CONCEPTIA PRIVIND IMPLEMENTAREA INVATARII AVANSATE DISTRIBUITE (ADL) IN SISTEMUL DE INSTRUCTIE SI INVATAMANT AL ARMATEI ROMANIEI

CONCEPŢIA PRIVIND IMPLEMENTAREA ĪNVĂŢĂRII AVANSATE DISTRIBUITE (ADL) ĪN SISTEMUL DE INSTRUCŢIE sI ĪNVĂŢĂMĀNT AL ARMATEI ROMĀNIEI

Integrarea Romāniei īn NATO presupune modernizarea rapida a armatei, schimbare care se realizeaza īndeosebi prin constituirea unor structurii de forte suple si flexibile, dotarea cu echipamente militare performante si crearea unui sistem de instruire eficient. Potrivit Strategiei de Securitate Nationala a Romāniei, obiectivul general al instruirii īl constituie realizarea nivelului de operativitate necesar īndeplinirii misiunilor ce revin Armatei Romāniei

Unul din principiile care stau la baza modernizarii Armatei Romāniei, principiu prevazut si īn Strategia Militara a Romāniei, este promovarea tehnologiilor moderne. Utilizarea acestor tehnologii īn procesul instruirii va permite operationalizarea fortelor conform standardelor Aliantei si participarea acestora la īndeplinirea, cu succes, a misiunilor pentru care au fost create.

Evolutia proceselor si fenomenelor militare este strāns corelata cu dezvoltarea tehnologica. Īn acest context, dezvoltarea tehnologiei informatiei are impactul cel mai puternic asupra mediului militar. Profesionalizarea personalului armatei presupune, printre altele, utilizarea unui sistem avansat de instrumente si tehnologii de instruire, inclusiv īnvatarea distribuita avansata (Advanced Distributed Learning /ADL) sau īnvatarea electronica (eLearning)

1. Ce este īnvatarea distribuita avansata (ADL)

Īnvatarea distribuita (Distibuted Learning / DL) are ca scop general asigurarea accesului personalului la īnvatamānt si instructie de īnalta calitate, conform nevoilor fiecaruia, oriunde si oricānd si la un pret redus. Aceasta tehnologie moderna de īnvatare cuprinde:

īnvatarea la distanta (Distance Learning / DL);

īnvatarea distribuita avansata (Advanced Distributed Learning /ADL);

instruirea multimedia interactiva (Interactive Multimedia Instruction / IMI);

instructie video la distanta (Video Teletraining / VTT);

alte tehnologii de īnvatare si infrastructura de sprijin.

Īnvatarea la distanta (DL) este atunci cānd cel ce īnvata si instructorul sunt separati de distanta ori timp, folosind instrumente traditionale precum mijloace media audio/ video, casete video, video-teleconferinte, CD-ROM-uri, cursuri prin corespondenta etc.

Īnvatarea distribuita avansata (ADL) este īnvatarea distribuita īn conditiile perfectionarii tehnologiilor de īnvatare, a comunicatiilor si computerelor la standarde de ultima ora, oferindu-se īnvatare oriunde si oricānd este necesar / se doreste. Astazi ADL īnseamna īnvatare structurata, bazata pe WEB, folosind tehnologia de ultima ora. Instruirea distribuita avansata mai este īntālnita si sub denumirea de eLearning.

Īn toate definitiile utilizate (DL, ADL, eL), cuvāntul cheie este "īnvatare", conceptul general acopera, deci, domeniul īnvatamāntului si, prin extensie, al instruirii.

ADL / eLearning se impune din ce īn ce mai mult acolo unde mobilitatea, viteza de reactie si accesibilitatea resurselor sunt factori cheie pentru succes. Componentele unui sistem eLearning sunt:

Infrastructura hardware si de comunicatii;

Platforma eLearning (Learning Management System / LMS);

Continutul educational (pentru platforma eLearning).

Practic, LMS este un sistem software care permite derularea si managementul procesului de īnvatare, īn acest sens avānd urmatoarele caracteristici de baza si functionalitati:

Caracteristici:

special conceputa pentru a raspunde scopului utilizarii;

modularitate, flexibilitate, capacitate de evolutie si usurinta īn utilizare;

scalabilitate ridicata (de la zeci, la sute sau mii de utilizatori);

cost redus si mentenanta ieftina;

conforma cu standardele internationale din domeniu (SCORM, IMS etc.).

Functionalitati:

asigura managementul studentilor si al cursurilor;

permite distributia la distanta a cursurilor;

asigura evaluare-diagnoza īn timp real a studentilor si alcatuirea de rapoarte;

are facilitati de comunicare si lucru colaborativ;

faciliteaza accesul rapid la o baza de cunostinte / biblioteca virtuala.

