COPILARIA MIJLOCIE SAU DEBUTUL FUNCTIEI SEMIOTICE

profesor scoala

ALTE DOCUMENTE

FRACŢII - Proiect de activitate didactica

Exemplu de diplome - poze

SITUAŢIA INTERNATELOR sI CANTINELOR ÎN ANUL sCOLAR 2007-2008

Matematica -Elemente de calcul matriceal si sisteme de ecuatii liniare

OBIECT:ABILITATI PRACTICE

Finalitatile educatiei

METODOLOGIA DE ORGANIZARE SI DESFASURARE A TEZELOR CU SUBICT UNIC PT. CLASA A VII - A IN ANUL SCOLAR 2008 - 2009

CURRICULUM SI EVALUARE

Notiuni elementare de utilizare a calculatorului

Vizita la Universitatea Politehnica Bucuresti

Definire: functia semiotica (sau simbolica, de substitutie - gr. semeion = semn) este capacitatea de a putea substitui ceva, numit semnificat, prin intermediul unui substitut (semnificant). 919f57j

3. realismul intelectual (4-7/8 ani) - exista atributele conceptuale ale modelului, dar stângaci reprezentate.

- caracteristica este lipsa de perspectiva ceea ce are drept consecinta grafica desenul "poveste" (D₄). Amaterialitatea reprezentarii conduce la desenul transparent, sau roentgen / röntgen (D₅).

4. realismul vizual (8-9 ani ) - începe sa se apropie si ca forma de model prin reprezentarea a ceea ce este posibil de redat dintr-un singur punct de vedere (dispare transparenta, se respecta cronologia povestii). Apar proportiile si perspectiva.

Caseta nr. 1

Relatii semantice în limbajul telegrafic

1. agent-actiune ("mama da"); 2. actiune-obiect ("bat mingea"); 3. agent-obiect ("mama lapte"); 4. actiune-loc ("stai scaun"); 5. obiect-loc ("cana masa"); 6. posesor-obiect ("tata masina"); 7. obiect-o proprietate a acestuia ("baiat mic"); 8. obiect-pronume demonstrativ ("masina aia").

24-38 luni (3; 2(0))

stadiul formarii gramaticale

. Recunoaste dupa denumire elemente de detaliu ale propriului corp: cot, sprâncene. Întelege sensul lui mare/mic. Întelege povestiri cu 3 personaje daca sunt plasate, ca actiune, în spatii familiare.

. Utilizeaza propozitii simple dupa o sintaxa proprie. Este frecvent fenomenul de echolalie (gr. echo = sunet, ecou; lalein = a vorbi): repetarea în ecou a cuvintelor ("Manânci?", întreaba mama, iar copilul reia: "manânci?, manânci?").

Converseaza. Monologheaza. 50-80% din ceea ce spune este inteligibil. Tulburari de ritm în vorbire, pauzele sunt înghitite. Dislalie de dezvoltare (omisiuni sau înlocuiri de sunete).

"Creatie" verbala ampla. Ex.: "flecustean" = ostean; pistalus = spital; abeon = avion; napaioaia = caprioara; cocomana = telecomanda etc.

"Pipiacu nucu sai" = pitpalacu-n lunca sare; "Tata oata, mama, ici" = tata-i cu fata, mama-i la serviciu; "Bardezi" = Bar de zi

36-54 luni (3-4½ani)

stadiul dezvoltarii gramaticale

. Întelege sensul prepozitiilor (deasupra, alaturi etc.). Întelege analogiile si cauzalitatea exprimata verbal. Cuvintele întelese încep sa se cuantifice în mii (la 3 ani - 900-1000 cuvinte, la 4 ani - 1600 cuvinte).

. Articuleaza corect consoanele. Foloseste vorbirea pentru a relata evenimentele petrecute. Foloseste corect formele gramaticale temporale (trecut, prezent, viitor), interogativ, negativ. Poate repeta foarte corect o propozitie cu 12 cuvinte. Mai face erori gramaticale ("cum se naschez copiii?") Poate sa defineasca cuvinte. Atras de rime, se joaca combinând:

Ex.₁ - fetita - 4 ani: "Un pic lasa-ma sa ma deschid, spunea ploaia unei fetite. Un pic lasa-ma sa ma deschid. Nu mai stii ce viata am eu cu muritura asta ca atât mi-e de cald! Lasa-ma sa ma deschid!"

Povesteste: Ex.₂ Scufita Rosie (în versiunea unui copil de 3 ani): "Mama i-a zis sa se duca în padure la bunica. Da' lupu' a vazut fetita si a fugit si a pacalit pe bunica si s-a suit în pat. A vrut sa înghita fetita, da' l-a împuscat vânatorul." (vezi si Caseta nr. 2)

Caseta nr. 2 Relatarea povestilor

4 ani - memoreaza foarte multe episoade, dar le nareaza dezordonat;

5 ani - mentin firul actiunii, duc povestea spre final, dar nu pot trage concluzii;

6 ani - relatarile ajung sa fie similare naratiunilor adulte.

