CAIETUL INVATATORULUI

CAIETUL INVATATORULUI

Catre finalitatile ciclului primar

(in contextul reformei)

"Scoala nu poate nici sa ofere totul, nici sa ceara totul de la elevi. Scoala, ca loc ideal, ar trebui sa fie in zilele noastre acel spatiu in care copiii se socializeaza in acord cu standardele de convietuire intr-o societate democratica, invatand in mod placut lucrurile serioase si profunde, care ii ajuta sa se cunoasca mai bine, sa inteleaga lumea in care traiesc'.

(Dakmara Georgescu)

Este nevoie de un invatamant modern si performant.

Este nevoie de mai multa reflectie asupra a ceea ce este/ar trebui sa fie invatarea scolara.

Este necesara folosirea si perfectionarea metodelor interactive la clasa.

Este nevoie de utilizarea creativa a tuturor surselor si resurselor in invatare aflate la dispozitie.

Este necesar ca elevii sa fie introdusi sistematic si competent in marile domenii ale cunoasterii si actiunii umane, instrumentandu-i - prin construirea de instrumente prin care sa particularizeze si sa-si aprofundeze competentele in acord cu propriile nevoi si interese.

Este nevoie de racordarea curriculumului (plan si programe scolare) la nevoile individuale de invatare si de formare, in concordanta cu schimbarile care au loc in societate.

Este nevoie de orientarea invatarii spre formarea de capacitati, folosirea metodelor interactive, stimularea gandirii creative si critice, a activitatii independente a elevilor, a spiritului interogativ, precum si a competentelor proprii rezolvarii de probleme.

. Este necesara utilizarea informatiei in contexte noi. legate de situatii concrete din sfera vietii private si publice sociale.

. E nevoie de regandirea procesului de invatamant, astfel incat sa fie posibila o deplasare reala de la predarea de informatii la formarea de capacitati.

. Este necesara schimbarea mentalitatii invatatorilor (si inspectorilor) in ceea ce priveste evaluarea sistemului de invatamant.

Schimbarea sistemului notiunii de examinare.

CAPITOLUL I

INPUT

(intrare in sistemul modular)

"Mintea curata, inimile curate ale copiilor nostri va stau in mana. Si tot cuvantul dumneavoastra e o samanta care prinde si va da rodul."

(Alexandru Vlahuta - Catra invatatori)

Documente de evidenta

A        Resurse umane

B  Resurse materiale 737g64h

A   Resurse umane

Catalogul clasei I

Nr crt	Numele si prenumele	Miscarea elevilor
		Veniti	Plecati

Catalogul clasei a II-a

Nr crt	Numele si prenumele	Miscarea elevilor
		Veniti	Plecati

Catalogul clasei a III-a

Nr crt	Numele si prenumele	Miscarea elevilor
		Veniti	Plecati

Catalogul clasei a IV-a

Nr crt	Numele si prenumele	Miscarea elevilor
		Veniti	Plecati

Colectivul de conducere

Clasa I

Clasa a II-a

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

B resurse materiale 737g64h

(aspecte generale)

Nr crt	Conditii materiale ale scolii	Conditii materiale ale clasei	Situatia materialelor	Mijloace didactice in dotare

Capitolul al II-lea

PROCES

Managementul activitatii

de cunoastere a copiilor

1. Adaptarea scolara

I. Adaptarea scolara : ansamblul de procese si activitati prin care se trece de la un echilibru mai putin stabil intre organism si mediul scolar, la un echilibru mai stabil.

II. Personalitatea matura pentru scoala

Caracteristici:

a) maturitate fizica (rezistenta la efort);

b) maturitate mentala (capacitatea de analiza si intrebuintarea regulilor, normelor, cantitatilor);

c) maturitate volitiva (capacitatea de autoreglare, de a-si inhiba impulsurile si de a-si regla trebuintele);

d) maturitatea sociala (trebuinta de apartenenta la grup, conduita sociala adecvata la grup).

Programul de reforma nu neglijeaza deloc sprijinul specializat si scolarizarea elevilor handicapati. Acesta reprezinta o directie care incearca, pe de o parte, sa previna esecul celor care intampina greutati in insertia scolara, iar, pe de alta parte, vizeaza mentinerea intr-un cadru scolar normal ori de cate ori aptitudinile lor o permit.

Aceste doua tendinte prioritare pornesc din umanismul unei societati care a depasit nivelul purei supravietuiri si isi rafineaza deschiderile sociale spre grupuri dezavantajate.

"in lumea de azi, calitatea unei civilizatii

este data de preocuparea pentru cei slabi'.

(Dakmara Georgescu)

Preliminarii

Curentul reformator nu neaga necesitatea invatarii de catre copil prin intermediul adultului. Dificultatile legate de perioada imediat anterioara clasei intai nu adauga nimic la ceea ce este deja stiut.

in vederea pregatirii copilului pentru scoala, a aparut formula administrativa a grupei pregatitoare. Parametrii normali ai dezvoltarii fizice si psihice la varsta de 6-7 ani permit integrarea copilului in viata scolara. Un aspect care merita pus in ecuatia adaptarii scolare ar fi cel referitor la prejudecatile unor parinti ("este prea mic' sau "lasa-1 sa aiba copilarie' etc.), intr-o perioada de maxima fertilitate pentru copii. Efectul acestor greseli se oglindeste in faptul ca acei copii sunt "prea batrani', stiu multe repetand grupa pregatitoare, se instaleaza plictiseala si, ca urmare, apare efectul negativ in adaptare: aversiunea fata de scoala. Fertilitatea maxima este abandonata uneori in numele unei superstitii, alimentate de diferite interese si dorinte de bine, altele decat ale copilului.

Copilul trebuie aparat nu de propria-i dezvoltare; de propriile-i capacitati de achizitie; el trebuie protejat de felul in care se concepe uneori invatarea in scoala, inabila a se modela varstelor.

invatatorul (si nu doar el) modifica viziunea si comportamentul educational de intampinare a copilului mai mult sau mai putin pregatit sa-si paseasca pragul.

Vor fi evitate suprapunerile care abunda intre cele doua pro-grame (de la grupa pregatitoare si de clasa I), pentru a evita plictiseala sau tensiunile.

Nu sunt ocolite deloc piedicile majore pe care le are de infruntat copilul pe drumul invataturii. Pe el nu-1 intereseaza cuvantul "tranzitie', nici cuvantul "reforma'. Habar nu are ca programele scolare, planul de invatamant s-au modernizat. Cel mai mult, copilul are nevoie de o purificare a intereselor, are nevoie sa fie sprijinit sa ramana copil, sa fie el insusi, mai ales atunci cand devine un elev, sa faca fata cu succes sarcinilor scolare.

2. Orarul clasei

Cerinte pedagogice:

sa respecte planul de invatamant;

sa respecte curba zilnica de efort;

sa respecte curba de efort saptamanala;

sa fie raportat si la timpul liber al copilului;

in conditiile predarii simultane, sa se sincronizeze "pe orizon-tala' discipline ce pot permite alternarea muncii directe cu cea independenta de la cealalta clasa;

in conditii simultane, prima si ultima ora se vor efectua cu o singura clasa.

Orarul clasei

clasa	Luni	Marti	Miercuri	Joi	Vineri
Cls I
Cls a II-a
Cls a III-a
Cls a IV-a

3. ACTIVITATI EXTRACLASA

(aspecte generale)

----- ----- --------- ----- ----de scris

4. Predarea in conditii simultane......

5. Relatia invatator - elev in viziunea reformei

I. Principii de fond in reglarea acestei relatii raportate la macrosistem:

Germenii educatiei de acum le vor colora intreaga activitate:

- Reforma - inca o zona crepusculara;

Orice invatator lasa urme in universul launtric al copilului;

Convulsiile social-economice si politice pun amprenta si pe educatie in general;

O necesitate : respectarea dreptului copilului (UNICEF).

Cauze

Perceperea eronata a rolului scolii:

Copiii de astazi sunt cuprinsi de teama de necunoscut, de teama de viitor;

Pericolele lumii de azi (strada, violenta, lumea drogurilor. banii - factor alienant);

Optimizarea acestei relatii este o veriga necesara asigurarii succesului scolar;

Frivolitatea comportamentului de grup.

II. Trasaturi definitorii ale relatiei invatator-elev:

- cooperarea;

- empatia;

- democratia;

- relatia de parteneriat;

- sinceritatea;

- mentinerea demnitatii cadrului didactic ;

- evitarea unor conflicte interioare, surde, latente, impietrite, alimentate;

- evitarea conduitei sablonate, a incapacitatii de decizie.

