CIORCHINELE – METODA DE INVATARE EFICIENTA LA CUNOASTEREA MEDIULUI
Scoala Primara Balacesti, Com. Bolbosi – Gorj
Invatarea activa are la baza implicarea elevilor in procesul de invatamant, metodele si tehnicile gandirii critice avand un rol esential in aceasta directie. „Gandirea critica este un mod de a aborda si rezolva problemele bazat pe argumente convingatoare, rationale”. Prin actiuni mintale, reflexive, se ajunge la o dezvoltare a aptitudinilor sau strategiilor cognitive.
Metodele si tehnicile gandirii critice dau posibilitatea elevilor: sa-si formuleze pareri proprii referitoare la o problema; sa realizeze o dezbatere responsabila a ideilor si solutiilor avansate de elev; sa aleaga rational o solutie optima din mai multe posibile; sa rezolve probleme in timp optim si cu eficienta scontata.
Dintre conditiile de realizare eficienta a gandirii critice, mentionam: crearea unor situatii de invatare, a unor ocazii pentru ca elevii sa-si exerseze procesul gandirii critice si alocarea timpului necesar pentru aceasta; incurajarea elevilor sa gandeasca independent; acceptarea diversitatii de opinii si idei; implicarea activa a elevilor in realizarea invatarii, prin confruntare de idei, colaborare si cooperare; convingerea elevilor ca nu risca sa fie ridiculizati pentru opiniile exprimate; increderea in capacitatea fiecarui elev de a gandi in mod critic; aprecierea pozitiva a gandirii critice manifestata in orice situatie.
Dezvoltarea gandirii critice intr-un cadru adecvat presupune parcurgerea a trei etape, strans legate intre ele: evocarea, realizarea sensului si reflexia.
EVOCAREA presupune realizarea unor conexiuni intre ceea ce stiu sau cred ca stiu elevii despre o tema si trebuie sa-si stabileasca scopuri pentru activitatea lor investigativa ce va urma. Evocare inseamna: amintesc, incep sa gandesc, conectare (nou-deja stiut), activeaza.
Intrebarile acestei etape pot fi:
Care este subiectul? (identificati-1)
Ce stii deja despre el? (scrieti pe tabla)
Ce astepti, vreti si/sau trebuie sa aflati despre el? (scrieti pe tabla)
De ce trebuie sa aflati aceste lucruri?
REALIZAREA SENSULUI inseamna intelegerea autentica, profunda, bazata pe implicarea elevilor in descoperirea sau atribuirea de semnificatii personale unor idei sau cerinte.
Invatatorul trebuie sa urmareasca, sa mentina interesul pentru activitatea de invatare, sa incurajeze elevii, sa faca analize si sinteze, comparatii, astfel incat sa ajunga la o conceptualizare adecvata si sa sustina efortul elevilor de a progresa in ceea ce priveste integrarea noilor cunostinte in schemele cognitive detinute de elevi. Este o etapa a confruntarilor de idei, a intrebarilor invatator-elev, elev-invatator, elev-elev, precum si implicarea fiecaruia in gasirea unor solutii optime de rezolvare a problemei.
REFLEXIA este etapa de consolidare a noilor cunostinte. in aceasta etapa elevii isi reconsidera cunostintele detinute la inceputul secventei de invatare, isi exerseaza gandirea in rezolvarea unor probleme diverse pe baza schimbului de idei si, pe aceasta baza, invatarea autentica, eficienta, durabila.
Intrebarile acestei etape pot fi:
Ce ati aflat? (Raspunsuri cat mai extinse) intrebari pentru a extrage informatii importante care nu au fost mentionate in etapa de evocare.
Ca reactie la raspunsurile lor, intrebati: „De ce credeti asa?”
CIORCHINELE este o metoda de predare care ii incurajeaza pe elevi sa gandeasca liber si deschis. Ea structureaza ideile doar atat cat sa stimuleze gandirea legata de conexiunile dintre idei. Este o forma de gandire neliniara, care aproximeaza in mare masura felul in care functioneaza mintea omeneasca. „Ciorchinele” poate fi folosit atat in faza de Evocare cat si in faza de Reflectie. El poate fi utilizat pentru a stimula gandirea inainte de a studia mai temeinic un anumit subiect. Mai poate fi folosit ca mijloc de a rezuma ceea ce s-a studiat, ca modalitate de a construi asociatii noi, sau de a reprezenta noi sensuri. Este o activitate de scriere care poate fi folosita ca instrument eficient in dezvoltarea deprinderilor de scriere, mai ales la cei care sunt recalcitranti la scris. Este, insa, inainte de toate, o metoda de gasire a caii de acces la propriile cunostinte, intelegeri sau convingeri legate de o anume tema. Fiind o activitate de scriere, ea mai serveste si la informarea celui care scrie despre anumite cunostinte sau conexiuni pe care nu era constient ca le are in minte, sau ca le poate realiza.
ETAPELE REALIZARII UNUI CIORCHINE
Etapele realizarii unui ciorchine sunt simple si usor de retinut:
Scrieti un cuvant sau o propozitie nucleu in mijlocul unei pagini sau table.
Incepeti sa scrieti cuvinte sau sintagme care va vin in minte legate de tema respectiva.
Pe masura
ce scrieti aceste cuvinte, incepeti sa
trageti linii intre ideile care se leaga in
vreun fel.
Disciplina: Cunoasterea mediului
Unitatea de invatare: Animalele
Subiectul: Animale domestice
Clasa a II-a
Demers didactic
Pregatirea lectiei
De ce este valoroasa lectia?
a) Valoarea lectiei consta in faptul ca metodele de predare-invatare ii determina pe elevi sa gandeasca, sa coopereze pentru a gasi cele mai bune solutii pentru rezolvarea unor sarcini de lucru.
