CONCEPTIA PRIVIND IMPLEMENTAREA INVATARII AVANSATE DISTRIBUITE (ADL) IN SISTEMUL DE INSTRUCTIE SI INVATAMANT AL ARMATEI ROMANIEI

CONCEPŢIA PRIVIND IMPLEMENTAREA ÎNVĂŢĂRII AVANSATE DISTRIBUITE (ADL) ÎN SISTEMUL DE INSTRUCŢIE sI ÎNVĂŢĂMÂNT AL ARMATEI ROMÂNIEI

Integrarea României în NATO presupune modernizarea rapida a armatei, schimbare care se realizeaza îndeosebi prin constituirea unor structurii de forte suple si flexibile, dotarea cu echipamente militare performante si crearea unui sistem de instruire eficient. Potrivit Strategiei de Securitate Nationala a României, obiectivul general al instruirii îl constituie realizarea nivelului de operativitate necesar îndeplinirii misiunilor ce revin Armatei României

Unul din principiile care stau la baza modernizarii Armatei României, principiu prevazut si în Strategia Militara a României, este promovarea tehnologiilor moderne. Utilizarea acestor tehnologii în procesul instruirii va permite operationalizarea fortelor conform standardelor Aliantei si participarea acestora la îndeplinirea, cu succes, a misiunilor pentru care au fost create.

Evolutia proceselor si fenomenelor militare este strâns corelata cu dezvoltarea tehnologica. În acest context, dezvoltarea tehnologiei informatiei are impactul cel mai puternic asupra mediului militar. Profesionalizarea personalului armatei presupune, printre altele, utilizarea unui sistem avansat de instrumente si tehnologii de instruire, inclusiv învatarea distribuita avansata (Advanced Distributed Learning /ADL) sau învatarea electronica (eLearning)

1. Ce este învatarea distribuita avansata (ADL)

Învatarea distribuita (Distibuted Learning / DL) are ca scop general asigurarea accesului personalului la învatamânt si instructie de înalta calitate, conform nevoilor fiecaruia, oriunde si oricând si la un pret redus. Aceasta tehnologie moderna de învatare cuprinde:

învatarea la distanta (Distance Learning / DL);

învatarea distribuita avansata (Advanced Distributed Learning /ADL);

instruirea multimedia interactiva (Interactive Multimedia Instruction / IMI);

instructie video la distanta (Video Teletraining / VTT);

alte tehnologii de învatare si infrastructura de sprijin.

Învatarea la distanta (DL) este atunci când cel ce învata si instructorul sunt separati de distanta ori timp, folosind instrumente traditionale precum mijloace media audio/ video, casete video, video-teleconferinte, CD-ROM-uri, cursuri prin corespondenta etc.

Învatarea distribuita avansata (ADL) este învatarea distribuita în conditiile perfectionarii tehnologiilor de învatare, a comunicatiilor si computerelor la standarde de ultima ora, oferindu-se învatare oriunde si oricând este necesar / se doreste. Astazi ADL înseamna învatare structurata, bazata pe WEB, folosind tehnologia de ultima ora. Instruirea distribuita avansata mai este întâlnita si sub denumirea de eLearning.

În toate definitiile utilizate (DL, ADL, eL), cuvântul cheie este "învatare", conceptul general acopera, deci, domeniul învatamântului si, prin extensie, al instruirii.

ADL / eLearning se impune din ce în ce mai mult acolo unde mobilitatea, viteza de reactie si accesibilitatea resurselor sunt factori cheie pentru succes. Componentele unui sistem eLearning sunt:

Infrastructura hardware si de comunicatii;

Platforma eLearning (Learning Management System / LMS);

Continutul educational (pentru platforma eLearning).

Practic, LMS este un sistem software care permite derularea si managementul procesului de învatare, în acest sens având urmatoarele caracteristici de baza si functionalitati:

Caracteristici:

special conceputa pentru a raspunde scopului utilizarii;

modularitate, flexibilitate, capacitate de evolutie si usurinta în utilizare;

scalabilitate ridicata (de la zeci, la sute sau mii de utilizatori);

cost redus si mentenanta ieftina;

conforma cu standardele internationale din domeniu (SCORM, IMS etc.).

Functionalitati:

asigura managementul studentilor si al cursurilor;

permite distributia la distanta a cursurilor;

asigura evaluare-diagnoza în timp real a studentilor si alcatuirea de rapoarte;

are facilitati de comunicare si lucru colaborativ;

faciliteaza accesul rapid la o baza de cunostinte / biblioteca virtuala.