Continutul educational este ceea ce se pune la dispozitie pentru actul de īnvatare si are urmatoarele caracteristici:

special dezvoltat sau adaptat pentru platforme eLearning (respecta

standardele internationale);

structurat modular;

usor de accesat, manevrat, asimilat;

interactiv si dinamic;

permite evaluarea īn timp real a cunostintelor / capacitatii dobāndite;

maximizeaza eficienta procesului de īnvatare;

reutilizabil (slab dependent / independent de platforma).

2. ADL īn NATO

ADL este cea mai recenta initiativa dintr-o lunga campanie destinata fructificarii avantajelor tehnologiei informationale si simularii īn executarea (desfasurarea) īnvatamāntului si instruirii.

Pentru diferite organizatii militare/ civile ADL are īntelesuri diferite si este implementata īn moduri diferite. Īn definirea sa este, totusi, o cerinta fundamentala comuna, si anume, aceea ca ADL trebuie sa faca instruirea si sustinerea performantei si a deciziei oricānd si oriunde este necesar: īn salile de curs, īn garnizoane sau chiar pe cāmpul de instructie / lupta. ADL este destinata utilizarii individuale de catre studenti, cursanti, soldati si cei care elaboreaza decizii, dar si utilizarii colective de catre grupuri de indivizi precum echipe, echipaje si state majore.

ADL īndeplineste scopurile mentionate mai sus prin aplicarea unor tehnologii moderne precum: instruirea bazata pe computer, instruirea interactiva bazata pe multimedia, sistemele tutor inteligente, simularea bazata pe retea, sistemele electronice de sprijinire a performantei, instruire bazata pe WEB etc.

Actualul Allied Command Transformation este organismul permanent al NATO cu atributii īn organizarea, coordonarea si armonizarea īnvatarii distribuite avansate īntre diferite agentii NATO si PfP.

Īn urma studiilor facute de NATO, a rezultat ca pentru introducerea ADL trebuie rezolvate, ca prioritati absolute, cinci aspecte, astfel:

limba engleza si terminologia NATO;

exersarea procedurilor de stat major;

procedurile de comanda si control;

instruirea īntrunita si multinationala pentru ofiterii si subofiterii de stat major;

fundamentele privind la standardele si doctrinele aliantei.

Pe lānga aceste aspecte, mai sunt enumerate, ca domenii prioritare urmatoarele:

instruirea instructorilor;

conducerea;

tehnologia informatiei;

instruirea specializata (logistica, aparare antiaeriana, achizitii, instruirea rezervistilor etc.).

operatiile internationale (operatii altele decāt razboiul, mentinerea pacii, drept international etc.);

īnvatamāntul public general;

Pentru "livrarea si transportul" materialelor ADL este preferat Internetul, si mai putin satelitul sau a liniile terestre de banda larga. De o mare importanta este considerata problema securitatii, din acest punct de vedere Internetul fiind cea mai ieftina si flexibila alternativa. Privind securitatea informatiilor, la aceasta data se considera ca este bine ca materialele sa fie īn general neclasificate.

Conform politicii Aliantei, materiale ADL trebuie sa fie elaborate īn cooperare cu NATO sau īn mod individual, si nu de catre NATO care trebuie doar sa asigure instrumentele si asistenta necesare. Īn sensul aceluiasi principiu, sunt preferate bibliotecile de resurse (Resource Library / RL) separate (ale fiecarei natiuni) īn locul unei RL NATO (centralizate).

Īn ultima vreme a prins contur ideea ca la nivelul natiunilor NATO trebuie, totusi, sa fie dezvoltata o capacitate ADL NATO / PfP. Īn acest context se considera ca realizarea infrastructurii acestei capacitati si clarificarea aspectelor privind managementul sau sunt primele probleme ce trebuie rezolvate. Aceasta capacitate a fost numita Prototipul ADL NATO / PfP si contine un LMS si o serie de cursuri, pāna īn prezent 21, toate cursurile NATO urmānd sa fie introduse īn final sistem.