Elevii au posibilitatea de a completa si sistematiza informatiile despre animalele domestice. Lectia le va permite elevilor sa inteleaga influenta factorilor de mediu asupra animalelor. Din perspectiva educationala lectia contribuie la consolidarea unor atitudini fata de animale.
b) Cum dezvolta aceasta lectie gandirea critica?
Intrebarile interpretative si ciorchinele cu sateliti din momentul evocarii stimuleaza gandirea libera si imaginatia creatoare.
Sarcinile fixate il mentin pe elev in stare de alerta implicandu-1 cognitiv in activitate.
c) Lectia permite educarea deprinderilor de analiza, sinteza, reflectie, invita la investigatii pentru a intelege mai bine modul de viata al animalelor.
d) Din perspectiva interdisciplinara tema face apel la:
- cunostinte din domeniul literaturii: povesti si povestiri despre animale; - cunostinte din domeniul educatiei morale: noi si animalele; cum ne purtam cu animalele?; avem nevoie de ele?
2. Obiective operationale
Elevii vor fi capabili:
- sa denumeasca animale domestice pe baza unor imagini (sau material didactic impaiat);
- sa enunte, folosind cuvintele proprii, caracterele de recunoastere specifice fiecarui animal, propus sa fie studiat;
- sa enumere conditii de viata necesare animalelor (aer, apa, lumina, caldura, hrana).
Conditii prealabile:
Clasa de nivel mediu; Grupe eterogene.
Evaluare: Elevii vor alcatui ciorchinele simplu si cu sateliti pentru a arata caracteristicile animalelor domestice.
Resurse si managementul timpului:
a) resurse imagini cu animale; planse cu animale (enciclopedie); fisa de lucru (vezi anexa); texte;
timp: 1 ora
1. Organizarea activitatii; motivarea specifica pentru activitate
2. Captarea atentiei
Se anunta subiectul lectiei si obiectivele; se scrie titlul pe tabla si in caiete.
3. Activitate frontala
Ce intelegem prin notiunea de animal?
Cand spunem animal, la ce va ganditi?
Se va purta o discutie cu elevii despre cateva deosebiri dintre regnul animal si regnul vegetal.
Se va alcatui apoi pe tabla, impreuna cu elevii, o schema asemanatoare cu cea de mai jos. Elevii o scriu pe caiete.
Realizare a sensului
Joc didactic: „Recunoaste animalul!”
Se pun pe masa ilustratii cu animale domestice. Un elev iese in fata clasei (la tabla) si se intoarce cu spatele. Alt elev vine la catedra, alege o ilustratie pe care o arata clasei, apoi o pune la loc.
Elevul de la tabla se intoarce.
Cer clasei sa caracterizeze (descrie) pe trei cuvinte animalul (pasarea) aratat, fara sa-l denumeasca.
Elevul ales va recunoaste sau nu animalul descris.
Imaginea cu animalul respectiv este scoasa din joc.
Numele animalului este trecut in „ciorchine”, constituind un „satelit” al acestuia. Jocul continua pana cand vor fi descrise cel putin 6-7 animale.
4. Activitate pe grupe
Grupele sunt formate din 4-6 elevi.
Fiecare elev din grupa are o anumita sarcina: moderator, incurajator, raportor, observator.
Sarcina:
Fiecare grupa va citi un text scurt despre animal; dupa citirea textului vor elabora mai intai individual, apoi in grup, cate un ciorchine. (Fiecare grupa pentru alt animal).
grupa nr. 1: vulpea – cu carioca rosie
grupa nr. 2: lupul – cu albastru
grupa nr. 3: ursul – cu verde
grupa nr. 4: iepurele – cu maro
grupa nr. 5: caprioara – cu negru
grupa nr. 6: uliul – cu mov
Reflectie
Cand toate grupele au terminat, vor afisa posterele.
Turul galeriei:
La semnalul meu, grupurile se rotesc prin sala pentru a examina si discuta fiecare poster-demonstratie. Elevii isi noteaza observatiile si pot face completari pe posterele expuse, folosind culoarea grupei.
Completarea ciorchinelui cu sateliti cu ceea ce a scris fiecare grupa pentru animalul studiat.
Activitatile de acest gen ii dinamizeaza in mod deosebit pe elevi, acestia avand posibilitatea de a-si exprima responsabil unele idei sau convingeri.
Prin utilizarea unor asemenea tehnici se realizeaza o implicare efectiva, activa a elevilor in procesul de invatare. Acestia devin constienti de propria lor gandire, isi activeaza vocabularul, iar interesul si motivatia vor fi asigurate pe tot parcursul activitatii.
Liceul de Informatica Petrosani
Doctore, sufar de verticalitate
Mi se-ntampla-n lumea oamenilor
Eu cred ca e din cauza aripilor.
Zborul presupune plutire,
Spre inalt. E sau nu verticalitate?!
Doctore, am probleme de verticalitate!
Sufar de verticalitate!
Se-ntampla-n lumea oamenilor.
De vina-i polobocul
Schimba-mi-s-ar norocul
Si partea tehnica de planeitate
Intr-o banala realitate
Eu insist ca e din cauza aripilor.
Zborul nu e o traiectorie,
Crescanda si iluzorie,
O ecuatie sau un coeficient
E o problema de optica eficient
Rezolvata de un amnezic dement
Ce-a confundat, ridicol si absent
Asimptota verticalitatii
Cu-o latura a personalitatii.
Vezi? Nu-s tulburari de personalitate;
Ci sunt efecte secundare de verticalitate
|