Continutul educational este ceea ce se pune la dispozitie pentru actul de învatare si are urmatoarele caracteristici:

special dezvoltat sau adaptat pentru platforme eLearning (respecta

standardele internationale);

structurat modular;

usor de accesat, manevrat, asimilat;

interactiv si dinamic;

permite evaluarea în timp real a cunostintelor / capacitatii dobândite;

maximizeaza eficienta procesului de învatare;

reutilizabil (slab dependent / independent de platforma).

2. ADL în NATO

ADL este cea mai recenta initiativa dintr-o lunga campanie destinata fructificarii avantajelor tehnologiei informationale si simularii în executarea (desfasurarea) învatamântului si instruirii.

Pentru diferite organizatii militare/ civile ADL are întelesuri diferite si este implementata în moduri diferite. În definirea sa este, totusi, o cerinta fundamentala comuna, si anume, aceea ca ADL trebuie sa faca instruirea si sustinerea performantei si a deciziei oricând si oriunde este necesar: în salile de curs, în garnizoane sau chiar pe câmpul de instructie / lupta. ADL este destinata utilizarii individuale de catre studenti, cursanti, soldati si cei care elaboreaza decizii, dar si utilizarii colective de catre grupuri de indivizi precum echipe, echipaje si state majore.

ADL îndeplineste scopurile mentionate mai sus prin aplicarea unor tehnologii moderne precum: instruirea bazata pe computer, instruirea interactiva bazata pe multimedia, sistemele tutor inteligente, simularea bazata pe retea, sistemele electronice de sprijinire a performantei, instruire bazata pe WEB etc.

Actualul Allied Command Transformation este organismul permanent al NATO cu atributii în organizarea, coordonarea si armonizarea învatarii distribuite avansate între diferite agentii NATO si PfP.

În urma studiilor facute de NATO, a rezultat ca pentru introducerea ADL trebuie rezolvate, ca prioritati absolute, cinci aspecte, astfel:

limba engleza si terminologia NATO;

exersarea procedurilor de stat major;

procedurile de comanda si control;

instruirea întrunita si multinationala pentru ofiterii si subofiterii de stat major;

fundamentele privind la standardele si doctrinele aliantei.

Pe lânga aceste aspecte, mai sunt enumerate, ca domenii prioritare urmatoarele:

instruirea instructorilor;

conducerea;

tehnologia informatiei;

instruirea specializata (logistica, aparare antiaeriana, achizitii, instruirea rezervistilor etc.).

operatiile internationale (operatii altele decât razboiul, mentinerea pacii, drept international etc.);

învatamântul public general;

Pentru "livrarea si transportul" materialelor ADL este preferat Internetul, si mai putin satelitul sau a liniile terestre de banda larga. De o mare importanta este considerata problema securitatii, din acest punct de vedere Internetul fiind cea mai ieftina si flexibila alternativa. Privind securitatea informatiilor, la aceasta data se considera ca este bine ca materialele sa fie în general neclasificate.

Conform politicii Aliantei, materiale ADL trebuie sa fie elaborate în cooperare cu NATO sau în mod individual, si nu de catre NATO care trebuie doar sa asigure instrumentele si asistenta necesare. În sensul aceluiasi principiu, sunt preferate bibliotecile de resurse (Resource Library / RL) separate (ale fiecarei natiuni) în locul unei RL NATO (centralizate).

În ultima vreme a prins contur ideea ca la nivelul natiunilor NATO trebuie, totusi, sa fie dezvoltata o capacitate ADL NATO / PfP. În acest context se considera ca realizarea infrastructurii acestei capacitati si clarificarea aspectelor privind managementul sau sunt primele probleme ce trebuie rezolvate. Aceasta capacitate a fost numita Prototipul ADL NATO / PfP si contine un LMS si o serie de cursuri, pâna în prezent 21, toate cursurile NATO urmând sa fie introduse în final sistem.

