ALTE DOCUMENTE
|
|||||||||
LIMBA ENGLEZĂ LA CLASA A VII-A
Cercetarea noastra începuta în anul 2003 cu un esantion de elevi din clasa a VII-a s-a continuat în 2004 si îsi propune sa analizeze modul în care elevii din clasa a VII-a recepteaza si analizeaza critic orele de limba engleza.
Metoda de cercetare pe care am ales-o este chestionarul - "metoda psihometrica de cunoastere a elevilor" (Cosmovici, 1999 :96), având o orientare predominant cantitativa si pe care noi am preferat-o pentru caracterul ei mai obiectiv decât al altor metode. De asemenea, aceasta metoda prezinta marele avantaj c 23223c24x a pune în valoare introspectia, investigatorul putând masura perceptii, atitudini si emotii ale subiectilor.
Dezavantajul major consta în aceea ca exista riscul ca subiectii sa îsi ascunda sentimentele si atitudinile, fiind tentati, din diverse motive (teribilism, tendinta de fatada, diverse complexe pe care le-ar putea avea etc.) sa ofere raspunsuri pe care ei le anticipeaza ca fiind dezirabile.
În ce ne priveste, am încercat sa contracaram aceste tendinte prin caracterul anonim pe care l-am impus chestionarului si prin aplicarea sa întregului grup în acelasi timp si nu individual, pentru a le oferi subiectilor un cadru în care se simt protejati la aceasta vârsta - propriul anturaj.
Esantionarea pe care am avut-o în vedere a fost o "esantionare simpla aleatoare" (Nicola 2000:65). Grupul de studiu sau esantionul este reprezentat de clasa a VII-a A de la scoala generala nr.12 Arad, având un numar de 32 elevi, baieti si fete, de 13-14 ani, cu dezvoltare intelectuala normala si având rezultate scolare diferite. La chestionar au fost prezenti 30 de elevi.
Ne-am oprit la un esantion cuprins în aceasta vârsta scolara (12-15) ani întrucât, din punct de vedere al dezvoltarii psiho-sociale, "independenta crescânda duce la primele gânduri privind identitatea" (Cosmovici 1999:46), iar din punct de vedere al dezvoltarii cognitive, la aceasta vârsta "creste abilitatea de analiza mentala, de testare deductiva a ipotezelor"(Cosmovici 1999:46).
În afara acestor considerente pur psihologice, am luat în considerare si faptul ca elevii clasei în discutie studiaza limba engleza din clasa a II-a, având în present un numar de patru ore pe saptamâna (trei în trunchiul comun si o ora optional), limba engleza situându-se ierarhic pe locul întâi dupa numarul de ore studiate saptamânal, alaturi de limba româna si matematica.
Mentionam ca manualul dupa care se studiaza la clasa în cauza este "Pathway to English", English Scrapbook, Editura Didactica si Pedagogica în colaborare cu Editura Oxford.
Chestionarul a fost aplicat în luna februarie 2004, aproximativ la jumatatea anului scolar 2003-2004, a fost redactat în totalitate în limba engleza si a cuprins un numar de cinci itemi, dupa cum urmeaza:
1. What do you consider to be the best thing about the English classes?
2. What do you consider to be the worst thing about the English classes?
How do you feel about your English schoolbook?
What else would you like to do during the English classes?
Dupa cum se observa, primele trei intrebari au un caracter eminamente pasiv, subiectilor cerându-li-se doar sa-si exprime opinia in legatura cu orele de limba engleza si cu manualul de limba engleza, aspectele avute in vedere ramânând la latitudinea lor.
Ultimele doua intrebari presupun o participare activa din partea subiectilor, acestia trebuind sa intervina cu idei noi, constructive, menite sa imbunatateasca activitatile desfasurate in timpul orelor de limba engleza.
La prima întrebare - What do you consider to be the best thing about the English classes - 23 din cei 30 de subiecti considera ca lucrul cel mai bun legat de orele de limba engleza este faptul ca au posibilitatea sa învete limba engleza, atât scris cât si vorbit, în general (23), ca li se stimuleaza imaginatia, creativitatea. Urmatoarele sapte opinii considera ca orele de limba engleza le ofera posibilitatea sa învete mai mult despre cultura anglo-americana (4), respective ca profesorul este bun(3).
La a doua întrebare - "What do you consider to be the worst thing about the English classes?" - 20 de subiecti considera ca timpul alocat lectiilor de limba engleza este prea putin, sugerând fie mai multe ore fie împartirea clasei pe grupe. Alti 4 elevi nu gasesc nimic rau în orele de limba engleza iar trei elevi au raspuns ca cel mai rau la aceste lectii este ca trebuie sa faca prea multe exercitii de traducere si gramatica. Doi subiecti nu au dat nici un raspuns iar unul a declarat ca cel mai rau la orele de limba engleza este atunci când dau test.
