CONCEPTE CORELATIVE

3. CONCEPTE CORELATIVE

Aria curriculara

Aria curriculara este reprezentata de un domeniu al cunoasterii abordat în scopul pregatirii elevilor fie la nivelul culturii instrumentale, fie la nivelele superioare, al culturii generale sau al culturii de specialitate (profesionale). În interiorul ei pot fi cuprinse mai multe discipline, zone interdisciplinare, module tematice care urm 141g66b aresc realizarea acelorasi finalitati si care, în procesul educational se raporteaza la aceleasi obiective cadru. Aria curriculara cuprinde discipline legate între ele prin faptul ca uzeaza de concepte si principii generale si "orientate" comune (D'Hainaut[3]).

3.2 Continutul învatamântului

Odata cu noua conceptie despre curriculum, focalizarea pe continuturi, pe liste detatice de parcurs de catre elevii apartenenti unui anumit nivel scolar/ profil si-a pierdut sensul. Continuturile abordate ramân importante dar ele devin mijloace de realizare a unor finalitati clare ale demersului educational exprimate în termeni de competente ce urmeaza a fi evaluate la fine de cilclu scolar, de ciclu curricular. Elaborarea continuturilor este un aspect important al designului curricular, este expresia acestuia în final dar nu se confunda cu conceptul de curriculum. Acesta din urma îsi propune sa realizeze :

finalitati clare (competente detaliate pe cicluri scolare, ani scolari, arii curriculare, elemente componente ale acestora), raspunzând la întrebarea "în ce scop"?

obiective cadru corelative scopurilor pe toate nivelele lor de elaborare (de la cel mai general pâna la cele corespunzatoare unor componente definite de arii curriculare);

obiective de referinta derivate din obiectivele cadru si detaliate pentru fiecare componenta de arie curriculara si pentru fiecare domeniu de continut corelat acesteia din urma;

sa lucreze cu o anume categorie de elavi (cu un anume specific de vârsta si cu anume obiective de formare); raspuns la întrebarile "cu cine"? sau "pentru cine"?

sa lucreze cu un anume set de continuturi determinate de catre grupul de designeri curriculari în baza raspunsului corelativ si functional la toate celelalte întrebari anterioare; raspuns la întrebarea "ce se va învata"?

sa coreleze continuturilor selectionate anume manuale (alternative), anume seturi de materiale didactice (corespunzatoare manualelor alternative);

sa abordeze o anume viziune metodologica, corespunzatoare finalitatilor, obiectivelor, subiectilor si continuturilor propuse;

sa propuna un anume set de activitati educationale (sugerate de programele scolare) capabile sa se constituie ca situatii de învatare care raspund cât mai bine din perspectiva finalitatilor propuse;

sa utilizeze anume formule de evaluare formativa si sumativa capabila sa sustina procesul educational ( în cazul celei formative) si sa-i evidentieze cât mai obiectiv rezultatele (în cazul celei sumative).

Se poate constata ca aspectele legate de continuturi sunt doar o parte, este adevarat deosebit de importanta, din ceea ce se doreste a fi constructia curriculara.

3.3 Ciclul curricular

Constructia curriculara poate fi analizata pe mai multe niveluri:

nivelul de maxima generalitate care vizeaza totalitatea situatiilor de învatare formal propuse a se realiza în scoala pentru o generatie de elevi care parcurg întreg traiectul educational de la intrarea în sistemul de învatamânt pâna la finele scolaritatii, cu toate ramificatiile acesteia posibile la un moment dat (dupa parcugerea învatamântului obligatoriu); în acest context se poate vorbi de o suita de cicluri curriculare, corespunzatoare ciclurilor scolare(prescolar, primar, gimnazial, liceal-vocational)

nivelul unui ciclu scolar care presupune îngemanarea unor cicluri curriculare care pot fi întelese:

în sens mai larg - ca totalitate a curricula abordate în interiorul unui ciclu scolar corelate atât pe orizontala cât si pe vericala (toate ariile curriculare parcurse de elev din primul pâna în ultimul an al ciclului scolar, cu finalitatile, obiectivele, continuturile, metodologia de predare/ învatare/ evaluare aferente);

în sens mai restrâns - ca unitate structurala si functionala a curriculum-ului pe o arie curriculara abordata din primul pâna în ultimul an al unui ciclu scolar (cu finalitatile, obiectivele, continuturile, metodologia de predare/ învatare/ evaluare aferente).

3.4.Activitatea

Orice demers educational se realizeaza prin intermediul unei activitati care, în sine, capata conotatii specifice în functie de nivelul scolar care o presupune. Ea este, în sine, o unitate de situatii de învatare subsumate unor finalitati instructionale si unor obiective operationale definite, derulata în baza unui continut precizat si restrâns, cu o metodologie adecvata atât finaliatilor si continuturilor cât si specificului de vârsta si individual al celor ce învata.