3. ADL în Armata României

Pâna la aceasta data, în armata României, în domeniul ADL s-au facut doar câtiva pasi timizi. Familiarizarea cu Prototipul ADL NATO / PfP s-a facut cu ocazia participarii delegatilor români la diferite reuniuni ale grupurilor de lucru NATO. O experienta ADL modesta are Academia Tehnica Militara care organizeaza cursuri CISCO în calitate de academie regionala CISCO (este vorba doar despre utilizarea cursurilor, platforma si continutul apartinând companiei CISCO). Tot în Academia Tehnica Militara s-a realizat un proiect comun româno-olandez în domeniul ADL. Proiectul a avut doua etape distincte. În prima etapa, partea olandeza a oferit suport IT academiei (o retea de calculatoare, fibra optica etc.), iar în etapa a II-a, cadre didactice din ATM, împreuna cu experti olandezi, s-au angajat în elaborarea unui manual ADL româno-olandez.

Este necesara o platforma (LMS) adaptata la nevoile specifice sistemului de instruire din armata româniei si dezvoltarea continuturilor de învatamânt corespunzatoare,

4. Implementarea eLearning

Problema cea mai dificila în implementarea unui nou sistem, indiferent care ar fi acesta, este schimbarea. Succesul privind schimbarea depinde, în primul rând, de masura în care activitatea de conducere si control asigura un proces clar si fluid de trecere de la vechiul, la noul sistem. În sensul celor precizate, pentru implementarea eLearning trebuie sa se parcurga urmatoarele etape:

Stabilirea scopului si a obiectivelor

Orice actiune trebuie sa aiba un scop realist si bine definit, iar orice scop se realizeaza prin îndeplinirea obiectivelor ce îl caracterizeaza. Aceasta prima etapa mai presupune sa se înteleaga clar ce diferente exista între starea actuala si cea dorita si ce resurse si capacitatii sunt necesare pentru atingerea scopului propus.

Evaluarea resurselor existente

Urmatorul pas este analizarea capacitatii mediului (armatei) de a accepta solutia oferita de schimbare, în cazul nostru, de eLearning. Pentru aceasta, trebuie facuta o evaluare a tuturor resurselor la dispozitie, a infrastructurii tehnologice existente, precum si a nivelului de pregatire - tehnologic si cultural - al personalului si planificarea folosirii acestor resurse. Interesul viitorilor utilizatori pentru utilizarea noului sistem este tot o resursa.

Stabilirea strategiei (eLearning)

Odata încheiat procesul de evaluare, se stabilesc caile de atingere a scopului urmarit. Aceasta este momentul cheie al întregului proiect si presupune definirea modului de alocare a resurselor si a actiunilor ce vor fi întreprinse pe termen scurt, cât si pe termen lung.

Implementarea strategiei

Este expresia faptica a pasului anterior, aici punându-se în practica know-how-ul tehnic pentru a crea viitorul mediu de lucru: inserarea, modelarea si personalizarea tehnologiilor, crearea modelelor de lucru si învatare, implementarea strategiei si dezvoltarea unui plan pentru urmatoarele faze ale procesului.

Evaluarea rezultatelor si redefinirea, din mers, a strategiilor

Aparitia unor noi oportunitati sau a factorilor perturbatori necesita o schimbare din mers a strategiei. Evaluarea periodica ale rezultatelor permite noi abordari, noi cai de dezvoltare.

Învatamântul universitar

Desi piata serviciilor de învatamânt din România are un potential excelent, în prezent, dezvoltarea extensiva a acesteia este destul de limitata. Acest fapt se datoreaza, în principal, unor factori financiari restrictivi, dar si unui anumit conservatorism al factorilor de decizie în domeniu.

Privind introducerea si dezvoltarea eLearning, pe piata româneasca au aparut atât oferte din exterior, ale unor firme puternice, cât si din interior, ale unor firme fara experienta, dar care, prin personalul foarte tânar cu care lucreaza, sunt deosebit de flexibile si adaptabile la nou. Se înregistreaza, de asemenea, si încercari neprofesionale de introducere a acestui sistem, la nivelul unor universitati. Problema cea mai dificila este legata de suportul tehnologic care apartine doar firmelor mari si pentru a carui achizitionare sunt necesare resurse financiare importante. Solutiile disponibile sunt de la o arhitectura a sistemului completa, pâna la închirierea unora pe termen scurt, ceea ce le face totusi accesibile, atât din punct de vedere financiar, cât si al posibilitatii de implementare treptata. Beneficiile oferite de aceste solutii deriva din însasi flexibilitatea sistemului.

Universitatile

Asadar, în noile conditii, spectrul de actiune al universitatii este foarte larg:

Solutii de creare si difuzare a cursurilor pe suport CD, modalitate de

o eficienta foarte ridicata pentru variantele de învatamânt la distanta unde suportul tehnic si financiar nu permite conectari la Internet.