NU:

atitudinilor rigide, aspre, incorsetate;

incapacitatii de a reduce impactul cu unele situatii dificile ;

discriminarii valorice injuste, care raneste sufletul copilului;

constiintei valorii care se clatina;

dascalilor blazati, fals depresivi, dispretuitori;

vaduvirii copiilor de satisfactia imediata;

resentimentului, de dramatizarii, deculpabilizarii muncii;

specularii ocaziilor ieftine de revansa;

atitudinii indiferente pe frontul de aparare a limbii romane (argotismului, jargonismului, expresiilor datatoare de frisoane, limbajului buruienos);

aprecierii subiective a copiilor (orgoliile notelor mari, zona valorica a notelor mici);

atitudinii refractare in fata noului;

contabilizarii neajunsurilor elevilor (tabuurilor).

DA:

ideii de munca onesta;

calitatii bunului simt, umorului;

celor care nu forteaza legile firii;

controlului in ganduri si gesturi;

unei culturi a dialogului (o disciplina a intrebarilor si raspunsurilor

diferentei ca valoare;

ierarhizarii valorilor;

valorilor autentice;

calitatilor morale ale educatorului;

demnitatii cadrului didactic, dar si a elevului;

firescului.

Optimizarea relatiei prin:

A.    Cunoasterea copilului;

B.     Psihoterapia, consilierea pedagogica;

C.     Tratarea diferentiata.

6. Familia si scoala

Familiei mele

"Eu sunt copilul,

TVi tii in mainile tale destinul meu, Tu determini, in cea mai mare masura, daca voi reusi sau voi esua in viata ! Da-mi, te rog, acele lucruri care sa ma indrepte spre fericire, Educa-ma, te rog, ca sa pot fi o binecuvantare pentru lume ! '

(din Child's Appels, Mamie Gepe Cole)

Comitetul cetatenesc al parintilor

"Omul nu poate fi rupt de mediu. De familie, prima si cea mai naturali dintre comunitati, pentru ca ea este unitatea sociala primordiala pentru progresul speciei umane'.

(Aristotel

Clasa I                   1.

Clasa a II-a   1.

Clasa a III-a

Clasa a IV-a  1

2

3

4

Planificarea si tematica sedintelor cu parintii ........

Activitati comune (elevi - invatator - parinti) ......

7. Caracterizarea clasei

Caracterizarea reprezinta o scala pentru inventarierea trasaturilor psihomotorii la nivelul grupului, permitandu-se relative clasificari, constatari (diagnoze), implicit prognoze.

Vor fi consemnate:

denumirea clasei;

tipul colectivului (omogen sau combinat);

componenta clasei (fete, baieti);

aspecte ale adaptabilitatii scolare (cls. I);

aspecte legate de colectiv, in ansamblu;

continuitatea educativa la clasa;

trasaturi generale privind nivelul de dezvoltare intelectuala a clasei;

- prognoza privind derularea procesului instructiv-educativ in raport cu posibili factori de influenta;

- un bilant cu implinirile sau neimplinirile sub aspect formativ, avand standard de referinta nivelul optim al programei scolare;

motivatia pentru invatare a colectivului;

resurse psihologice specifice varstei scolii respective;

calitatea comunicarii didactice;

resurse materiale 737g64h si umane disponibile;

ambianta in care se desfasoara activitatea didactica;

aspecte ale proiectarii didactice (prognoza).

Radiografia situatiei scolare finale din anul scolar trecut o realizeaza invatatorul, pe baza situatiilor statistice de care dispune. Sinteza trebuie sa fie critica, in sensul filosofic al termenului, aprofundata, bazata pe evaluare, solutii si perspective.

Opiniile invatatorului pot fi completate cu cele ale clasei: din partea elevilor care au avut responsabilitati, a celor vizati.

Caracterizarea clasei I

(aspecte predicative)

Caracterizarea clasei a II-a

(aspecte predicative)

Caracterizarea clasei a III-a

(aspecte predicative)

Caracterizarea clasei a IV-a

(aspecte predicative)

Sintalitatea colectivului - o necesitate

Pe fondul comun al particularitatilor de varsta, care constituie un cadru de referinta pentru invatator, se detaseaza silueta individuala a fiecarui elev. in practica, orice invatator si-a facut de-a lungul celor patru ani o imagine bine conturata despre elevii sai, :n care s-au fixat impresii si aprecieri despre rezultatele obtinute de elevi in cadrul tuturor disciplinelor, realizari si esecuri inregistrate.

La matematica, devin pregnante calitatile rationamentului; la limba romana, apar in prim plan bogatia vocabularului, calitatea exprimarii, vibratia afectiva s.a.m.d.

Consideram obligatoriu ca, la incheierea ciclului primar, orice invatator sa prezinte dirigintelui atat trasaturile fiecarui individ, cat si coordonatele generale ale colectivului de elevi, privit ca un tot unitar, ca un intreg.

Care trebuie sa fie directiile de pornire in formarea unui colectiv inchegat?

Raspunsul are doi vectori: unul orientat spre elev (ca individ), celalalt spre viitor.

Cerintele conturarii unui colectiv ca intreg :

sa indeplineasca in cel mai scurt timp conditiile cerute de un veritabil grup social;

sa se aiba in vedere unitatea de conduita si potentialul instructiv--educativ;

sa se tina cont de caracterul permanent, dinamic al evolutiei individului in particular, de caracterul relational al studierii individului.

Sintalitatea colectivului

(la sfarsitul clasei a IV-a)

8. Cunoasterea psihopedagogica

A. Aspecte generale

Cunoasterea copilului

(sinteza teoretica)

I. Conceptul de cunoastere, categorie filosofica tratand relatiile dintre subiect si obiectiv, modelul general, de principiu, al asimilarii si reconstructiei informationale a lumii obiective de catre subiect.

II. Cunoastere psihopedagogica

a. Definitie: Procesul organizat si continuu prin care cadrul didactic stabileste trasaturile psihice individuale ale copiilor scolari.

N.B.   Ipostaza dinamica a cunoasterii reprezinta "o frantura din activitatea dascalului', cu vectorul orientat spre o speranta unica a acestui sfarsit de mileniu - copilul.

b. Directii de actiune:

1) consilierea, cu accent pe dezvoltare;

2) psihoterapia, cu accent pe recuperare;

3) orientarea, cu accent pe prevenire.

c. Conditii ale unei reale cunoasteri psihopedagogice:

cunoasterea sa fie sistematica si permanenta;

- utilizarea cat mai multor procedee de cunoastere pentru acelasi elev;

- copilul nu trebuie sa stie ca este studiat;

sa evitam suprasaturarea metodologica care are efecte negative asupra subiectilor, total diferite de cele scontate (instalarea comportamentului de aparare, blocarea, inchiderea, zavorarea spiritului elevului);

imprejurarile in care este studiat elevul sa fie cat mai variate;

observatia copilului presupune un climat de incredere si afectiune reciproca

cunoasterea copilului - conditie sine-qua-non a transformarii lui in subordonat al propriei formari;

intimitatea creeaza si sporeste increderea;

- firescul relatiei impune o anumita mentalitate afectiva.

d. Unde si cum il urmarim pe copil ?

in sala de clasa;

- in sala de gimnastica;

- in curtea scolii;

in drum spre casa;

in vizite domiciliare;

in timpul activitatii extraclasa;

in raport cu mediul.

e. Satisfactiile cunoasterii:

viata launtrica a copilului cuprinde o mai mare bogatie de aspecte decat se afla in carti;

fortifica optimismul pedagogic ;

sporeste simpatia fata de prospetimea si unicitatea spirituala a fiecarui copil;

ne stimuleaza respectul fata de cea mai buna educare a sa;

cand te simt apropiat, copiii au tendinta de confesare.

f. Metode de cunoastere:

observatia;

analiza produselor activitatii elevilor;

convorbirea;

anamneza (ancheta retrospectiva);

- metoda biografica;

autocaracterizarea;

experimentul;

- chestionarul;

aprecierea obiectiva (evaluare);

- tehnici sociometrice;

studiul de caz in dezbaterile educative;

- metoda testului.

