CONCEPTE CORELATIVE

3. CONCEPTE CORELATIVE

Aria curriculara

Aria curriculara este reprezentata de un domeniu al cunoasterii abordat īn scopul pregatirii elevilor fie la nivelul culturii instrumentale, fie la nivelele superioare, al culturii generale sau al culturii de specialitate (profesionale). Īn interiorul ei pot fi cuprinse mai multe discipline, zone interdisciplinare, module tematice care urm 141g66b aresc realizarea acelorasi finalitati si care, īn procesul educational se raporteaza la aceleasi obiective cadru. Aria curriculara cuprinde discipline legate īntre ele prin faptul ca uzeaza de concepte si principii generale si "orientate" comune (D'Hainaut[3]).

3.2 Continutul īnvatamāntului

Odata cu noua conceptie despre curriculum, focalizarea pe continuturi, pe liste detatice de parcurs de catre elevii apartenenti unui anumit nivel scolar/ profil si-a pierdut sensul. Continuturile abordate ramān importante dar ele devin mijloace de realizare a unor finalitati clare ale demersului educational exprimate īn termeni de competente ce urmeaza a fi evaluate la fine de cilclu scolar, de ciclu curricular. Elaborarea continuturilor este un aspect important al designului curricular, este expresia acestuia īn final dar nu se confunda cu conceptul de curriculum. Acesta din urma īsi propune sa realizeze :

finalitati clare (competente detaliate pe cicluri scolare, ani scolari, arii curriculare, elemente componente ale acestora), raspunzānd la īntrebarea "īn ce scop"?

obiective cadru corelative scopurilor pe toate nivelele lor de elaborare (de la cel mai general pāna la cele corespunzatoare unor componente definite de arii curriculare);

obiective de referinta derivate din obiectivele cadru si detaliate pentru fiecare componenta de arie curriculara si pentru fiecare domeniu de continut corelat acesteia din urma;

sa lucreze cu o anume categorie de elavi (cu un anume specific de vārsta si cu anume obiective de formare); raspuns la īntrebarile "cu cine"? sau "pentru cine"?

sa lucreze cu un anume set de continuturi determinate de catre grupul de designeri curriculari īn baza raspunsului corelativ si functional la toate celelalte īntrebari anterioare; raspuns la īntrebarea "ce se va īnvata"?

sa coreleze continuturilor selectionate anume manuale (alternative), anume seturi de materiale didactice (corespunzatoare manualelor alternative);

sa abordeze o anume viziune metodologica, corespunzatoare finalitatilor, obiectivelor, subiectilor si continuturilor propuse;

sa propuna un anume set de activitati educationale (sugerate de programele scolare) capabile sa se constituie ca situatii de īnvatare care raspund cāt mai bine din perspectiva finalitatilor propuse;

sa utilizeze anume formule de evaluare formativa si sumativa capabila sa sustina procesul educational ( īn cazul celei formative) si sa-i evidentieze cāt mai obiectiv rezultatele (īn cazul celei sumative).

Se poate constata ca aspectele legate de continuturi sunt doar o parte, este adevarat deosebit de importanta, din ceea ce se doreste a fi constructia curriculara.

3.3 Ciclul curricular

Constructia curriculara poate fi analizata pe mai multe niveluri:

nivelul de maxima generalitate care vizeaza totalitatea situatiilor de īnvatare formal propuse a se realiza īn scoala pentru o generatie de elevi care parcurg īntreg traiectul educational de la intrarea īn sistemul de īnvatamānt pāna la finele scolaritatii, cu toate ramificatiile acesteia posibile la un moment dat (dupa parcugerea īnvatamāntului obligatoriu); īn acest context se poate vorbi de o suita de cicluri curriculare, corespunzatoare ciclurilor scolare(prescolar, primar, gimnazial, liceal-vocational)

nivelul unui ciclu scolar care presupune īngemanarea unor cicluri curriculare care pot fi īntelese:

īn sens mai larg - ca totalitate a curricula abordate īn interiorul unui ciclu scolar corelate atāt pe orizontala cāt si pe vericala (toate ariile curriculare parcurse de elev din primul pāna īn ultimul an al ciclului scolar, cu finalitatile, obiectivele, continuturile, metodologia de predare/ īnvatare/ evaluare aferente);

īn sens mai restrāns - ca unitate structurala si functionala a curriculum-ului pe o arie curriculara abordata din primul pāna īn ultimul an al unui ciclu scolar (cu finalitatile, obiectivele, continuturile, metodologia de predare/ īnvatare/ evaluare aferente).

3.4.Activitatea

Orice demers educational se realizeaza prin intermediul unei activitati care, īn sine, capata conotatii specifice īn functie de nivelul scolar care o presupune. Ea este, īn sine, o unitate de situatii de īnvatare subsumate unor finalitati instructionale si unor obiective operationale definite, derulata īn baza unui continut precizat si restrāns, cu o metodologie adecvata atāt finaliatilor si continuturilor cāt si specificului de vārsta si individual al celor ce īnvata.