Solutii de realizare a "universitatii virtuale", adica a unui mediu

software ce permite profesorilor si studentilor desfasurarea proceselor de învatamânt din cadrul universitatii reale folosind doar computerul - crearea cursurilor, desfasurarea de cursuri si examene în timp real, acordarea de note, evidenta completa a tuturor participantilor etc. utilizând tehnici de securizare foarte avansate.

Solutii complexe de utilizare a infrastructurii pentru cursuri acordate

altor institutii, adica realizarea de proiecte în care universitatea "vinde" cursurile sale unor firme direct interesate în domeniile de competenta ale universitatii.

Profesorii

Aparitia fenomenului eLearning creeaza noi perspective oamenilor, efectele psihologice asupra celor ce vor trebui sa lucreze în acest nou mediu, nu trebuie însa neglijate. Capacitatea profesorilor de a se adapta la noul mod de lucru, impun de eLearning, este elementul cheie pentru succesul sistemului. Nu trebuie uitat ca actualii profesori sunt formati ca intelectuali si pedagogi de catre sistemul clasic de învatamânt, ca valoarea lor s-a bazat pe acumulari si aprecieri proprii acestui sistem. Noul sistem anuleaza o parte din aceasta valoare, ceea ce reprezinta o frustrare a individului. Mai mult decât atât, lipsiti de flexibilitatea specifica tineretii, profesorii trebuie sa învete sa fie altfel decât au fost pâna acum. Schimbarea este radicala, deci greu de depasit.

La aceste probleme se adauga si unele costuri materiale, precum un calculator personal cu performante medii, conectarea la Internet si plata pentru utilizarea platformei de eLearning (câteva zeci de dolari pe an). Avantajul de usurare si eficientizare a muncii profesorului justifica însa, din plin, efortul presupus de învatare si adaptare cu noile "unelte" de predare.

Studentii

Studentii sunt marii beneficiari ai noului sistem de învatamânt:

Taxe de scolarizare mai mici;

Costuri de deplasare foarte reduse;

Posibilitatea de a parcurge materialele de curs si de a sustine examenele în orice moment;

O interactivitate crescuta cu profesorul pentru a întelege mai bine materialele de curs;

Învatare mai atractiva si mai potrivita pentru stilul dinamic al tinerilor;

Flexibilitate si permisivitate cu celelalte preocupari si nevoi individuale.

În cazul introducerii învatamântului ADL în armata, resursele educationale devin accesibile oriunde, oricând si pentru oricine se doreste. Aceasta înseamna ca se pot asigura mobilitatea si operativitatea personalului, caracteristici foarte importante pentru domeniul militar. La acest mare avantaj se adauga avantajele generale, proprii si mediului civil:

realizarea unor importante economii de resurse umane si materiale

(infrastructura, transport, spatii de locuit, etc.);

o interoperabilitate mai ridicata a absolventului cu mediul viitor de

activitate;

o folosire mult mai eficienta a resurselor intelectuale ale profesorilor

si ale studentilor, prin mentinerea acestora angajati la cel mai înalt nivel tehnologic;

cursantii pot studia în ritmul propriu si fara a se sustrage activitatilor

zilnice

continut dinamic, interactiv, simulari computerizate ale unor

fenomene si procese greu / imposibil de reprodus cu mijloacele clasice;

posibilitatea gestionarii eficiente a cursurilor si a cursantilor;

Prin folosirea sistemului eLearning, personalul militar va avea acces la un sistem educational modern, de cea mai înalta calitate, special conceput pentru nevoile specifice din domeniu, care sa fie disponibil oricând si oriunde cu costuri minime.

Conform statisticilor, în armata americana costurile în cazul folosirii sistemului eLearning sunt de 10 ori mai mici decât cele pentru învatamântul clasic.

Implementarea unui sistem ADL în armata României este o activitate foarte complexa si importanta. Ea trebuie realizata conform unei viziuni clare si realiste, pas cu pas, pornind de la situatia prezenta, pe baza resurselor la dispozitie si urmarind obiectivul final stabilit. În mod concret, aceasta implementare va începe cu constituirea unui Centru Pilot ADL.