B. Studiul de caz

Metoda cazurilor este de bun augur in munca formativa cu elevii. Insasi etimologia cuvantului caz vine din latinescul casus, derivat din "cadere', a cadea cadere ca accident, eveniment mai mult sau mai putin fortuit. Studiul de caz, in dezbaterile educative, este nu numai o posibilitate, ci si o cerinta majora in educatie.

Avantajele metodei:

permite scolarilor o confruntare directa cu o situatie reala sau posibila (creata), urmarind ca ea sa se analizeze sub toate aspectele;

cazul in sine condenseaza esentialul si arunca o raza de lumina asupra a ceea ce este general valabil in activitatea sociala ori cea independenta pe care o reprezinta;

sunt studiate situatii problematice sau decizionale, care se refera adesea la conduita umana;

dezbaterile cazuistice ofera prilejul cel mai potrivit de angajare a copilului prin a discerne ce e bine si ce e rau in comportamentul uman, inclusiv in mediul scolar;

- ii invata pe elevi " cum sa invete ' si in egala masura " cum sa fie';

se previne comportamentul negativ la varsta scolara mica, contribuind la modelarea personalitatii elevului;

creste cota calitativa a activitatii elevilor la clasa;

se desfasoara dezbateri pro si contra (permitand in mare grad identificarea de sine);

- are menirea sa sensibilizeze scolarul la actiune;

il antreneaza pe elev in analiza activitatilor umane; discerne intre pozitiv si negativ, intre capacitati si lipsuri, pentru a interveni corect pe plan autoinformativ.

//. Teme propuse spre dezbatere:

"Adevarata prietenie' ;

"In drumetie';

"M-am facut baiat (fata) mare' ;

"Bune si rele' ;

"Vis si realitate' ;

"Ce pot, ce stiu, ce vreau, ce trebuie' ;

///. Posibile concluzii de rigoare (morala):

ce greseli s-au savarsit?

care sunt actele condamnabile ?

- ce parere aveti despre,.. ?

cum apreciati comportamentul lui X ?

exista si alta solutie ?

ce urmari (consecinte) a avut fapta ?

cunoasteti si alte intamplari de acest gen ?

C. Procesul de consiliere:

(pasi importanti)

I. Scopul consilierii este acela de a-i ajuta pe elevi sa actioneze, sa opteze in luarea deciziilor.

II. Caracteristicile consilierii:

se bazeaza pe algoritmi ce fac apel la elemente de cunoastere;

se sprijina pe relatia de cooperare consilier/consiliat;

sedintele de consiliere sunt relativ rare.

III. Etapele consilierii: Pasul I:

analiza situatiei actuale (clarificarea problemei, noi perspective, stabilirea de prioritati si aspecte majore).

Pasul al II-lea:

depistarea posibilitatilor - cum ar arata situatia daca lucru-rile ar merge mai bine;

construirea scenariului dezirabil, ceea ce ar insemna reali-zarea, impreuna cu elevul, a unei imagini pozitive despre sine, care sa poata constitui un eventual scop necesar in structurarea constelatiei motivationale pozitive si in declansarea unui proces volitional (acum se realizeaza o lista de posibilitati prin brainstorming, care va fi transformata intr-o agenda de lucru viabila).

D. Testul - ca proces de cunoastere

Avantaje:

Aria cercetarilor se extinde catre teste - probe administrate in vederea examinarii psihologice a copilului.

surprind dezvoltarea si cresterea copilului sub aspectul matu-rizarii treptate neuro-motorii;

functia vizuo-motrica investigata se afla in raporturi stranse cu posibilitatile limbajului, perceptia vizuala, indemanarea motrica, memoria, perceperea spatiului si cu inteligenta;

ne dau informatii asupra prezentei unor microsechele si a unor tulburari de comportament: anxietate, timiditate, comportare retrasa, instabilitate emotiva, controlul si coordonarea fina a activitatii motrice, impulsivitatea, agresivitatea;

interpretarea testelor se poate face si de catre specialistii din cadrul Centrului de Asistenta Psihopedagogica (din fiecare judet).

II. Conditii de administrare:

se precizeaza un criteriu;

se avizeaza o diagnoza anume';

ambianta lipsita de stres; stabileste calea;

cel care administreaza trebuie sa stapaneasca cu precizie notiunile referitoare la trasaturile pozitive si negative de caracter, in vederea unei interpretari reale;

- testul se administreaza de la "diagnoza' catre o "prognoza' pedagogica.       

III. Aspecte ale interpretarii:

analiza situatiei;

studiul de oportunitate;

datele culese se prelucreaza cu ajutorul standardelor de referinta, al graficelor, al sociogramelor si sociometricelor, al tabelelor;

interpretarea sa fie fundamentata stiintific, sa gaseasca o profilaxie, sa preintampine un esec.

Masuri de asigurare a progresului ori de recuperare:

Bateria de teste poate cuprinde:

- Teste de cunostinta;

- Teste privind largimea vocabularului;

- Proba de abstractizare si generalizare;

- Proba pentru spiritul critic;

- Proba de judecati morale;

- Test sociometric;

- Teste privind analiza si sinteza;

- Memorarea unui material cu sens;

- Test privind investigarea nivelului mintal;

- Test privind clasificarea;

- Test privind integrarea in sistem de notiuni;

- Test privind operatii cu notiuni opuse;

- Test privind stabilirea asemanarilor;

- Test privind stabilirea deosebirilor;

Test de interese;

Test de evaluare a concordantei dintre interese si aptitudini.

Sugestii

Test privind analiza si sinteza:

Eliminati prin taiere cu o linie cuvantul nepotrivit din seriile:

ai fluture, albina, peste, crocodil, tunet;

b) rosie, castravete, salata, varza, creta, morcov;

;i cais, scaun, par, cires, smochin;

d) ninge, coarda, elefant, trotineta, caldarusa.

2) Test privind investigarea nivelului mintal:

Definiti:

a) obiecte : masa, blocul

b) fiinte:

c) fenomene:

3) Test privind clasificarea:

Grupati cuvintele in serii, dupa o calitate comuna: caiet, banca. vrabie, avion, masina, vultur, scaun, carte, si, la.

4) Test privind integrarea  in sistem de notiuni:

Se dau notiunile: culoare, jucarii, meserii, animale, fructe, legume. rechizite, activitati. Exemplificati! Exemplu : culoare - rosu, violet

5) Test privind operatii cu notiuni opuse:

Fratele meu este barbat, sora mea este_____________

Lamaia este acra, bomboana este_______________

Iarna ninge, _______ e soare.

(lista ar putea continua)

6) Test privind stabilirea asemanarilor:

Prin ce se aseamana:

- caisa cu pruna ?

vaporul cu masina ?

- mingea cu portocala ?

avionul cu ciocarlia?

7) Test privind stabilirea deosebirilor:

Prin ce se deosebesc:

calul si porumbelul ?

fereastra si usa ?

- caruta si sania ?

- para si marul ?

lamaia si portocala ?

8) Test privind trasaturi caracteriale:

a) Daca un prieten al tatei te invita la cumparaturi si-ti da posibilitatea sa iei cate masinute vrei, la ce numar de masinute te-ai hotarat ? Motiveaza-ti alegerea!

b) Realizeaza in cateva randuri "autoportretul' !

c) Realizeaza o compunere cu titlul "Despre mine' !

Proba de abstractizare si generalizare

Copilul:_____ _______ ______ __________
Clasa:_____ _______ ______ ___________ _
Varsta:_____ _______ ______ ___________

1) Un caine, un peste, o pasare sunt_____ _______ ______ ______

2) O rochie, o bluza, o camasa sunt_____ _______ ______ _______

3) Ionel saluta de fiecare data cand se intalneste cu cineva cunoscut. Cum este Ionel ?

4) Vasile mananca tot ce i se da, mai cere si nu se opreste decat cand simte ca se imbolnaveste. Cum este Vasile?

7) Costel a spart un geam din greseala. A fost acuzat insa un alt coleg. Costel a aflat si a spus imediat ca el a spart geamul. Cum este Costel ?

8) Un muncitor a pus, la fiecare salariu, bani la CEC. Banii i-a folosit apoi pentru a-si cumpara cele necesare. El este_____

TESTUL SOCIOMETRIC

Scop:

a)      masoara atractiile si respingerile care au loc intre indivizii unui grup.

b)      se pot identifica structura grupului, subgrupurile, centrele de influenta (liderii), sistemul de comunicare sociala, indivizii cu o larga popularitate si cei respinsi (izolati).