A treia întrebare - "How do you feel about your English textbook?" - a generat în esenta raspunsuri pozitive. Majoritatea subiectilor (25) s-au declarat multumiti de manualul de limba engleza. Din acestia 20 au apreciat la acest manual faptul ca are texte foarte interesante, povestiri si notiuni de gramatica. Ceilalti 5 au spus doar ca este un manual foarte interesant. Trei elevi s-au declarat nemultumiti de manual considerând ca gradul de dificultate este prea mic. Alti 2 elevi nu au avut nici o opinie referitoare la manualul de limba engleza.
La aceasta prima serie de întrebari pasive se poate concluziona ca elevii au o atitudine pozitiva fata de limba engleza si fata de manualul pe care îl studiaza. Mai mult de atât, ei constata cu obiectivitate ca mai multe ore de limba engleza le-ar îmbunatati performantele. Studiul pe grupe este o alta varianta propusa, acesti elevi fiind familiarizati cu acest sistem din clasa a cincea când au fost împartiti la orele de limba engleza în doua grupe. Din pacate ei au putut beneficia de acest sistem doar un semestru.
Cea de a patra întrebare a oferit elevilor posibilitatea de a-si exprima ideile si dorintele în ceea ce priveste activitatea la orele de limba engleza si raspunsurile sunt cât se poate de variate. Din cei 30 de elevi, 5 au considerat oportun ca lectiile de de limba engleza sa fie predate cu ajutorul computerului. Alti 5 elevi si-au exprimat dorinta de a juca teatru la orele de limba engleza, de a interpreta scurte scenete. 4 elevi ar vrea sa scrie mai multe eseuri si alti 4 vor sa participe la mai multe dezbateri pe grupe. 3 elevi ar vrea sa contribuie si ei la lectii cu informatii despre Marea Britanie si Statele Unite. Tot 3 subiecti au scris ca nu stiu si 2 au declarat ca ar vrea sa faca mai multe exercitii de gramatica. 2 elevi au declarat ca nu vor sa faca altceva decât fac si tot 2 elevi ar vrea sa converseze mai mult în limba engleza.
La ultima întrebare jumatate din subiectii chestionati (15) au considerat ca activitatea la orele de limba engleza s-ar putea îmbunatati prin folosirea computerelor. Un subiect chair a spus ca ar trebuie ca fiecare elev sa aiba la dispozitie un computer la scoala. 8 subiecti nu si-au exprimat nici o opinie. 3 elevi considera ca activitatea s-ar putea âmbunatati daca s-ar aloca mai multe ore pentru studierea limbii engleze. 2 elevi au dat acelasi raspuns ca la întrebarea nr.4. tot 2 elevi ar dori sa converseze cu vorbitori nativi de limba engleza. 1 subiect ar dori ca la orele de limba engleza sa se discute despre viata si despre meserii.
Comparând rezultatele chestionarului obtinute în 2003 cu cele din 2004 se pot constata urmatoarele :
Interesul pentru studiul limbii engleze este tot mai mare da la un an la altul. Elevii sunt relaxati la aceste ore si învatarea limbii engleze este pentru ei o placere si nu o obligatie.
Fata de esantionul din 2003, cel din 2004 s-a dovedit mai dependent de computer dar si mai obiectiv în privinta sugestiilor pentru îmbunatatirea activitatii.
Prezentul demers reprezinta a doua faza a cercetarii noastre. Ne propunem o abordare diacronica, aplicând acelasi chestionar si în anul/anii urmatori, unui alt esantion format din elevi de clasa a VII-a, si sa urmarim rezultatele in mod comparativ.
Consideram ca pentru aceasta faza, cercetarea noatra si-a atins scopurile urmarite, respective o mai buna cunoastere a elevilor, a atitudinii lor fata de procesul de predare-invatare, ambele aspecte urmarind evaluarea relatiei elevi - obiectul limba engleza si în ultima instanta imbunatatirea intregii activitati.
In opinia noastra, chestionarul sugerat de noi se poate aplica la orice alt grup d elevi si poate viza orice alt obiect de studiu, cu adaptarile (minore) de rigoare, având o mare putere de generalizare.
Cosmovici, Andrei, Iacob,Luminita. (coordonatori) Psihologie scolara, Polirom, Iasi, 1999.
Nicola, Ioan - Tratat de pedagogie scolara, Aramis, 2000.
Prelioci, Viorel - A educa inseamna a iubi,E.D.P., Bucuresti, 1997.
Radu, Nicolae, Furtuna, Carmen, Calenici, Monica, Ionescu, Angela, Marica, Simona -
Psihologie sociala, Editura Fundatiei "Romania de maine", 1998.
|