PUNCT DE VEDERE PRIVIND CONTRIBUŢIILE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI sI CERCETĂRII sTIINŢIFICE MILITARE LA INT11EGRAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI sI CERCETĂRII sTIINŢIFICE ROMÂNEsTI ÎN SPAŢIUL UNIC EUROPEAN

În Europa, dezvoltarea economica si sociala din ultimii 10 ani a demonstrat necesitatea crescânda a unei dimensiuni europene a educatiei si formarii. Mai mult, tranzitia catre o economie bazata pe cunoastere, capabila de crestere economica durabila, cu locuri de munca mai multe si mai bune, cu un grad mai mare de coeziune sociala, precum si extinderea Uniunii Europene aduce noi provocari, oportunitati si cerinte activitatii în domeniul educatiei si formarii profesionale.

În acest context, Consiliul European de la Lisabona din martie 2000, a recunoscut importanta rolului educatiei ca parte integrala a politicilor sociale si economice, mentionând faptul ca "dezvoltarea unui sistem de educatie si formare profesionala de calitate reprezinta obiectivul strategic al anului 2010, în devenirea Uniunii Europene ca cea mai dinamica economie bazata pe cunoastere din întreaga lume, în special în ceea ce priveste promovarea incluziunii sociale, a coeziunii, mobilitatii, capacitatii de angajare si a competitivitatii."

3.1 OBIECTIVE STRATEGICE EUROPENE ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI sI FORMĂRII PROFESIONALE

Recomandarile Comisiei Europene pentru perioada 2006 - 2010, cuprinse în prevederile Declaratiei de la Bologna si în comunicatele conferintelor mentionate, subliniaza urmatoarele obiective:

1 - adoptarea unui sistem de diplome usor lizibile si comparabile, avînd ca scop recunoasterea unitatilor de curs, titlurilor si altor realizari, astfel încât cetatenii sa poata sa-si utilizeze calificarile, capacitatile si aptitudinile în mod eficient în Spatiul European de Învatamânt;

2 - Instituirea unui sistem de credite, pentru asigurarea flexibilitatii proceselor de studii si de calificare, prin adoptarea unor baze comune de calificari, sustinute printr-un sistem de credite, cum ar fi ECTS sau un sistem compatibil cu ECTS, care sa îndeplineasca functia de transferabilitate si de acumulare;

3 - Promovarea mobilitatii, pentru înlaturarea tuturor obstacolelor în legatura cu deplasarea libera a studentilor, profesorilor, cercetatorilor si personalului administrativ, punând accentul pe dimensiunea sociala a mobilitatii;

4 - Promovarea cooperarii europene în asigurarea calitatii, prin recunoasterea sistemelor de asigurare a calitatii în garantarea standardelor de calitate superioara si în facilitarea comparabilitatii calificarilor în Europa;

5 - Promovarea dimensiunilor europene în învatamânt, prin întocmirea modulelor, cursurilor si curriculum-ului la toate nivelurile cu o organizare, orientare si continut strict "europene". Acest lucru necesita module, cursuri si programe oferite de institutiile de învatamânt din diferite tari, având ca rezultat grade comune recunoscute;

6 - Învatamântul continuu, acesta fiind necesar pentru a face fata tuturor provocarilor ca rezultat al competitivitatii si folosirii de noi tehnologii, precum si pentru a îmbunatati coeziunea sociala, oportunitatile egale si calitatea vietii, în general.

Pasii de urmat pentru institutiile de învatamânt nationale pentru îndeplinirea obiectivelor propuse trebuie sa urmareasca urmatoarele directii:

formarea profesionala trebuie sa devina ea însasi o prioritate a politicilor nationale astfel încât sa creasca atractivitatea acestei forme de învatare pe tot parcursul vietii, dar si calitatea ofertei;

implicarea partenerilor sociali, dezvoltarea unor programe de pregatire personalizate care sa raspunda optiunilor si intereselor persoanelor si beneficiarilor;

validarea si recunoasterea pregatirii si experientei anterior dobândite, toate acestea sunt elemente care sustin prioritatea mentionata. Identificarea elementelor comune dintre formarea profesionala (VET) si educatia tertiara (non-university higher education) trebuie sustinuta si subliniata ca facilitate în favoarea celor care învata, care ar trebui sa fie sustinuti pentru continuarea studiilor la nivel tertiar;

formare profesionala la nivel european trebuie sa continue dezvoltarea si

utilizarea unor instrumente comune statelor membre, si anume: Cadrul European al Calificarilor (EQF), Sistemul European de Credite în VET (ECVET), Cadrul European de Asigurare a Calitatii în VET promovat prin reteaua inter-institutionala transeuropeana ENQA-VET, EUROPASS. Din nou, corelarea cu instrumentele specifice educatiei tertiare non-universitare au fost subliniate (exemplu: credite transferabile ECTS, asigurarea calitatii, cadrul calificarilor, EUROPASS);

cooperarea, mobilitatea la nivel european si promovarea bunelor practici,

utilizând date si statistici relevante, pe baza carora sa poata fi posibila analiza comparativa;

implicarea actorilor sociali multipli, între care autoritatile locale,

partenerii sociali, mai ales cei care reprezinta structurile sectoriale, profesorii si formatorii, familia si cursantii.

