaza)

Nenitescu (zâmbind triumfator) : Cine a pierdut face cartile!

Edeleanu (uitându-se la Nenitescu cu subînteles): Le fac eu.

(Lazar face cartile. Intra Micle, spacu si Cernatescu. Înainte de a lua loc la masa, îsi dau jos hainele.)

Poni întorcând capul dupa chelnarita): Mai adu, te rog, 3 cafele.

spacu (în continuarea lui Poni, cu privirea îndreptata catre chelnerita si cu haina în mâna) Adu 4, ca vine si Longinescu .

(Cei trei ocupa câte un loc de la masa. Lazar le împarte si lor carti. Chelnerita aduce cafelele, timp în care cei noua barbati încep o noua partida de carti. Vine si Longinescu)

Longinescu: Bonjour! Ce mai faceti, domnilor? Iar jucati carti? ( timp în care se dezbraca de haina.)

Istrati (zâmbindu-i prieteneste Dupa cum observi si dumneata.

Micle (gânditor) Adevarul este ca am putea sa încercam si alt joc de societate.

Angelescu (lasând cartile din mâna pe masa): Cum ar fi "Adevar sau Provocare"?

Longinescu (asezându-se la masa): Da!

Nenitescu: Buna idée!

Edeleanu (serios) Nu! Terminati cu jocurile astea. nu-s de vârsta noastra.

Cernatescu (uitându-se mirat la Edeleanu): Ce? Ţi-e frica de provocari?

Edeleanu (putin nemultumit) Bine, fie, hai sa jucam.

Micle (hotarât): Încep eu. Longinescu... adevar sau provocare?

Longinescu (sorbind din ceasca cu cafea) : Provocare.

Micle (sta putin pe gânduri) Ca tot esti tu patriot. Te provoc sa demonstrezi chimic ca dusmanii poporului nu rezista si românul nu piere.

Longinescu (râzând) : Bine.. o sa gasesc eu ceva pâna la urmatoarea întâlnire. Sa înteleg ca acum este rândul meu sa întreb... Bine... spacu, adevar sau provocare?

spacu (luat putin prin surprindere) : Adevar.

Longinescu ( punând mâinile pe masa ): Am auzit ca ai început sa te ocupi de studiul combinatiilor complexe.

spacu ( îndreptându-se în scaun ) : Da, am descoperit vreo 200.

Cernatescu (plin de interes) : Am facut si eu niste cercetari..

spacu (întorcându-si privirea catre Poni) : Petru, e rândul tau. Ce alegi?

Poni (fara sa stea pe gânduri : Adevar.

spacu: Este adevarat ce am auzit? Ca te plimbai prin Moldova, la bratul unei domnisoare.

Poni (putin rusinat): Era doar o colega din grupul de cercetare...

Micle (privindu-l cu subînteles) Da, da. sigur.

Poni ( serios ) : Da. În perioada aceea faceam niste cercetari asupra apelor minerale din tara si am ajuns si în Moldova, cu niste observatii meteorologice.

Micle (zâmbind) : Bine, daca zici tu, asa s-o fi întâmplat.

Poni (uitându-se sa cei de la masa si fixandu-si privirea pe Teclu) : Teclu. adevar sau provocare?

Teclu: Sa vedem... Provocare!

Poni (putin ironic): Esti în stare sa descoperi ceva mai bun decat becul Bunsen?

Teclu (mirat : Buna provocare. O accept. Voi încerca sa gasesc... Apropo Nenitescu, tu ce-ai mai facut în ultimul timp?

Nenitescu (îndreptându-se în scaun): stii ca ma interesau ciclurile saturate si nesaturate, înca din liceu. Deocamdata cercetez în domeniul asta. Dar sa revenim la joc.. Deci... Cernatescu, adevar sau provocare?

Cernatescu (aranjându-si ochelarii): Provocare.

Nenitescu: stiu ca erai pasionat de biochimie. Te provoc sa gasesti un vaccin împotriva tuberculozei. Daca ai reusi, ai ajuta multi oameni .

Cernatescu (interesat): stiu si voi face tot posibilul. ( uitându-se la cei de la masa) Angelescu, e rândul tau.

Angelescu (putin indiferent): Adevar.

Cernatescu (curios): Este adevarat ca faci studii asupra coloizilor organici?

Angelescu: Da. ma intereseaza! Cel mai mare vis al meu este sa formez o scoala de chimie coloidala. ( apoi ramâne pe gânduri... )

Edeleanu (uitându-se catre Angelescu) : Ai putea sa o iei ca pe o provocare..