Numele si prenumele: __________ ______ ____ ___________________

Data: __________ ______ ____ __________ ______ ____ __

Instructiune: Citeste cu atentie intrebarile si indica apoi unul sau doua nume de colegi

de clasa, care corespund cel mai bine dorintelor tale legate de intrebarea respectiva. Daca nu ai nici un coleg care sa corespunda cerintelor intrebarii, nu completa nimic.

a) Cu cine din clasa ai dori sa lucrezi in situatia in care o munca independenta ar necesita doi indivizi ?

b) Cu cine din clasa nu ai vrea ?

a) Cu care dintre colegi ai prefera sa-ti petreci timpul liber?

c)      Cu cine nu ai dori sa-ti petreci timpul liber?

a) Dupa care coleg ai regreta, daca s-ar muta cu familia in alt oras?

b) Dupa care coleg nu ai regreta?

a) Intr-o drumetie, pe cine ai dori sa-l ai partener?

b) Pe cine nu l-ai dori ca partener?

__________ ______ ____ __________ ______ ____ ____

a) La echipa de dansuri populare, cu cine ai vrea sa dansezi?

b) Cu cine nu ai vrea sa dansezi?

a) Care este cel mai bun prieten al tau din clasa?

b) Dar cel pe care nu ti l-ai dori ca prieten?

Statutul sociometric al unui membru al grupului rezulta din raportarea numarului de alegeri si respingeri primite de fiecare membru, la numarul total al membrilor grupului.

S_mX =

unde N este numarul total al membrilor grupului.

E. Succesul/insuccesul scolar

(modul pedagogic)

"Munca este pentru mine o solutie generala,
leacul bun la orice, cheia tuturor usilor, salva-
rea din toate necazurile. Ea este uitarea daca
vreau sa uit, tonic daca ma simt slabita, regu-
lator daca ma simt istovita, tovaras daca ma
simt singura, stimulent daca ma simt apatica,
solutie daca sunt deznadajduita, scut daca mi-e
frica, arma daca vreau sa inving! '

(Ana Blandiana - Despre munca)

I.   Input (factori de intrare):

a)  Continuturi:

individuali (resurse materiale 737g64h si umane);

pedagogici (planuri, programe, manuale, finalitati, obiective);

sociali (familie-scoala-mediu).

b) Actiuni:

cunoastere (cunoasterea psihopedagogica initiala);

planificare;

evaluare initiala.

II . Proces (Management pedagogic):

Formare - Optimizare prin predare - invatare - relationare - evaluare
intensiva, succesuala, cu program continuu - Reglare.

III. Output (iesire din sistem):

Norme - Bareme - Standarde de referinta - Produse: performante - capacitati - nivel de realizare a obiectivelor.

Feed-back - realizat prin indicii produselor, parametri progresivi: promovarea; ratraparea orientata; alfabetizarea functionala.

Succesul/insuccesul scolar (abordare teoretica)

I. Definitie:

Succesul scolar (reusita scolara) consta in obtinerea unui randament superior in activitatea instructiv-educativa, la nivelul cerintelor programelor si al finalitatilor invatamantului;

II. Componentele succesului scolar:

a) notele mari;

b) calificativele superioare;

c) dezvoltarea motivatiei;

d) dezvoltarea aptitudinilor, inteligentei, creativitatii;

e) pregatirea pentru munca;

f) asimilarea valorilor etice;

g) integrarea lor in viata sociala larga.

/. Definitie:

Insuccesul scolar (ramanerea in urma la invatatura, esec scolar) consta in neindeplinirea de catre elevi a cerintelor obligatorii din programe, fiind efectul discrepantei dintre exigente, posibilitati si
rezultate.

II. Forme de manifestare:

a) faza premergatoare (incetinirea ritmului, aparitia lacunelor):

b) faza ramanerii in urma la invatatura propriu-zisa (semnaleaza acumularea golurilor mari in cunostinte, evitarea oricarui efort de indeplinire individuala a sarcinilor, aversiune fata de invatatura).

c) repetentia sau abandonul

N.B.   Mediocritatea este tot o formula de insucces scolar, indicand scolarii cu capacitati mai mari, care pot mai mult, dar nu vor, nu se straduiesc, nu au interes.

///. Cauzele esecului scolar:

a) Cauze de ordin fizio-psihologic:

- tulburari somatice, neurologice, endocrine;

- tulburari legate de pubertate;

- deficiente senzoriale;

- boli specifice varstei;

- insuficiente ale elaborarii intelectuale;

inteligenta scolara sub limita;

instabilitatea neuromotorie etc.

b) Cauze de ordin social-familial:

familii dezorganizate;

familii schimbatoare;

atmosfera "incarcata' cu tot felul de excese;

familii cu mijloace precare sub raport material-financiar;

nivelul igienico-sanitar;

- nivelul cultural scazut al familiei (parinti excesiv de grijulii, cei intoleranti, cei indiferenti);

- parintii navetisti.

c) Cauze de ordin pedagogic :

- prezentarea intr-un mod ilogic si neatractiv a continutului lectiei;

- evaluari injuste;

- tratarea unor copii ca pe "paria' clasei;

autoritate excesiva;

conlucrarea precara cu familia;

- pregatirea superficiala pentru lectii.

F. Perspectiva evaluarii

(pornind de la diagnoza actuala)

Problema invatamantului actual: supraincarcarea.
Observatie:

problema supraincarcarii trebuie privita nuantat. in unele situatii, incarcatura nu tine numai de continutul programei, ci si de traditiile ultimilor 15 ani si de presiunile exterioare ale sistemului;

- presiunile ciclului gimnazial;

olimpiade;

presiunile parintilor;

stangacia (uneori) muncii diferentiate.

Solutie:

Elaborarea standardelor de performanta, cu precizarea nivelului minimal al atingerii obiectivelor.

Urmarirea parcursului fiecarui elev in cadrul organizarii pe cicluri depinde in mod decisiv de functia formativa a evaluarii.

Evaluarea va depasi simplul control si conduce la intelegerea dificultatilor elevilor, la organizarea actiunilor pedagogice adaptate situatiei fiecaruia si initierea structurilor de ajutor individualizat (ore de sustinere, lucru pe grupe etc.).

invatatorii primesc instrumente de evaluare adecvate, pentru cunoasterea in amanunt a progresului elevului; se difuzeaza un "carnet al elevului' cu o retributie corespunzatoare competentelor de dobandit de catre fiecare ciclu (gradualitatea realizarilor).

Aceasta forma de evaluare confera caracterul unitar al sistemului educativ, pe de o parte, iar pe de alta parte furnizeaza cadrelor didactice elemente de referinta obiective si ofera imaginea precisa a realizarilor dobandite. Exemplificam alaturi prin "Carnetul evaluarii scolare'.

I. Forme ale evaluarii

A. Evaluarea initiala (predictiva) a elevilor (sub aspectul functiei sale diagnostice) presupune practici riguroase, fie ca se efectueaza la inceperea scolaritatii, a unei lectii sau a anului scolar. Aceasta permite stabilirea unui diagnostic asupra achizitiilor elevilor, contribuie la depistarea eventualelor lacune.

Evaluarea predictiva are o valoare orientativa. Aceasta trebuie sa asigure raspunsul cu un coeficient de eroare cat mai mare. Aceasta evaluare necesita elaborarea de teste care vor permite
sa se prevada randamentul elevului intr-un anumit domeniu, invatatorului revenindu-i sarcina prevenirii eventualelor dificultati intampinate in viitor cu subiectul supus instruirii.

B. Evaluarea formativa se concretizeaza in indrumarea elevului in decursul invatarii sale, accentul punandu-se pe activitatea de evaluare in continuitatea sa, permitand o modificare a procesului de invatamant in functie de lacunele constatate la elevi.

Conditiile evaluarii formative sunt:

sa fie continua;

sa fie analitica;

sa fie in raport cu obiectivele instruirii si nu in raport cu rezultatele altor elevi;

sa aiba efect de reglare;

elevii sa-si poata asuma riscul autoevaluarii si coevaluarii.

C. Evaluarea sumativa (finala) exercita o functie de bilant al
cunostintelor unui elev sau grup de elevi, dupa o perioada data de studiu (la sfarsitul invatamantului primar, secundar), dar si la sfarsitul unei perioadei determinate.

Informatiile obtinute in cadrul unei evaluari sumative au un rol de constatare. Testul sumativ trebuie sa verifice nu numai comportamentele terminale, ci si unele comportamente intermediare.