3.2. LOCUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ROMÂNESC ÎN CADRUL ECONOMIEI ROMÂNEsTI sI RAPORTAREA ACESTUIA LA CONDIŢIILE ÎNVĂŢĂMÂNTUL EUROPEAN

Eseistul Karl-Markus Gauss ne surprinde cu o judecata provocatoare potrivit careia " a fi est-european reprezinta, fara îndoiala, o condamnare prealabila, iar faptul de a te fi nascut în acea parte gresita a Europei, un delict care nu poate fi trecut atât de usor cu vederea." Reprezinta oare acest fapt, cauza pentru care atât de multi tineri si specialisti români se exileaza în sistemele occidentale de învatamânt si cercetare?

Este vehiculata ideea ca " progresul stiintific si tehnologic este promovat de catre elite", iar românilor le place sa se laude cu numarul mare al tinerilor supradotati. Avem, într-adevar, campioni internationali la matematica, fizica, chimie, informatica sau limbi straine; majoritatea acestor tineri alege însa sa nu-si urmeze vocatia în tara noastra. Nici istoria nu ne mai ajuta. Din pacate, în prezent, ca si în secolele trecute, specialistii români au contributii originale la stiinta si cultura globala, în special dupa ce se integreaza în sistemele de cercetare occidentale (T. Vuia, H. Coanda sau G.E. Palade sunt doar câteva exemple). Lipsa unui mediu propice educarii, formarii profesionale si cercetarii, pe de o parte, si a stimulentelor materiale, pe de alta parte, justifica exodul de creiere care ar fi adus o valoare adaugata mult mai importanta dezvoltarii societatii românesti decât marea parte a restului populatiei. Economia contemporana a cunoasterii impune, mai mult ca oricând, capitalizarea acestor talente - lectie atât de bine însusita de tarile dezvoltate. De aceea este bine sa nu confundam elitele cu calitatea învatamântului românesc.

Sa analizam totusi conditiile initiale ale sistemului educational românesc în raport cu cel european, tinând cont de faptul ca un sistem educational si de formare continua competitiv, este acela capabil sa finanteze, sa sprijine si sa dezvolte resursa umana prin contributia sa la promovarea abilitatilor, a creativitatii, a inteligentei, a discernamântului, a initiativei, a originalitatii, a admiratiei lucide fata de valoare, precum si la corectarea carentelor de comportament civic vizibile în spatiul public:

1 - din punct de vedere cantitativ: ponderea populatiei între 25 si 64 ani având cel putin studii secundare si superioare este mai mare decât în multe alte tari europene. Totusi, doar 10% dintre românii de peste 25 de ani au studii superioare încheiate, reprezentând jumatate din nivelul mediu al celor 25 de tari europene (22%) si aproximativ o treime din cel al SUA (28%).

2 - nu trebuie sa ignoram faptul ca, pe lânga forta de munca bine pregatita, piata europeana impune standarde ridicate de mobilitate, flexibilitate si reconversie în munca. Înclinatia românilor spre formare profesionala continua sa fie îngrijoratoare - doar 3 persoane din 200 participa la astfel de cursuri, fata de o medie europeana de 20 de persoane.

3 - din punct de vedere calitativ, cum ar fi, de exemplu, performanta institutiilor de învatamânt românesti, conturam o perspectiva si mai sumbra. Nici o institutie din spatiul românesc nu intra în topul Shanghai al celor mai performante 500 institutii (majoritatea universitare) din lume. Cehia, Polonia si Ungaria sunt prezente în clasament, în vreme ce România ramâne complet exclusa (Cehia si Ungaria sunt singurele tari est-europene ale caror scoli militare de maistri si subofiteri de aviatie sunt autorizate pentru eliberarea certificatelor de recunoastere în domeniul tehnic de aviatie la nivel european).

estimarile Asociatiei Ad-Astra a cercetatorilor români puncteaza situatia de criza în care se afla învatamântul românesc "chiar si cele mai bune universitati din România ar trebui sa îsi creasca scorul obtinut de cel putin 2 ori pentru a intra în primele 500 de universitati din lume".