Angelescu (revenindu-si din visare): Istrati. tu ce alegi? Adevar sau provocare?

Istrati (zâmbind): Provocare.

Angelescu: De ce nu încerci sa scrii o carte despre nomenclatura în chimia organica.. Ai avea multe de spus .

Istrati (încântat): E o idée buna! M-ar tenta sa încerc. Sigur! Bun. Lazar. ce alegi?

Edeleanu: Provocare. Doar ma stii. ( zâmbeste )

Istrati: Hai sa fie ceva legat de petrol, de rafinarea lui. ce zici?

Edeleanu (serios): Bineînteles.

Micle (uitându-se la ceasul de la mâna si ridicându-se apoi de pe scaun): Domnilor, îmi cer scuze dar trebuie sa ma retrag. Doamna ma asteapta acasa si nu ar fi politicos din partea mea sa o las sa ma astepte.

Longinescu (ridicându-se si dând mâna cu Micle): Întelegem! O seara buna si salutare doamnei din partea noastra!

(Micle îsi închide haina, îsi pune palaria si pleaca)

spacu (luând pachetul de carti de pe masa si uitându-se catre ceilalti ) : Dragii mei, va provoc sa ne încheiem seara cu un joc de carti.

(Ramân la masa, râd. trece "Micle" cu pancarda în timp ce chimistii îsi continua jocul, totul petrecându-se sub forma unui film mut. )

Mesajul scris pe pancarta:

Scott Adams spunea ca "Oricare ar fi durata timpului, stiinta întrebuintarii lui îl va face lung".

si noi am descoperit, la rândul nostru, ca timpul este infinit pentru cei ce stiu sa faca dintr-un simplu moment, o eternitate.

De aceea ne aflam, dupa câtiva ani, tot în Cafeneaua Timpului...

Partea II

( Micle intra în Cafeneaua Timpului si îi gaseste pe Longinescu, Angelescu, Cernatescu, Poni, Teclu, Edeleanu, Spacu, Istrati si Nenitescu jucând carti; are cu el câteva ziare pe care le aseaza pe masa )

Micle: Sa înteleg ca nu veti renunta niciodata la vechile obiceiuri.

Poni (zâmbindu-i prieteneste) : Nu atâta timp cât ele ne mentin în forma si aproape.

Angelescu (uitându-se la ziarele aduse de Micle) : Ce ai adus cu tine?

Micle: (asezându-se la masa) : Doamna mea, o cititoare fidela a ziarului Românul, mi-a atras atentia asupra editiei speciale de azi a acestuia. si m-am decis sa împartasesc cu dumneavoastra descoperirea sotiei mele.

Nenitescu (luând un ziar si citind cu voce tare) : Supliment al ziarului ROMÂNUL "Noi descoperiri, noi oameni la materia chimie" .

( Curiosi, fiecare dintre ei iau câte un ziar si încep sa-l rasfoiasca)

Longinescu uitându-se peste articolul despre spacu si adresându-i-se acestuia) profesorul Gheorghe Spacu împreună cu colaboratorii săi au obtinut aproximativ 1000 de combinatii complexe noi, care au îmbogătit patrimoniul chimiei moderne." Va sa zica cum te simti în calitate de "Creator al scolii românesti de chimie coordinativa" dar si de membru al Academiei Populare Române?

spacu : Multumit ca am reusit sa realizez ceea ce mi-am propus din totdeauna. si se pare ca toti am reusit lucrul acesta. ( uitându-se peste articolul despre Poni si adresându-se apoi tuturor ) : Dupa cum bine stim, Petru a fost primul care a publicat manuale de fizicā si de chimie in limba româna si care a organizat laboratoare destinate cercetarilor stiintifice.

Poni adresându-se celor prezenti si uitându-se peste articolul despre Teclu ) : Se pare ca Nicolae a raspuns provocarii mele si a descoperit ceva mai bun decat becul Bunsen si anume becul Teclu. ( si citind din ziar ) "Cea mai cunoscuta, valoroasa si recenta inventie este asa-zisul bec Teclu, de fapt un arzator de gaz dotat cu regulator, larg introdus în laboratoarele Europei, superior ca eficienta tuturor dispozitivelor anterioare folosite. "Becul Teclu" este folosit în toate laboratoarele din lume si este asemanator cu becul Bunsen, dar reglarea admisiei se face cu un obturator conic si, în felul acesta, se obtine un amestec mai bun al aerului cu gazul si o temperatura mai înalta. "

Teclu (glumind) : Mi-am dat toata silinta. si se pare ca nici Costin nu s-a lasat mai prejos. Am auzit si eu de mai multe ori ceea ce se confirma în articolul din acest ziar, referitor la calitatile sale de profesor. (citind din ziar) Îsi impresioneaza puternic studentii prin a le prezenta chimia organica într-un mod captivant si logic. Este foarte bine informat în toate domeniile chimiei organice, chimiei generale, analitice si chimiei fizice. Are un discurs clar si calm. Nu se teme sa raspunda anumitor întrebari ale studentilor cu "Nu stiu" sau "Nu se stie înca".