II. Tendinte actuale in evaluarea elevilor

1. Evaluarea este situata sub responsabilitatea adultului formator, care este singurul abilitat sa o garanteze, fara a o asocia sau confunda cu notiunea de notare;

2. Elevul se gaseste plasat (sau se plaseaza singur) intr-o situatie de dependenta in ceea ce priveste aprecierea muncii sale.

3. Elevul va fi scutit de stresul permanent al controlului la sfarsit de capitol etc.

4. Este necesar sa se faca din studiul erorilor si dificultatilor o componenta a activitatii elevilor, cu sprijinul si sub indrumarea profesorului, verificandu-se astfel daca ei urmeaza o cale
corespunzatoare in procesul cunoasterii sau care sunt cauzele "impasului' in care se afla, pentru a fi ajutati sa depaseasca o anumita situatie.

5. Are rol in reglarea relatiei de tip nou, invatator-elev sau elev-elev.

6. Permite corectarea din mers a tuturor disfunctiilor inregistrate si permite masuri ameliorative.

Evaluarea formativa

(in contextul reformei in invatamant)

"Este nevoie de o implicare masiva a personalului didactic in ceea ce priveste noua metodologie de evaluare in formula semestriala de impartire a anului scolar, astfel incat formele si procedeele de evaluare sa sustina
evaluarea formativa (una din conditiile absolut necesare pentru succesul aplicarii Curricumului National'.

Dakmara Georgescu

Evaluarea cu calificative si clase de progres scolar

Clase de progres scolar	Posibile calificative	Corespondenta cu notele
A	F.B.	9 si
B	B	7 si 8
C	S	5 si 6
D	N.S.	sub 5

. Evaluarea elevului cu clase de progres scolar

Elevul________(X)

Disciplina	Clase de progres scolar		Media anuala (cf)	Media general
	Semestrul I	Semestrul II
Limba romana	Cls. A	Cls. B	A
Matematica	Cls. A .	Cls. C	B
Istoria	Cls. A	Cls. A	A

Disdplina	Clase de progres scolar		Media anuala (cf)	Media generala
	Semestrul I	Semestrul II
Limbi moderne	Cls. B	Cls. A	A	5xA 3xB IxC
Geografia	Cls. A	Cls. A	A
Ed. plastica	Cls. B	Cls. A	A
Ed. muzicala	Cls. C	Cls. C	C
L. manual	Cls. B	Cls. B	B
Ed. fizica	Cls. C	Cls. A	B

Carnetul evaluarii scolare - un posibil model

Elevul_________(X)

Sem.	Disciplina/ compartimente	Calificativul	Descrierea performantei	Media calificat. (nota/cf.)
I.	1. Limba romana a) Citirea	B	citeste cursiv, fara silabisiri, dar nu nuanteaza	F.B.
II.		F.B. (9, 10)	- citeste rapid si expresiv
I.	b) Scrierea	B	- scrie corect, lizibil	F.B.
II.		F.B.	- scrie corect, lizibil si estetic
I.	c) Comunicarea	B	- recunoaste substantivele, felul acestora	B
II.		B	- sesizeaza adjectivele, face acordul cu substantivul pe care-1 insoteste, dar nu-1 sezizeaza cand este antepus
I.	d) Lectura	B	citeste bine, intelege cele citite, dar nu povesteste logic	F.B. (9, 10)
II.		F.B.	- citeste cu usurinta, lectureaza cu placere, intelege cele citite, povesteste logic.
I.	2. Limba moderna	B	- pronunta corect, scrie corect, nu creeaza	S (5,6)
II.		N.S.	- nu pronunta corect
I.	3. Matematica	F.B.	- calculeaza si rationalizeaza rapid	F.B. (9, 10)
II.		B	- calculeaza corect, nu rationalizeaza totdeauna corect
I.	4. Istorie	S (5,6)	- nu-si insuseste datele istorice, faptele	B
II.		F.B.	- prezinta cu usurinta faptele istorice pe baza cauzalitatii
I.	5. Geografie	B	- se orienteaza in spatiu, pe harta, dar nu intotdeauna surprinde cauzalitatea fenomenului geografic
II.

. Tratarea diferentiata a elevilor cu aptitudini

I. Matrici ale evaluarii - sugestii

a) Sisteme de referinta:

Nivel de realizare a obiectivelor									Nivel de progres scolar
O/E	O1		O2		O3		O4		Cumul de puncte	Media cf-
	ab c	cf.	ab c d	cf.	a	cf.	a b c d	cf.
	X X -	B	XXX-	B	X	FB	X X - -	S	8pct.	B
	XXX	FB	X _ _	NS	X	FB	XXX-	B	8pct.	B
	-XX	B	XXX -	B	X	FB	XXX-	B	9pct.	B
	-XX	B	X X X X	FB		NS	-XXX	B	9pct.	B
	x - -	S	--XX	B	X	FB	X X X X	FB	8pct.	B
	XXX	FB	X X X X	FB	X	FB	X X X X	FB	12 pct.	FB

Legenda:

cf = calificativul

O = obiectiv

E = elevi

a. b. c, d = sarcini subordonate la Ol, O2, O3, O4

b) Nivelul de realizare a obiectivelor (la im esantion de 20 de elevi performanti).

E/O	O1	O2	O3	O4	O5	O6
Elevii care au raspuns corect
Nivel de realizare

G. Tratarea diferentiata a elevilor

Scopul tratarii diferentiate:

a) scop imediat - eliminarea certa a unor ramaneri in urma la invatatura;

b) scop final sporirea randamentului scolar si (in perspectiva) profesional.

II. Trasaturi:

diferentierea se traduce prin modelarea atitudinii inegale fata de invatatura;

- prin tratare se creeaza premisele unui invatamant eficient;

are efect ameliorativ;

reprezinta "cheia' succesului scolar.

///. Puncte de plecare:

Stabilirea:

A. Rangului elevului:

se stabileste cu o oarecare "rezerva' in raport cu nivelul clasei, al grupei, al individului;

necesita o informare obiectiva a cadrului didactic asupra nivelului de pregatire a elevului sau esantionului respectiv:

sistemul de referinta va fi programa scolara;

se vor utiliza criterii precise de apreciere a diferentelor ca valoare;

- necesita o evidenta a greselilor tipice, pe discipline.

B. Clasei de nivel:

se va forma in urma unei testari riguroase.

C. Grupei de nivel:

dupa natura lacunelor;

dupa coeficientul de inteligenta;

dupa interesul fata de invatatura;

se face periodic.

IV. Forme ale muncii diferentiate:

A. Fisele de diferentiere pot cuprinde:

dozarea diferentiala a volumului de lucru in cadrul aceleiasi sarcini didactice;

amplificarea treptata a sarcinilor didactice;

- enuntarea de sarcini total diferite fiecarei grupe de nivel.

B. Fisa comuna de evaluare a cunostintelor:

se vor retine lacunele, in vederea organizarii unor exercitii diferentiate de recuperare in activitatile viitoare.

C. Tratarea individuala

Esecul scolar (modul pedagogic)

INTRARE		INVATARE		EVALUARE	->	STARE DE REUSITA	->	IESIRE
	->		- >

Presupune aspectul psiho-afectiv al esecului, ce vizeaza:

a) o pedagogie a selectiei si a examenelor bilant;

b) o pedagogie de ajutor individualizat;

c) o pedagogie compensatoare, axata pe "grupe de risc'.

Program de recuperare

DESEN           

Masuri pentru depistarea greselilor tipice

1. Utilizarea tuturor metodelor, de la observatii la studiul de caz. de la conversatii la empatie in relatiile invatator-elev;

2. Sa se porneasca de la scurta munca independenta la lucrarea de control, la testele ce vizeaza diagnosticul de dezvoltare mentala .de aptitudini, de cunostinte;

3. In ideea de contracarare a insuccesului scolar, o importanta majora o au si datele rezultate din convorbiri si vizite domiciliare, dialoguri fructuoase cu alte persoane apropiate copilului. stabilind exact diferenta de valoare ;

4 Rezultatele de la finele ciclului primar constituie o informatie pretioasa in legatura cu lacunele din pregatirea elevilor;

5 Materialele de analiza de la inceputul clasei a V-a reflecta lacune ale elevilor; inregistrarea greselilor tipice pe discipline, sub diferite forme.