5 - capacitatea de inovare a economiei românesti se situeaza la putin peste o treime din nivelul mediu european ;

6 - angajatii nostri în servicii high-tech reprezinta 1,4% din totalul fortei de munca angajate, fata de 3,3% în UE;

7 - exportam produse high-tech în proportie de doar 3% din totalul exporturilor, fata de 18% în UE;

8 - capacitatea noastra de inovare se situeaza la o treime din media europeana, fiind incapabili sa ne capitalizam proprietatea intelectuala - numarul de brevete, marci noi sau desene si modele industriale noi înregistrate la nivel comunitar în ultimii ani fiind infima;

9 - avem de rezolvat probleme grave legate de: subfinantare, absenta unei descentralizari reale a sistemului de educatie, cumulul irational de ore al multor cadre didactice, stabilirea prioritatilor nationale de alocare a fondurilor în functie de competente si de nevoile conjuncturale, si adeseori lipsa fondurilor pentru reprezentare, insuficienta informare si educare a populatiei cu privire la rolul învatamântului civil si militar.

10 - subfinantarea cronica a educatiei a avut timp de 15 ani drept argumente principale nivelul scazut de dezvoltare si necesitatea alocarii fondurilor publice pentru restructurarea economiei. Adevarul consta însa în lipsa unei viziuni strategice reale, care a sacrificat generatii întregi si care a amputat potentialul de dezvoltare a resursei umane si a unui sistem de învatamânt competitiv, lasându-l pe mâna hazardului. Efectele se resimt în special în cazul învatamântului primar si secundar, unde investitia publica pentru un elev raportata la produsul intern brut pe cap de locuitor se situa la 54%, respectiv 57% din cheltuielile celor mai dezvoltate 15 state europene, în anul 2004 . Decalajele se diminueaza semnificativ în cazul învatamântului superior (la 90%, în 2004), dar se accentueaza teribil în cazul cheltuielilor publice orientate spre cercetare (32% din media UE).

3.4. LOCUL, ROLUL sI CONTRIBUŢIA sCOLII MILITARE DE MAIsTRI sI SUBOFIŢERI A FORŢELOR AERIENE LA INTEGRAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ROMÂNESC ÎN SPAŢIUL UNIC EUROPEAN

Prin scurta analiza efectuata în capitolele anterioare am încercat ancorarea activitatilor desfasurate de institutia noastra de învatamânt în contextul cerintelor Comisiei Europene pentru armonizarea învatamântului national cu cel european în conditiile unei economii de piata care înca îsi cauta identitatea, cu influente imediate si decisive asupra activitatii scolii.

Având în vedere oferta educationala prezentata de scoala Militara de Maistri si Subofiteri a Fortelor Aeriene, aceasta este o institutie de învatamânt de nivel postliceal cu specializari tehnice de aviatie unica în paleta educationala a învatamântului românesc. Aceasta pozitie este recunoscuta de Ministerul Educatiei si Cercetarii si confirmata de Autoritatea Aeronautica Civila Româna (AACR), care ne-a solicitat sustinerea de cursuri de pregatire de baza în domeniul tehnic de aviatie si acordarea certificatelor de recunoastere de nivel european în acest domeniu.

Pentru îndeplinirea obiectivelor asumate s-a actionat cu rezultate deosebite pe urmatoarele componente:

1) - remodelarea structurilor manageriale, care a avut la baza analizarea punctelor forte si slabe înregistrate în conceperea si functionarea subsistemului organizatoric si care a permis adoptarea unor solutii de remodelare organizatorica;

2) - identificarea domeniilor de actiune si a partenerilor sociali, beneficiarilor, potentialilor candidati, comunitatea educationala si de instruire nationala si europeana;

3) - stabilirea finalitatilor de educatie (a modelului absolventului), astfel încât sa raspunda celor mai exigente cerinte si nevoi ale diferitilor beneficiari (SMFA, SMFN, SMFT, societatii civile nationale si europene);

4) - modernizarea procesului de educatie prin reconfigurarea curriculum-ului educational, a programelor de învatamânt, planurilor de pregatire psihoprofesionala a cadrelor didactice;

5) - cresterea calitatii în educatie si formare, prin numirea Comisiei de asigurare a calitatii învatamântului la nivelul institutiei noastre care sa urmareasca realizarea conditiilor conforme Strategiei Lisabona;

6) - recunoasterea calificarilor profesionale acordate, la nivel national si european, pe baza alocarii de credite pentru competentele obtinute, cu posibilitatea utilizarii acestora pe baza unui sistem de acumulare si transfer în scopul dezvoltarii profesionale ulterioare a absolventilor.