3. ADL īn Armata Romāniei

Pāna la aceasta data, īn armata Romāniei, īn domeniul ADL s-au facut doar cātiva pasi timizi. Familiarizarea cu Prototipul ADL NATO / PfP s-a facut cu ocazia participarii delegatilor romāni la diferite reuniuni ale grupurilor de lucru NATO. O experienta ADL modesta are Academia Tehnica Militara care organizeaza cursuri CISCO īn calitate de academie regionala CISCO (este vorba doar despre utilizarea cursurilor, platforma si continutul apartinānd companiei CISCO). Tot īn Academia Tehnica Militara s-a realizat un proiect comun romāno-olandez īn domeniul ADL. Proiectul a avut doua etape distincte. Īn prima etapa, partea olandeza a oferit suport IT academiei (o retea de calculatoare, fibra optica etc.), iar īn etapa a II-a, cadre didactice din ATM, īmpreuna cu experti olandezi, s-au angajat īn elaborarea unui manual ADL romāno-olandez.

Este necesara o platforma (LMS) adaptata la nevoile specifice sistemului de instruire din armata romāniei si dezvoltarea continuturilor de īnvatamānt corespunzatoare,

4. Implementarea eLearning

Problema cea mai dificila īn implementarea unui nou sistem, indiferent care ar fi acesta, este schimbarea. Succesul privind schimbarea depinde, īn primul rānd, de masura īn care activitatea de conducere si control asigura un proces clar si fluid de trecere de la vechiul, la noul sistem. Īn sensul celor precizate, pentru implementarea eLearning trebuie sa se parcurga urmatoarele etape:

Stabilirea scopului si a obiectivelor

Orice actiune trebuie sa aiba un scop realist si bine definit, iar orice scop se realizeaza prin īndeplinirea obiectivelor ce īl caracterizeaza. Aceasta prima etapa mai presupune sa se īnteleaga clar ce diferente exista īntre starea actuala si cea dorita si ce resurse si capacitatii sunt necesare pentru atingerea scopului propus.

Evaluarea resurselor existente

Urmatorul pas este analizarea capacitatii mediului (armatei) de a accepta solutia oferita de schimbare, īn cazul nostru, de eLearning. Pentru aceasta, trebuie facuta o evaluare a tuturor resurselor la dispozitie, a infrastructurii tehnologice existente, precum si a nivelului de pregatire - tehnologic si cultural - al personalului si planificarea folosirii acestor resurse. Interesul viitorilor utilizatori pentru utilizarea noului sistem este tot o resursa.

Stabilirea strategiei (eLearning)

Odata īncheiat procesul de evaluare, se stabilesc caile de atingere a scopului urmarit. Aceasta este momentul cheie al īntregului proiect si presupune definirea modului de alocare a resurselor si a actiunilor ce vor fi īntreprinse pe termen scurt, cāt si pe termen lung.

Implementarea strategiei

Este expresia faptica a pasului anterior, aici punāndu-se īn practica know-how-ul tehnic pentru a crea viitorul mediu de lucru: inserarea, modelarea si personalizarea tehnologiilor, crearea modelelor de lucru si īnvatare, implementarea strategiei si dezvoltarea unui plan pentru urmatoarele faze ale procesului.

Evaluarea rezultatelor si redefinirea, din mers, a strategiilor

Aparitia unor noi oportunitati sau a factorilor perturbatori necesita o schimbare din mers a strategiei. Evaluarea periodica ale rezultatelor permite noi abordari, noi cai de dezvoltare.

Īnvatamāntul universitar

Desi piata serviciilor de īnvatamānt din Romānia are un potential excelent, īn prezent, dezvoltarea extensiva a acesteia este destul de limitata. Acest fapt se datoreaza, īn principal, unor factori financiari restrictivi, dar si unui anumit conservatorism al factorilor de decizie īn domeniu.

Privind introducerea si dezvoltarea eLearning, pe piata romāneasca au aparut atāt oferte din exterior, ale unor firme puternice, cāt si din interior, ale unor firme fara experienta, dar care, prin personalul foarte tānar cu care lucreaza, sunt deosebit de flexibile si adaptabile la nou. Se īnregistreaza, de asemenea, si īncercari neprofesionale de introducere a acestui sistem, la nivelul unor universitati. Problema cea mai dificila este legata de suportul tehnologic care apartine doar firmelor mari si pentru a carui achizitionare sunt necesare resurse financiare importante. Solutiile disponibile sunt de la o arhitectura a sistemului completa, pāna la īnchirierea unora pe termen scurt, ceea ce le face totusi accesibile, atāt din punct de vedere financiar, cāt si al posibilitatii de implementare treptata. Beneficiile oferite de aceste solutii deriva din īnsasi flexibilitatea sistemului.

Universitatile

Asadar, īn noile conditii, spectrul de actiune al universitatii este foarte larg:

Solutii de creare si difuzare a cursurilor pe suport CD, modalitate de

o eficienta foarte ridicata pentru variantele de īnvatamānt la distanta unde suportul tehnic si financiar nu permite conectari la Internet.