6. Inregistrarea  greselilor tipice pe discipline, sub diferite forme

Formarea capacitatii de autocontrol si prevenire a greselilor tipice (scriere clasa I)

I. Motivatie:

Succesul in orice fel de activitate depinde in mare masura de felul in care este realizat inceputul. Este bine cunoscuta constatarea ca e mult mai usor sa se puna la inceput bazele unor deprinderi
corecte, decat sa se corecteze deprinderile formate gresit.

II Cauzele greselilor tipice:

insuficienta pregatire teoretica a elevilor inainte de exersarea scrisului propriu-zis (clasa I);

insusirea corecta a unor reguli tehnice si grafice;

planul ludic se pierde uneori din vedere; jocul didactic nu este introdus frecvent la clasa I, ca o necesitate;

evaluarea corecta a produselor muncii elevilor, gruparea lor, constientizarea acestora in randul subiectilor;

III Autocontrolul (o necesitate):

succede constientizarea greselii respective;

este cea mai valabila modalitate de evitare a greselilor tipice;

stimularea acestei atitudini sa se faca imediat;

se formeaza permanent, la insistenta cadrului didactic;

sa fie insotita aceasta stare pozitiva de recompensa laudativa ce contureaza increderea in propriile forte.

IV. Greseli tipice, clasa I (cele mai frecvente):

realizarea inversa a conturului unor elemente grafice sau chiar a unor litere intregi;

realizarea inversa a elementelor de legatura a cuvintelor;

fixarea in mod cu totul intamplator a locului unde trebuie inceput un element grafic, a locului unde se leaga de alt element grafic sau unde se termina un element grafic;

efectuarea unui numar mai mare de miscari decat cele necesare, de prisos, care duce la aparitia prematura a oboselii;

confuzia in pronuntie a unor consoane (s, z, j, v-f, b-p etc.)-

Greseli tipice la matematica

Clasa I:

scrierea pozitionala a numerelor scrise cu doua cifre;

scaderea numerelor naturale de jos in sus, fara a se mai tine cont de statutul descazutului;

aflarea necunoscutei in mod mecanic ;

limitarea rationamentului matematic la probleme cu o judecata sau cu doua judecati, fara a se apela la inductiv sau deductiv.

Clasa a Il-a:

adunari si scaderi cu trecere peste ordin;

insusirea inmultirii si impartirii ca pe o "banda' de rezultate fixe, fara suportul logic;

aflarea necunoscutei.

Clasa a IH-a:

comutativitatea ca proprietate a adunarii sau a inmultirii este confundata cu proba operatiilor respective;

- greseli in scrierea pozitionala a numerelor;

- aranjarea ilogica a produselor partiale, conform scrierii pozitionale;

- rezolvarea corecta a problemei ce presupune metoda grafica;

- compunerea de probleme cu conditii date.

Clasa a IV-a:

aflarea deficitara a impartitului la impartirea cu rest;

construirea, definirea corecta a unor elemente de geometrie si operatii cu aceste elemente.

Se poate sau nu constata ca:

- toti elevii au atins obiectivul;

- pot trece la secventa urmatoare;

- permit depistarea si diagnosticarea esecului in invatare;

identificarea remediului necesar;

- evaluari impartiale (masurand performante la obiectivele propuse).

Exemple de tratare diferentiata

Gramatica, clasa a IV-a

Capitolul: Substantivul

I

Obiective operationale

La sfarsitul capitolului, elevii vor sti:

sa exemplifice corect nume de fiinte, lucruri, fenomene ale naturii;

sa discearna aceasta calitate a unor cuvinte din multimea cuvintelor vocabularului utilizat

- sa precizeze definitia substantivului;

sa identifice corect in text substantivul;

sa scrie cu litera mare substantivele proprii;

sa discrimineze substantivul propriu de substantivul comun;

sa formuleze corect singularul si pluralul substantivelor;

sa grupeze corect substantivele dupa gen;

sa exemplifice cu substantive genurile;

sa formuleze propozitii corecte cu substantive precizate de ei;

sa analizeze substantivele dintr-un text.

Test 1

Fisa de evaluare

I. Subcapitolele:

1. Actualizarea notiunilor de fiinta, lucru, fenomen al naturii, introducerea notiunii de substantiv.

2. Consolidarea deprinderilor ortografice de scriere cu majuscula a numelor de persoane sau nume date animalelor; extinderea, reguli (pe baza exercitiilor de scriere, de recunoastere pe text), la
alte categorii de nume: denumiri geografice, titluri de reviste etc.

II. Obiective operationale:

sa exemplifice corect nume de fiinte, nume de lucruri, fenomene ale naturii;

sa identifice in text substantivul;

sa scrie cu litera mare substantivele proprii;

sa scrie frumos, descifrabil (caligrafic).

III. Sarcini:

1. Scrieti in tabelul de mai jos substantive nume de fiinte, nume de lucruri, nume de fenomene ale naturii.

2. Completati locurile libere:

lon Creanga a scris_____ _______ ______ ________

lon Creanga si Mihai___________au fost buni prieteni.

Stefan cel__________a luptat pentru libertate! El a fost domnitorul_____ _______ ______ ___________

3. Subliniati substantivele din textul urmator:

"Este un ger cumplit. Copacii, saraciti de frunze, scartaie in bataia vantului. Rar, copiii ies afara cu saniutele.'

IV. Punctaj:

1. 3 puncte: cate 1 punct pentru fiecare coloana corecta;

2. 3 puncte: cate 1 punct pentru fiecare completare corecta;

3. 3 puncte: cate 1 punct pentru depistarea corecta a doua substantive.

Testul I

Masuri pentru corectarea greselilor

Exercitii de cunoastere a realitatii inconjuratoare, de observare a naturii;

Exercitii de verbalizare a insusirilor lucrurilor, fiintelor, fenomenelor naturii;

Exercitii de exemplificare a numelor de fiinte, fenomene ale naturii, lucruri;

invatarea inductiva, deductiva a definitiei substantivului;

Exercitii de clasificare a substantivelor nume de fiinte, lucruri,fenomene ale naturii.

Exercitii orale si scrise de discriminare;

Vizionarea filmului "Viata plantelor si animalelor' ;

Vizionarea diapozitivelor: "Obiectele scolarului', "Animale domestice, animale salbatice';

- Exercitii de precizare a substantivelor comune si a substantivelor proprii;

- Exercitii scrise de clasificare a substantivelor comune - proprii;

Copieri, transcrieri, dictari;

Identificarea substantivului pe text;

Activitati diferentiale, individuale de identificare a substantivului si de includere a acestuia in propozitii.

Test II

Fisa de evaluare

I. Subcapitolele:

1. Numarul substantivelor

2. Ortografia substantivelor plurale

//. Obiective operationale:

sa formuleze corect singularul si pluralul substantivelor;

sa realizeze corect acordul intre subiect si predicat;

sa scrie frumos, citet (caligrafic).

///. Sarcini:

1. Treceti substantivele urmatoare la numarul plural!

2. Formati singularul substantivelor de mai jos!

3. Transformati propozitia urmatoare in asa fel incat substantivele sa aiba forma de singular!

a. masa, copil,poezie, salcie, cadou.

b. iepuri, pisici, creioane, stilouri, usi, piese.

c. "Copiii isi scriu temele pe caiete'.

IV. Punctaj:

1. 3 puncte : cate 1 punct pentru fiecare grup de doua substantive corect formulate la plural;

2. 3 puncte : cate 1 punct pentru fiecare grup de doua substantive corect formulate la singular;

3. 3 puncte: cate 1 punct pentru fiecare substantiv trecut corect la forma de singular.

Testul II

Masuri pentru corectarea greselilor

Exercitii de realizare a opozitiei de numar la nume motivat semantic, avand o baza materiala in realitatea extraligvistica, intrucat persoanele si obiectele exista individual, cate unul, dar
si laolalta;

Exercitii de evidentiere prin pronuntie corecta, scriere corecta si acord a formei numelui, daca reprezinta unul sau mai multe obiecte;

- Folosirea mai accentuata a modelului ludic de invatare a numarului de jocuri cu suport concret, jocuri imagistice, realizarea orala si scrisa a acordului gramatical corect in propozitii simple
alcatuite cu substantivul dat, in functie de subiect;

Exercitii de identificare pe text a formelor de singular, plural ale substantivelor;

Exercitii de trecere a substantivului de la forma de singular la forma de plural si invers;

Loc de alcatuire a propozitiilor ce cuprind forma de singular (plural) a substantivului dat. Transformarea acestora;

Activitati diferentiale pe baza de fise cu subiecte gradate ca dificultate.