7) - ridicarea nivelului cunostintelor, aptitudinilor si competentelor elevilor în vederea eliminarii într-un procent cât mai mare a decalajelor educationale dintre acestia;

8) - dezvoltarea si punerea în aplicare a unei "culturi a evaluarii" standardizate, compatibila cerintelor învatamântului european;

Alte realizari ale scolii în conformitate cu obiectivele strategice europene în domeniul educatiei si formarii profesionale:

facilitarea accesului la educatie prin crearea unui spatiu propice învatarii, asigurarea atractivitatii educatiei si formarii, promovarea egalitatii de sanse si a coeziunii colectivului;

dezvoltarea competentelor necesare într-o societate a cunoasterii, a spiritului antreprenorial si îmbunatatirea abilitatilor lingvistice;

introducerea "educatiei antreprenoriale" în curriculumul proiectat;

promovarea egalitatii de sanse între elevi, indiferent de sex, în

privinta participarii la reprezentare, exercitarea drepturilor sociale si participarii la viata sociala;[7]

îmbunatatirea educatiei si a formarii profesorilor si formatorilor,

cresterea calitatii educatiei pentru pregatirea acestora prin participarea la cursuri de pregatire, conferinte, simpozioane, comunicari stiintifice, masterat, doctorat;

elaborarea si realizarea unui numar de 32 de manuale, cursuri,

albume de specialitate în diferite domenii de studiu si cercetare (electrotehnica, electronica, aerodinamica, motoare, mecanica fluidelor, dispozitive si microunde, sisteme educationale);

dezvoltarea abilitatilor de lucru cu tehnica ITC (alfabetizare digitala

- digital literacy) si includerea în curriculumul proiectat;[9]

adoptarea de masuri privind armonizarea activitatilor profesionale cu

cele extrascolare si cu viata de familie.[10]

transparenta informatiilor si promovarea imaginii institutiei noastre

ca organizatie militara de învatamânt furnizoare de programe educationale de calitate prin:

1 - promovarea imaginii scolii la nivel national, atât în sistemul militar cât si civil. Pentru realizarea acestui deziderat s-au desfasurat urmatoarele activitati de reprezentare:

participarea echipei manageriale în grupurile de lucru ale

diferitelor structuri militare cu impact major în reprezentarea institutiilor militare de învatamânt (4 ofiteri).

nationale: conferinte, seminarii, colocvii, cursuri, schimburi de experienta, etc, în tara si strainatate (Cehia, Olanda, Germania);

participarea si reprezentarea scolii la "Bursa locurilor de

munca" în Bucuresti, Arad, Cluj, Hunedoara, Buzau, Braila si Iasi cu 7 cadre militare si 2 elevi;

participarea la activitatile de orientare a elevilor din cadrul

institutiilor civile de învatamânt, a Colegiilor militare si la examenele de simulare efectuate cu acestia;

publicarea de articole în presa militara si civila;

înmânarea de materiale de reprezentare a institutiei: brosuri,

pliante, CD-uri, diferite obiecte cu elemente ce dau unicitate institutiei noastre.

realizarea propriei pagini de Internet.

2- promovarea imaginii institutiei noastre la nivel international prin:

continuarea si dezvoltarea relatiilor de cooperare bilaterala în

domeniul pregatirii personalului;

participarea personalului la diferite activitati internationale (5

ofiteri la activitati desfasurate în Anglia, Italia si Olanda).;

vizite ale diferitelor oficialitati militare straine în institutia

noastra (Anglia, Italia, etc);

pentru facilitarea accesului la informatii si pentru cresterea

nivelului de transparenta s-a publicat oferta de cursuri a institutiei noastre pe site-ul DMRU, la stabilirea careia s-au avut în vedere posibilitatile de cazare, existenta bazei de antrenament si a logisticii didactice, nivelul de pregatire specifica al instructorilor;

realizarea si difuzarea paginii institutiei noastre de

INTERNET.