Solutii de realizare a "universitatii virtuale", adica a unui mediu

software ce permite profesorilor si studentilor desfasurarea proceselor de īnvatamānt din cadrul universitatii reale folosind doar computerul - crearea cursurilor, desfasurarea de cursuri si examene īn timp real, acordarea de note, evidenta completa a tuturor participantilor etc. utilizānd tehnici de securizare foarte avansate.

Solutii complexe de utilizare a infrastructurii pentru cursuri acordate

altor institutii, adica realizarea de proiecte īn care universitatea "vinde" cursurile sale unor firme direct interesate īn domeniile de competenta ale universitatii.

Profesorii

Aparitia fenomenului eLearning creeaza noi perspective oamenilor, efectele psihologice asupra celor ce vor trebui sa lucreze īn acest nou mediu, nu trebuie īnsa neglijate. Capacitatea profesorilor de a se adapta la noul mod de lucru, impun de eLearning, este elementul cheie pentru succesul sistemului. Nu trebuie uitat ca actualii profesori sunt formati ca intelectuali si pedagogi de catre sistemul clasic de īnvatamānt, ca valoarea lor s-a bazat pe acumulari si aprecieri proprii acestui sistem. Noul sistem anuleaza o parte din aceasta valoare, ceea ce reprezinta o frustrare a individului. Mai mult decāt atāt, lipsiti de flexibilitatea specifica tineretii, profesorii trebuie sa īnvete sa fie altfel decāt au fost pāna acum. Schimbarea este radicala, deci greu de depasit.

La aceste probleme se adauga si unele costuri materiale, precum un calculator personal cu performante medii, conectarea la Internet si plata pentru utilizarea platformei de eLearning (cāteva zeci de dolari pe an). Avantajul de usurare si eficientizare a muncii profesorului justifica īnsa, din plin, efortul presupus de īnvatare si adaptare cu noile "unelte" de predare.

Studentii

Studentii sunt marii beneficiari ai noului sistem de īnvatamānt:

Taxe de scolarizare mai mici;

Costuri de deplasare foarte reduse;

Posibilitatea de a parcurge materialele de curs si de a sustine examenele īn orice moment;

O interactivitate crescuta cu profesorul pentru a īntelege mai bine materialele de curs;

Īnvatare mai atractiva si mai potrivita pentru stilul dinamic al tinerilor;

Flexibilitate si permisivitate cu celelalte preocupari si nevoi individuale.

Īn cazul introducerii īnvatamāntului ADL īn armata, resursele educationale devin accesibile oriunde, oricānd si pentru oricine se doreste. Aceasta īnseamna ca se pot asigura mobilitatea si operativitatea personalului, caracteristici foarte importante pentru domeniul militar. La acest mare avantaj se adauga avantajele generale, proprii si mediului civil:

realizarea unor importante economii de resurse umane si materiale

(infrastructura, transport, spatii de locuit, etc.);

o interoperabilitate mai ridicata a absolventului cu mediul viitor de

activitate;

o folosire mult mai eficienta a resurselor intelectuale ale profesorilor

si ale studentilor, prin mentinerea acestora angajati la cel mai īnalt nivel tehnologic;

cursantii pot studia īn ritmul propriu si fara a se sustrage activitatilor

zilnice

continut dinamic, interactiv, simulari computerizate ale unor

fenomene si procese greu / imposibil de reprodus cu mijloacele clasice;

posibilitatea gestionarii eficiente a cursurilor si a cursantilor;

Prin folosirea sistemului eLearning, personalul militar va avea acces la un sistem educational modern, de cea mai īnalta calitate, special conceput pentru nevoile specifice din domeniu, care sa fie disponibil oricānd si oriunde cu costuri minime.

Conform statisticilor, īn armata americana costurile īn cazul folosirii sistemului eLearning sunt de 10 ori mai mici decāt cele pentru īnvatamāntul clasic.

Implementarea unui sistem ADL īn armata Romāniei este o activitate foarte complexa si importanta. Ea trebuie realizata conform unei viziuni clare si realiste, pas cu pas, pornind de la situatia prezenta, pe baza resurselor la dispozitie si urmarind obiectivul final stabilit. Īn mod concret, aceasta implementare va īncepe cu constituirea unui Centru Pilot ADL.