Evidenta greselilor reiesite din testarile date (presupunere - la nivelul B)

	Elevul Frecventa erori
Evidenta greselilor	X	y	z	F	G	H
nu atribuie corect insusirea de fiinta, lucru, fenomen al naturii numelui dat ;			X				X
- nu exemplifica corect nume de fiinta, lucru, fenomen al naturii ;	X	X	X			X	X
- nu identifica in text substantivul ;	X					X	X
- nu scrie corect, cu litera mare, numele proprii ;			X
- nu poate preciza numarul substantivului, nu exemplifica corect ;	X		X		X
- nu identifica pe text substantivul si numarul acestuia ;			X		X		X
- nu realizeaza acordul corect (cu substantivul subiect) al predicatului ;	X	X	X
- nu grupeaza corect dupa gen substantivele. Nu recunoaste genul ;		X	X				X
- nu identifica in text substantivul si genul acestuia ;		X	X				X
- nu formuleaza corect propozitii cu substantive date ;			X		X		X
- nu respecta ortografia si punctuatia propozitiei ;			X		X	X
- nu identifica subiectul in propozitie ;		X
- nu foloseste in functie de subiect substantivul dat cand se cere alcatuirea propozitiei ;	X
- nu scrie corect cuvintele ;					X		X
- nu scrie frumos ;					X		X
- disgrafie, disortografie.					X		X

Rezultatele obtinute de fiecare elev (presupunere)

Elevul

T1

T2

T3

T4

T5

Media

N

cf

N

cf

N

cf

N

cf

N

cf

N

cf

X

B

B

B

S

S

B

Y

B

B

S

s

S

S

Z

FB

FB

FB

B

B

FB

K

FB

FB

FB

S

S

B

Q

B

S

NS

s

NS

S

F

FB

FB

FB

FB

S

FB

H

FB

FB

FB

FB

s

FB

G

FB

FB

FB

B

B

FB

P

B

S

S

NS

S

S

T

S

S

s

S

NS

S

iedia clasei (cf.)

B

B

B

s

S

B

Legenda:

N = note;

cf = calificative

Reprezentare grafica a rezultantelor (pe teste)

Fisa de progres scolar

Ox

Oy

u

Legenda:

Testul 1 - linie continua

Testul 2 - linie punctata

Fisa pe grupe de risc

y Unde : P1, P2, P3, P4, P5, probele administrate

P5                                         G1, G2, G3, - grupele de nivel

P4

P3

P2

P1

0

G1 G2 G3 x

Nr. cri	Numele si prenumele elevului	Greseli de pronuntie	Greseli de citire	Greseli de scriere					Obser- vatii
				redac- tare	fonetica	voca- bular	grama- iicale	ortografice si de punctuatie

Coordonate ale identificarii elevului supradotat

A. Factori instrumental-operationali	Descrieri comportamentale
1 . Inteligenta generala discriminativa	distinge - descopera - separa perspicace solutii ; creeaza alternative rezolutive nuantate.
2. Inteligenta generala sintetic-integrativa	- opereaza corelatii eficiente si rapide ; construieste modele conceptuale si rezolutive predictive ample ; restructureaza algoritmi si strategiile cunoscute, generand structuri intelectuale euristice deschise.
3. Inteligenta fluida	- lanseaza multe idei si solutii, este productiv pe plan cognitiv si actional ; - fluent-cursiv in combinarea si producerea discursului intelectual ; - flexibil - restructureaza rapid aiternativele de lucru, adaptabil la schimbarile de context ; - original - expresiv in construirea de modele noi - ingenioase ; - amplu - elaborat - profund in cunoastere si actiune specifica.
4. Aptitudini speciale senzorial-perceptive	- discriminare si asociere intersenzoriala superioara ; pentru culori, forme, structuri, scheme, sunete ; - capacitati sinestezice - combinare intersenzoriala/suprasenzoriala .
5. Aptitudini speciale perceptiv-motorii	- coordonari vizual-motorii, auditiv-motorii ; coordonari perceptive si spatio-temporale nuantate - performante.
A. Factori instrumental-operationali	Descrieri comportamentale
6. Aptitudini speciale perceptiv-verbale si/sau productiv-verbale	- injelegere verbala - figurativa ; - productivitate verbala si combinatorica verbala ; - memorie verbala performanta.
7. Aptitudini speciale complexe	- combinari inter-aptitudinale, multioperationale : senzorio-perceptive + senzorio-motorii + perceptiv-verbale + productiv-verbale.
B. Factori orientativ reglatori	Descrieri comportamentale
1 . Tonus afectiv- motivational general ridicat in sustinerea cunoasterii si actiunii	- curiozitate epistemica si actionala continua, implicare afectiva in probleme si situatii complicate.
2. incredere in fortele proprii - simtul valorii proprii	- experimentare continua si diversa a instrumentelor si aptitudinilor.
3. Interese cognitive si actionale diverse	- atasare stabila de probleme si actiuni, trebuinta de cunoastere si actiune.
4. Aspiratia - trebuinta de performanta si originalitate	- doreste continuu sa rezolve si sa descopere solutii inedite, prefera strategiile eficiente, economicoase, jerspicace.
5. Atitudini neconformiste antirutiniere	- evita mediocritatea si solutiile comune, nu suporta inchistarea si autoritatea sociala impusa artificios, ignora restrictiile.
B. Factori orieniativ reglatori	Descrieri comportamentale
.? Cutezanta in abordarea >olutiilor noi si dificile	- gustul riscului in abordarea situatiilor dificile sau slab definite, indrazneala in experimentarea solutiilor noi.
~ . Sensibilitate - -eceptivitate la campuri problematice	- detecteaza rapid situatiile problema, distinge punctele critice si corelatiile interne intr-un camp problematic.

Situatia copiilor cu aptitudini

Nr crt	Numele si prenumele	Disciplina	Forma de activitate privind aptitudinile performante
Rezultate :		Recompense :

I. Aspecte ale observatiei individuale

Observatia - ca metoda de cunoastere a copilului

,Cerinte:

sa fie bine fondata, rezultatele sa fie consemnate cu grija;

sa se refere la situatii semnificative din care invatam (sa se apropie de rolul de spectator sau de arbitru impartial);

invatatorul sa fie binevoitor pentru a crea o atmosfera de sinceritate;

observatia sa fie obiectiva, nepartinitoare, neutra, pentru a fi real folositoare (obiectiva);

- datele cunoasterii copilului prin aceasta metoda permit stabilirea unei baterii de metode recuperatorii.

Cunoastem lumea interioara?

Trasaturi pozitive si negative de personalitate

(evaluare prin metoda aprecierii obiective) dupa P. Muresan

Pozitive		Negative
modestie	obiectivitate	ingamfat	subiectiv
sociabilitate	spirit critic	izolat	necritic
respect	spirit autocritic	lipsit de respect	neautocritic
sinceritate	initiativa	nesincer	fara initiativa
optimism     /	prestigiu	pesimist	lipsit de prestigiu
corectitudine	independenta	incorect	dependent
responsabilitate	echilibru	iresponsabil	neechilibrat
perseverenta	dominanta	neperseverent	supus
generozitate	spirit cooperativ	egoist	necooperativ
consecventa	calm	inconsecvent	impulsiv
tiarnicie	curaj	lenes	fricos
devotament	amabilitate	lipsit de devotament	nepoliticos

Factori determinanti ai personalitatii:

inteligenta;

creativitatea;

capacitatea de autocunoastere;

capacitatea de intercunoastere;

vointa - reglajul constient;

aptitudinile organizatorice, de conducere;

aptitudini speciale (artistice, sportive, tehnice etc.);

capacitatea de comunicare si relationare.