Nenitescu : Cu totii stim ca mai sunt înca multe de descoperit in domeniul chimiei si nu numai. De ce sa spunem ca le stim pe toate când nu este asa? De ce sa nu le lasam si altora posibilitatea de a descoperi lucruri la fel de importate precum a descoperit de exemplu Cernatescu. Scrie si aici ca, asa cum stim cu totii ca si-a propus,(citind din ziar) a studiat actiunea bacteriostatica in vitro (în afara organismului, în laborator) a compusilor cloroiodici asupra unor agenti patogeni. Iar derivatii halogenati ai bazelor cu azot în nucleu de care se ocupase de mai mult timp , i-au permis cultivarea unor tipuri de bacili ai tuberculozei si ai bolii carbonoase care nu sunt patogeni, si deci pot fi utilizati pentru vaccinarea preventiva împotriva 'acestor maladii."

Cernatescu (citind din ziar) Angelescu este fondatorul scolii românesti de chimie coloidala prin studiile fundamentale asupra coloizilor organici Daca îmi aduc eu bine aminte, ultima data când am vorbit despre asta erai destul de sceptic în privinta realizarii acestui lucru. Dar iata ca ai reusit!

Angelescu (serios) : Orice se poate, important este sa îti doresti. si se pare ca si Istrati si-a dorit si a reusit. Citesc aici ca:    "o mare realizare a chimistului este publicarea în limba română a    "Studiului relativ la o nomenclatură generală în chimie organică" ce a rămas cea mai vastă lucrare (1200 pagini) ce s-a scris vreodată despre nomenclatură în chimia organică

Istrati : Ca tot vorbeam despre lucruri pe care ni le-am propus si pe care le-am realizat sunt convins ca multi vor fi cei care îi vor multumi la un moment dat lui Edeleanu pentru descoperirile pe care le-a facut în legatura cu rafinarea petrolului.(citind din ziar) "Procedeul Edeleanu", instalatiile Edeleanu au devenit cunoscute in intreaga lume. Rafinarea petrolului cu bioxid de sulf nu este singura descoperire, savantul a obtinut in domeniul petrolului 40 de brevete in tara si 17 in strainatate.

Edeleanu : Sper sa fie de folos tuturor descoperirile mele si la rândul lor sa faca altele care sa-i ajute pe altii mai târziu. Cu totii avem rolul nostru. Sa nu uitam ca domnul Micle, cel care ne-a facut marea surpriza de a aduce azi, aici, aceasta gazeta este una din personalitatile importante cu ajutorul caruia s-au pus bazele invatamântului superior din tara noastra.

Micle (zâmbind catre Edeleanu): Îti multumesc Lazar. Placerea a fost de partea mea. De altfel am fost foarte placut surprins sa ne regasim cu totii în aceasta editie a ziarului ROMÂNUL. si sa nu uitam un lucru pe care Longinescu ne-a promis ca urmeaza sa ni-l demonstreze la ultima noastra întâlnire.

spacu (curios): Ce anume?

Micle Sa demonstrezi chimic ca dusmanii poporului nu rezista si românul nu piere.

Longinescu : Adevarat !

( Longinescu se ridica de la masa, scoate ceva din geanta sa si le demonstreaza colegilor sai ceea ce le promisese ; le explica în timp ce face experimentul. La sfârsit chimistii îl aplauda. )

Cernatescu (ridicându-se si dând mâna cu Longinescu ) : Întotdeauna te-am considerat un om foarte inventiv. Felicitari!

Angelescu : Ce-ar fi sa jucam o partida de carti? Acum ca suntem cu totii aici sa profitam de moment si sa ne aducem aminte de vremurile trecute, dar mereu prezente în sufletele noastre.

Nenitescu (strângând cartile de pe masa) : Cine vrea sa amestece cartile?

Edeleanu zâmbind ) : Le fac eu.

( Cei zece încep un joc de carti; râd, vorbesc, imaginea de transforma din nou în cea a unui film mut.)

Sfârsit