PUNCT DE VEDERE PRIVIND CONTRIBUŢIILE ĪNVĂŢĂMĀNTULUI sI CERCETĂRII sTIINŢIFICE MILITARE LA INT11EGRAREA ĪNVĂŢĂMĀNTULUI sI CERCETĂRII sTIINŢIFICE ROMĀNEsTI ĪN SPAŢIUL UNIC EUROPEAN

Īn Europa, dezvoltarea economica si sociala din ultimii 10 ani a demonstrat necesitatea crescānda a unei dimensiuni europene a educatiei si formarii. Mai mult, tranzitia catre o economie bazata pe cunoastere, capabila de crestere economica durabila, cu locuri de munca mai multe si mai bune, cu un grad mai mare de coeziune sociala, precum si extinderea Uniunii Europene aduce noi provocari, oportunitati si cerinte activitatii īn domeniul educatiei si formarii profesionale.

Īn acest context, Consiliul European de la Lisabona din martie 2000, a recunoscut importanta rolului educatiei ca parte integrala a politicilor sociale si economice, mentionānd faptul ca "dezvoltarea unui sistem de educatie si formare profesionala de calitate reprezinta obiectivul strategic al anului 2010, īn devenirea Uniunii Europene ca cea mai dinamica economie bazata pe cunoastere din īntreaga lume, īn special īn ceea ce priveste promovarea incluziunii sociale, a coeziunii, mobilitatii, capacitatii de angajare si a competitivitatii."

3.1 OBIECTIVE STRATEGICE EUROPENE ĪN DOMENIUL EDUCAŢIEI sI FORMĂRII PROFESIONALE

Recomandarile Comisiei Europene pentru perioada 2006 - 2010, cuprinse īn prevederile Declaratiei de la Bologna si īn comunicatele conferintelor mentionate, subliniaza urmatoarele obiective:

1 - adoptarea unui sistem de diplome usor lizibile si comparabile, avīnd ca scop recunoasterea unitatilor de curs, titlurilor si altor realizari, astfel īncāt cetatenii sa poata sa-si utilizeze calificarile, capacitatile si aptitudinile īn mod eficient īn Spatiul European de Īnvatamānt;

2 - Instituirea unui sistem de credite, pentru asigurarea flexibilitatii proceselor de studii si de calificare, prin adoptarea unor baze comune de calificari, sustinute printr-un sistem de credite, cum ar fi ECTS sau un sistem compatibil cu ECTS, care sa īndeplineasca functia de transferabilitate si de acumulare;

3 - Promovarea mobilitatii, pentru īnlaturarea tuturor obstacolelor īn legatura cu deplasarea libera a studentilor, profesorilor, cercetatorilor si personalului administrativ, punānd accentul pe dimensiunea sociala a mobilitatii;

4 - Promovarea cooperarii europene īn asigurarea calitatii, prin recunoasterea sistemelor de asigurare a calitatii īn garantarea standardelor de calitate superioara si īn facilitarea comparabilitatii calificarilor īn Europa;

5 - Promovarea dimensiunilor europene īn īnvatamānt, prin īntocmirea modulelor, cursurilor si curriculum-ului la toate nivelurile cu o organizare, orientare si continut strict "europene". Acest lucru necesita module, cursuri si programe oferite de institutiile de īnvatamānt din diferite tari, avānd ca rezultat grade comune recunoscute;

6 - Īnvatamāntul continuu, acesta fiind necesar pentru a face fata tuturor provocarilor ca rezultat al competitivitatii si folosirii de noi tehnologii, precum si pentru a īmbunatati coeziunea sociala, oportunitatile egale si calitatea vietii, īn general.

Pasii de urmat pentru institutiile de īnvatamānt nationale pentru īndeplinirea obiectivelor propuse trebuie sa urmareasca urmatoarele directii:

formarea profesionala trebuie sa devina ea īnsasi o prioritate a politicilor nationale astfel īncāt sa creasca atractivitatea acestei forme de īnvatare pe tot parcursul vietii, dar si calitatea ofertei;

implicarea partenerilor sociali, dezvoltarea unor programe de pregatire personalizate care sa raspunda optiunilor si intereselor persoanelor si beneficiarilor;

validarea si recunoasterea pregatirii si experientei anterior dobāndite, toate acestea sunt elemente care sustin prioritatea mentionata. Identificarea elementelor comune dintre formarea profesionala (VET) si educatia tertiara (non-university higher education) trebuie sustinuta si subliniata ca facilitate īn favoarea celor care īnvata, care ar trebui sa fie sustinuti pentru continuarea studiilor la nivel tertiar;

formare profesionala la nivel european trebuie sa continue dezvoltarea si

utilizarea unor instrumente comune statelor membre, si anume: Cadrul European al Calificarilor (EQF), Sistemul European de Credite īn VET (ECVET), Cadrul European de Asigurare a Calitatii īn VET promovat prin reteaua inter-institutionala transeuropeana ENQA-VET, EUROPASS. Din nou, corelarea cu instrumentele specifice educatiei tertiare non-universitare au fost subliniate (exemplu: credite transferabile ECTS, asigurarea calitatii, cadrul calificarilor, EUROPASS);

cooperarea, mobilitatea la nivel european si promovarea bunelor practici,

utilizānd date si statistici relevante, pe baza carora sa poata fi posibila analiza comparativa;

implicarea actorilor sociali multipli, īntre care autoritatile locale,

partenerii sociali, mai ales cei care reprezinta structurile sectoriale, profesorii si formatorii, familia si cursantii.