Fisa de observatie individuala

Nume si prenume : _____ _______ ______ ______

Data	Fapte	Inierpretarea faptelor	Masuri aplicate	Eficienta masurilor
11. II. '98 i i	Exemplu : - plange cand ia note mici	hiper sensibilitate ; - lipsa de realism si de incredere in fortele proprii ; - nu are o motivatie superioara a invatarii ;	elevul este laudat la fiecare progres mic sau mare;	usoara ameliorare a starii emotive in fata esecului imediat ;

Fisa de caracterizare psihopedagogica la sfarsitul clasei a IV-a

I. Date generale:

1. Numele si prenumele_

2. Data si locul nasterii_

3. Domiciliul actual

4. Starea generala de sanatate_____ _______ ______ ______Probleme speciale de sanatate____________________

5. Numele si prenumele parintilor, locul de munca :

mama__________ ______ ____ ___

tata__________ ______ ____ ____

6. Componenta familiei_____ _______ ______ _________locul copilului in familie_____ _______ ______ _________

7. Conditii de locuit si invatatura in familie__________ ______ ____ __________________

8. Climatul familial__________ ______ ____ _________________ sprijin afectiv in familie de

la__________ ______ ____ __________ ______ ____ _____ _______ ______ _______

II. Rezultate scolare - orientari si capacitati:

1. Rezultate:

foarte bune la_____ _______ ______ _______ medii 9-10_____ _______ ______ _______________

bune la_____ _______ ______ ____________ medii 7-8__________ ______ ____

- satisfacatoare la_____ _______ ______ ________ medii 5-6 __________ ______ ____ ___

- nesatisfacatoare la____________________ medii sub 5__________ ______ ____ __

2. Interese scolare deosebite pentru_____ _______ ______ ______ probate prin__________________

3. Interese extrascolare deosebite pentru_________________ probate prin_________________

4. Aptitudini scolare si sociale_____ _______ ______ _________ probate prin________________

5. Stilul de munca scolara - pe discipline :

- constiincios, temeinic-ordonat la__________ ______ ____ _____

inegal - inconsecvent - in salturi la__________ ______ ____ ______

comod - lenes - lasator la__________ ______ ____ _________

foarte ambitios - doreste succes cu orice pret la_____ _______ ______ ____________

III. Activismul - nivelul general de participare scolara:

1. in lectii:

pasiv - retras - se sustrage de la__________ ______ ____ __

participa selectiv, cand este obligat la_____ _______ ______ _______________

cu initiativa - doritor de afirmare la__________ ______ ____ _

2. in viata sociala a clasei:

comunicativ - sociabil - prietenos - simpatizat_____ _______ ______ ____________

dominator - autoritar - egocentric__________ ______ ____ ____

retras - necomunicativ - neimplicat afectiv__________ ______ ____ _

exceptat de grup - respins - antipatic__________ ______ ____ ____

IV. Calitatile proceselor intelectuale in invatare - pe discipline:

intelegere : rapida la____ lenta la____ dificila la__________ ______ ____ _______

Memorie: sistematic-logica la____ mecanic-formala la__________ ______ ____ __

Capacitati de observatie : buna la________________ slaba la_____ _______ ______ __________

4. Capacitati de esentializare-generalizare-transfer:  in interiorul disciplinat________ intre disciplinele__________ ______ ____ _____ _______ ______ __________

5. Imaginatie reproductiva la_____ _______ ______ _________ creativa la_____ _______ ______ _________

6. Tipuri de probleme si sarcini pe care le poate rezolva__________ ______ ____ __

la disciplinele__________ ______ ____ __________ ______ ____ _

7. Caracteristicile limbajului:

exprimare orala (greoaie-incoerenta, clara-corecta) la_____ _______ ______ ______________

- scriere (corectitudine-lizibilitate)__________ ______ ____ _____________

- vocabular (sarac-bogat) la___________________

8. Calitatile atentiei (concentrare-distragere, mobilitate, rezistenta la perturbari - la disciplinele__________ ______ ____ __________ ______ ____ _____

Trasaturi dinamice si reglatorii de personalitate:

1. Temperament-fire (echilibru afectiv, activism, mobilitate) __________ ______ ____ _

2. Caracter-vointa - atitudini valorice stabile :

Pozitive:

VI. Concluzii:

1. Dominantele personalitatii si resursele pentru succes provin din __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________

2. Defectele si slabele rezultate provin din__________ ______ ____ _______

VII. Recomandari educative:

2. Corectarea-stoparea aspectelor negative___________prin metodele-mijloacele_______________

Data completarii fisei____________

Au luat la cunostinta parintii_________

Semnatura invatatorului___________

Dictionar psihopedagogic

abilitate pricepere, indemanare, dexteritate, dibacie, iscusinta, evidentiind usurinta, rapiditatea, calitatea superioara si precizia cu care omul desfasoara anumite activitati;

adaptare scolara ansamblul de procese si activitati prin care se trece de la un echilibru mai putin stabil, intre organism si cerintele scolii, la un echilibru mai stabil;
baterie de teste - sistem de probe standardizate care vizeaza diagnosticarea diverselor insusiri si procese in vederea unui scop unic;

caracter ansamblul insusirilor psihice, caracteristice pentru individ;
camp psihologic notiune desemnand totalitatea faptelor care exista la un moment dat pentru un anumit individ ;

coeficient  de inteligenta (Q.I) (pe scara Binet):

- Q.I. normal cand V.C (varsta cronologica) = V.I. (varsta intelectuala);

- cand V.I. > V.C. - dezvoltare superioara;

- cand V.I. < V.C. - dezvoltare deficitara.

conexiune inversa feed-back;

curba invatarii reprezentarea grafica a desfasurarii si rezultatelor obtinute intr-un proces de invatare pe abcisa, inscriindu-se investitiile in timp, iar pe ordonata - progresele si greselile;
deontologie doctrina a moralei profesionale, cuprinzand ansamblul normelor si obligatiilor etice specifice unei activitati umane;

diagnoza determinarea identitatii unui fenomen;

empatie - intuitie simpatetica, transpunere;

eroare abatere de la valoarea de referinta;

etalon - standard, model sau reper in comparatii de diferite genuri;
fatigabilitate caracteristica individuala privind gradul de oboseala si totodata nivelele de solicitare la care oboseala survine;

factori de progres categorie taxiologica introdusa de Gh. Zapan, desemnand conditiile, regulile si normele ce contribuie la optimizarea activitatilor;
feed-back - retroactiune, conexiune inversa, unul din principiile ciberneticii; Este principiul de baza al adaptarii oricarui sistem la mediu.prin reactia efectului asupra cauzei si inchegarea circuitelor autoreglatorii, realizand astfel coechilibrarea dinamica si in acelasi timp autoeliminarea sistemului din mediul sau specific.
grup de referinta grupul la care un individ se raporteaza ca membru sau din care ar vrea sa faca parte ;
idee-forta expresie ce semnifica proprietatile dinamice ale ideii de a actiona in anumite conditii ca forte;
igiena mintala ansamblul de cunostinte, criterii, metode si procedee de ordin medical, vizand activitatea mintala;
item element constitutiv al unui chestionar, scala de atitudini, inventar de personalitate, test;
input intrare, introducere;  energie, forta introdusa intr-un sistem tehnic ; elementele initiale ale unui anumit procedeu, proces, fenomen etc.; in engleza : in = in; put = a pune, a introduce, a calcula;
management metoda de gestiune rationala a intreprinderii, vizand dezvoltarea si coordonarea optima a factorului uman, tehnic si economic.

matrice sociometrica realitate sociala intima, la baza careia se afla legatura psihologica spontana simpatetica, fara examinari prealabile de motive (pot exista atractii, respingeri, indiferenta);

modul parte, portiune dintr-un ansamblu, conceput separat sau separabil; varianta a caracteristicii, inregistrata la cele mai multe unitati ale unei colectivitati statistice; valoare a
caracteristicii cu cea mai mare frecventa;

performanta actiune cu un efect ce depaseste nivelul comun, este superior, poate constitui chiar un record ; rang maxim, fie in ordinea individuala, fie in cea colectiva;

psihologia sociala scolara - ramura a psihologiei sociale privind fenomenele de psihism colectiv si relatiile psihosociale din scoala;

prognoza previziune, prevedere bazata pe date stiintifice ; prognostic ; anticipare a desfasurarii in viitor a unor fenomene si procese din domeniul economiei stiintei educatiei, societatii in
ansamblul ei, plecand de la experienta anterioara si folosind
metode si tehnici necesare obtinerii de cunostinte privind
evolutia acestora intr-o perspectiva mai indepartata ;

proces mers, evolutie, dezvoltare, desfasurare (a unui fenomen, a unui eveniment);

output iesirea din sistem, raportul dintre energia sau forta introdusa
intr-un sistem tehnic, fizic sau natural si energia sau forta
produse de acestea; ansamblu de operatii privind elaborarea datelor intr-un sistem (calculator);

reforma - 1. a indrepta, a imbunatati (o situatie, o conceptie etc.); 2.
schimbare, modificare legala a unei stari de lucruri;

tranzitie trecere de la o forma la alta, de la o stare la alta; trecere,
intermediar, provizorat.