3.2. LOCUL ĪNVĂŢĂMĀNTULUI ROMĀNESC ĪN CADRUL ECONOMIEI ROMĀNEsTI sI RAPORTAREA ACESTUIA LA CONDIŢIILE ĪNVĂŢĂMĀNTUL EUROPEAN

Eseistul Karl-Markus Gauss ne surprinde cu o judecata provocatoare potrivit careia " a fi est-european reprezinta, fara īndoiala, o condamnare prealabila, iar faptul de a te fi nascut īn acea parte gresita a Europei, un delict care nu poate fi trecut atāt de usor cu vederea." Reprezinta oare acest fapt, cauza pentru care atāt de multi tineri si specialisti romāni se exileaza īn sistemele occidentale de īnvatamānt si cercetare?

Este vehiculata ideea ca " progresul stiintific si tehnologic este promovat de catre elite", iar romānilor le place sa se laude cu numarul mare al tinerilor supradotati. Avem, īntr-adevar, campioni internationali la matematica, fizica, chimie, informatica sau limbi straine; majoritatea acestor tineri alege īnsa sa nu-si urmeze vocatia īn tara noastra. Nici istoria nu ne mai ajuta. Din pacate, īn prezent, ca si īn secolele trecute, specialistii romāni au contributii originale la stiinta si cultura globala, īn special dupa ce se integreaza īn sistemele de cercetare occidentale (T. Vuia, H. Coanda sau G.E. Palade sunt doar cāteva exemple). Lipsa unui mediu propice educarii, formarii profesionale si cercetarii, pe de o parte, si a stimulentelor materiale, pe de alta parte, justifica exodul de creiere care ar fi adus o valoare adaugata mult mai importanta dezvoltarii societatii romānesti decāt marea parte a restului populatiei. Economia contemporana a cunoasterii impune, mai mult ca oricānd, capitalizarea acestor talente - lectie atāt de bine īnsusita de tarile dezvoltate. De aceea este bine sa nu confundam elitele cu calitatea īnvatamāntului romānesc.

Sa analizam totusi conditiile initiale ale sistemului educational romānesc īn raport cu cel european, tinānd cont de faptul ca un sistem educational si de formare continua competitiv, este acela capabil sa finanteze, sa sprijine si sa dezvolte resursa umana prin contributia sa la promovarea abilitatilor, a creativitatii, a inteligentei, a discernamāntului, a initiativei, a originalitatii, a admiratiei lucide fata de valoare, precum si la corectarea carentelor de comportament civic vizibile īn spatiul public:

1 - din punct de vedere cantitativ: ponderea populatiei īntre 25 si 64 ani avānd cel putin studii secundare si superioare este mai mare decāt īn multe alte tari europene. Totusi, doar 10% dintre romānii de peste 25 de ani au studii superioare īncheiate, reprezentānd jumatate din nivelul mediu al celor 25 de tari europene (22%) si aproximativ o treime din cel al SUA (28%).

2 - nu trebuie sa ignoram faptul ca, pe lānga forta de munca bine pregatita, piata europeana impune standarde ridicate de mobilitate, flexibilitate si reconversie īn munca. Īnclinatia romānilor spre formare profesionala continua sa fie īngrijoratoare - doar 3 persoane din 200 participa la astfel de cursuri, fata de o medie europeana de 20 de persoane.

3 - din punct de vedere calitativ, cum ar fi, de exemplu, performanta institutiilor de īnvatamānt romānesti, conturam o perspectiva si mai sumbra. Nici o institutie din spatiul romānesc nu intra īn topul Shanghai al celor mai performante 500 institutii (majoritatea universitare) din lume. Cehia, Polonia si Ungaria sunt prezente īn clasament, īn vreme ce Romānia ramāne complet exclusa (Cehia si Ungaria sunt singurele tari est-europene ale caror scoli militare de maistri si subofiteri de aviatie sunt autorizate pentru eliberarea certificatelor de recunoastere īn domeniul tehnic de aviatie la nivel european).

estimarile Asociatiei Ad-Astra a cercetatorilor romāni puncteaza situatia de criza īn care se afla īnvatamāntul romānesc "chiar si cele mai bune universitati din Romānia ar trebui sa īsi creasca scorul obtinut de cel putin 2 ori pentru a intra īn primele 500 de universitati din lume".

5 - capacitatea de inovare a economiei romānesti se situeaza la putin peste o treime din nivelul mediu european ;

6 - angajatii nostri īn servicii high-tech reprezinta 1,4% din totalul fortei de munca angajate, fata de 3,3% īn UE;

7 - exportam produse high-tech īn proportie de doar 3% din totalul exporturilor, fata de 18% īn UE;

8 - capacitatea noastra de inovare se situeaza la o treime din media europeana, fiind incapabili sa ne capitalizam proprietatea intelectuala - numarul de brevete, marci noi sau desene si modele industriale noi īnregistrate la nivel comunitar īn ultimii ani fiind infima;

9 - avem de rezolvat probleme grave legate de: subfinantare, absenta unei descentralizari reale a sistemului de educatie, cumulul irational de ore al multor cadre didactice, stabilirea prioritatilor nationale de alocare a fondurilor īn functie de competente si de nevoile conjuncturale, si adeseori lipsa fondurilor pentru reprezentare, insuficienta informare si educare a populatiei cu privire la rolul īnvatamāntului civil si militar.

10 - subfinantarea cronica a educatiei a avut timp de 15 ani drept argumente principale nivelul scazut de dezvoltare si necesitatea alocarii fondurilor publice pentru restructurarea economiei. Adevarul consta īnsa īn lipsa unei viziuni strategice reale, care a sacrificat generatii īntregi si care a amputat potentialul de dezvoltare a resursei umane si a unui sistem de īnvatamānt competitiv, lasāndu-l pe māna hazardului. Efectele se resimt īn special īn cazul īnvatamāntului primar si secundar, unde investitia publica pentru un elev raportata la produsul intern brut pe cap de locuitor se situa la 54%, respectiv 57% din cheltuielile celor mai dezvoltate 15 state europene, īn anul 2004 . Decalajele se diminueaza semnificativ īn cazul īnvatamāntului superior (la 90%, īn 2004), dar se accentueaza teribil īn cazul cheltuielilor publice orientate spre cercetare (32% din media UE).

3.4. LOCUL, ROLUL sI CONTRIBUŢIA sCOLII MILITARE DE MAIsTRI sI SUBOFIŢERI A FORŢELOR AERIENE LA INTEGRAREA ĪNVĂŢĂMĀNTULUI ROMĀNESC ĪN SPAŢIUL UNIC EUROPEAN

Prin scurta analiza efectuata īn capitolele anterioare am īncercat ancorarea activitatilor desfasurate de institutia noastra de īnvatamānt īn contextul cerintelor Comisiei Europene pentru armonizarea īnvatamāntului national cu cel european īn conditiile unei economii de piata care īnca īsi cauta identitatea, cu influente imediate si decisive asupra activitatii scolii.

Avānd īn vedere oferta educationala prezentata de scoala Militara de Maistri si Subofiteri a Fortelor Aeriene, aceasta este o institutie de īnvatamānt de nivel postliceal cu specializari tehnice de aviatie unica īn paleta educationala a īnvatamāntului romānesc. Aceasta pozitie este recunoscuta de Ministerul Educatiei si Cercetarii si confirmata de Autoritatea Aeronautica Civila Romāna (AACR), care ne-a solicitat sustinerea de cursuri de pregatire de baza īn domeniul tehnic de aviatie si acordarea certificatelor de recunoastere de nivel european īn acest domeniu.

Pentru īndeplinirea obiectivelor asumate s-a actionat cu rezultate deosebite pe urmatoarele componente:

1) - remodelarea structurilor manageriale, care a avut la baza analizarea punctelor forte si slabe īnregistrate īn conceperea si functionarea subsistemului organizatoric si care a permis adoptarea unor solutii de remodelare organizatorica;

2) - identificarea domeniilor de actiune si a partenerilor sociali, beneficiarilor, potentialilor candidati, comunitatea educationala si de instruire nationala si europeana;

3) - stabilirea finalitatilor de educatie (a modelului absolventului), astfel īncāt sa raspunda celor mai exigente cerinte si nevoi ale diferitilor beneficiari (SMFA, SMFN, SMFT, societatii civile nationale si europene);

4) - modernizarea procesului de educatie prin reconfigurarea curriculum-ului educational, a programelor de īnvatamānt, planurilor de pregatire psihoprofesionala a cadrelor didactice;

5) - cresterea calitatii īn educatie si formare, prin numirea Comisiei de asigurare a calitatii īnvatamāntului la nivelul institutiei noastre care sa urmareasca realizarea conditiilor conforme Strategiei Lisabona;

6) - recunoasterea calificarilor profesionale acordate, la nivel national si european, pe baza alocarii de credite pentru competentele obtinute, cu posibilitatea utilizarii acestora pe baza unui sistem de acumulare si transfer īn scopul dezvoltarii profesionale ulterioare a absolventilor.

7) - ridicarea nivelului cunostintelor, aptitudinilor si competentelor elevilor īn vederea eliminarii īntr-un procent cāt mai mare a decalajelor educationale dintre acestia;

8) - dezvoltarea si punerea īn aplicare a unei "culturi a evaluarii" standardizate, compatibila cerintelor īnvatamāntului european;

Alte realizari ale scolii īn conformitate cu obiectivele strategice europene īn domeniul educatiei si formarii profesionale:

facilitarea accesului la educatie prin crearea unui spatiu propice īnvatarii, asigurarea atractivitatii educatiei si formarii, promovarea egalitatii de sanse si a coeziunii colectivului;

dezvoltarea competentelor necesare īntr-o societate a cunoasterii, a spiritului antreprenorial si īmbunatatirea abilitatilor lingvistice;

introducerea "educatiei antreprenoriale" īn curriculumul proiectat;

promovarea egalitatii de sanse īntre elevi, indiferent de sex, īn

privinta participarii la reprezentare, exercitarea drepturilor sociale si participarii la viata sociala;[7]

īmbunatatirea educatiei si a formarii profesorilor si formatorilor,

cresterea calitatii educatiei pentru pregatirea acestora prin participarea la cursuri de pregatire, conferinte, simpozioane, comunicari stiintifice, masterat, doctorat;

elaborarea si realizarea unui numar de 32 de manuale, cursuri,

albume de specialitate īn diferite domenii de studiu si cercetare (electrotehnica, electronica, aerodinamica, motoare, mecanica fluidelor, dispozitive si microunde, sisteme educationale);

dezvoltarea abilitatilor de lucru cu tehnica ITC (alfabetizare digitala

- digital literacy) si includerea īn curriculumul proiectat;[9]

adoptarea de masuri privind armonizarea activitatilor profesionale cu

cele extrascolare si cu viata de familie.[10]

transparenta informatiilor si promovarea imaginii institutiei noastre

ca organizatie militara de īnvatamānt furnizoare de programe educationale de calitate prin:

1 - promovarea imaginii scolii la nivel national, atāt īn sistemul militar cāt si civil. Pentru realizarea acestui deziderat s-au desfasurat urmatoarele activitati de reprezentare:

participarea echipei manageriale īn grupurile de lucru ale

diferitelor structuri militare cu impact major īn reprezentarea institutiilor militare de īnvatamānt (4 ofiteri).

nationale: conferinte, seminarii, colocvii, cursuri, schimburi de experienta, etc, īn tara si strainatate (Cehia, Olanda, Germania);

participarea si reprezentarea scolii la "Bursa locurilor de

munca" īn Bucuresti, Arad, Cluj, Hunedoara, Buzau, Braila si Iasi cu 7 cadre militare si 2 elevi;

participarea la activitatile de orientare a elevilor din cadrul

institutiilor civile de īnvatamānt, a Colegiilor militare si la examenele de simulare efectuate cu acestia;

publicarea de articole īn presa militara si civila;

īnmānarea de materiale de reprezentare a institutiei: brosuri,

pliante, CD-uri, diferite obiecte cu elemente ce dau unicitate institutiei noastre.

realizarea propriei pagini de Internet.

2- promovarea imaginii institutiei noastre la nivel international prin:

continuarea si dezvoltarea relatiilor de cooperare bilaterala īn

domeniul pregatirii personalului;

participarea personalului la diferite activitati internationale (5

ofiteri la activitati desfasurate īn Anglia, Italia si Olanda).;

vizite ale diferitelor oficialitati militare straine īn institutia

noastra (Anglia, Italia, etc);

pentru facilitarea accesului la informatii si pentru cresterea

nivelului de transparenta s-a publicat oferta de cursuri a institutiei noastre pe site-ul DMRU, la stabilirea careia s-au avut īn vedere posibilitatile de cazare, existenta bazei de antrenament si a logisticii didactice, nivelul de pregatire specifica al instructorilor;

realizarea si difuzarea paginii institutiei noastre de

INTERNET.