O. Benga, Psihologia dezvoltarii, Cluj-Napoca, 2004, p. 72

Sursa primara a acestei sinteze este în lucrarea:

C. Ciofu, Interactiunea parinti-copii, Bucuresti, Ed. stiintifica si Enciclopedica, 1989, pp. 122-123.

Observatii

[2], apare ca o extensie specializata si conventionala a interactiunii sociale. El este un sistem strâns integrat altor modalitati comunicative (NV - nonverbalul, PV - paraverbalul).

. aparitia intentionalitatii (1 an) exprimata protoimperativ (utilizarea unui anumit gest pentru a indica ce vor - "aia") si protodeclarativ (însotirea solicitarii cu un "comentariu");

. dialogul non-verbal (dupa 1 an) - asculta când adultul i se adreseaza si relationeaza sincron în jocul de-a ascunselea;

alternanta luarii cuvântului de la (2-3 ani);

. respectarea regulilor conversationale: Ex.₁ stiinta modificarii în functie de interlocutor exista deja la 4 ani astfel: . pentru adulti - forme politicoase; . pentru bebelusi - forme mai atractive; . pentru covârstnici - forme mai agresive. Ex.₂ - ritualizarile si exprimarea politetei începe dupa 2½ ani si continua în urma unui dresaj cultural sistematic: legea modestiei începe sa fie învatata dupa 10 ani: într-o enumerare de persoane, cel care face enumerarea sa nu se puna în capul listei: nu: Eu si Costel, Maria si Anca, ci Costel, Maria, Anca si cu mine;

. achizitionarea competentei comunicative presupune un context interlocutor. Absenta acestuia o poate marca. Cazurile celebre ale copiilor asistati de animale o dovedesc;

. diagnosticul abilitatilor de comunicare si al limbajului este obligatoriu în testele de dezvoltare (vezi caseta nr. 3).

În concluzie, pentru ontogeneza comunicarii:

^{CASETA NR. 3}

Parametri în diagnosticul dezvoltarii limbajului

În România, indicii dezvoltarii normale a comportamentului verbal sunt urmatorii: 1 luna - sunete laringiene, 2 luni - gângureste, 3 luni - vocale si consoane izolate, 4 luni - tendinta de modulare, 5 luni - sunete în ritm alert, 6 luni - sunete mai variate, 7 luni - vocalizeaza silabe, 8 luni - pronunta silabe, 9 luni - silabe repetate, 10 luni - întelege cuvinte folosite des, 11 luni - cuvânt cu sens, 12 luni - 2 cuvinte cu semnificatia precisa, 15 luni - 4 pâna la 6 cuvinte în vocabularul activ si folosirea, "jargon"-ului, 18 luni - 8 pâna la 10 cuvinte în vocabular activ, foloseste cuvinte-propozitii, 24 luni - propozitii din 2, 3 cuvinte (substantive, verbe, adjective, pronume), 27 luni - îsi vorbeste singur când se joaca, 30 luni - vocabular activ bogat, cuvinte din mai multe silabe, verb conjugat, pronume personal, 33 luni - poezii scurte, sensul pluralului, 36 luni - relateaza situatii din viata lui si a familiei, receptiv la cuvinte noi, limbaj constituit gramatical, foloseste corect pluralul.

(apud. G. Sion, Psihologia vârstelor, Editura Fundatia România de Mâine, Bucuresti, 203, p. 84-85)

Desi debutul si progresul gândirii simbolice înseamna, în mod cert, un salt calitativ însemnat, totusi ele se plaseaza, mai ales, în planul "materialului de constructie". La nivelul "instrumentului" de operare mentala, suntem într-o etapa de pregatire (preoperationala). Aceste transformari în curs, nefinalizate înca (reamintim ca o prima forma cristalizata este gândirea logica concreta - dupa 7-8 ani), dau masura principalelor limite ale modului de operare mintal la aceasta vârsta:

Nonreversibilitatea (copilul nu sesizeaza reversul unei transformari, a unei situatii, a unei relatii, aparent simple:

Ex.₁: Adult - "Drumul de la gradinita la casa ta este la fel cu cel de acasa la gradinita?

Copil - Nuu!" (îti spune el cu seninatate)

Ex.₂: Adult - "Tu ai un frate?

Copil - Da, pe Mihu.

Adult - Dar Mihu are un frate?

Copil - Nu, . noi suntem doar doi la mama!?!"

Nonconservativitatea - incapacitate de conservare a invariantului (a esentei) atunci când forma se modifica. Lucrul este valabil atât pentru judecarea unor date si situatii concrete (D₈ - Ex.₁), cât si pentru categoriile cu un grad mai accentuat de abstractiune: genul, saracia, patria, moartea (D₉ - Ex.₂).

- abilitatea de a conserva invarianti este socotita de Piaget ca fiind echivalentul, într-o forma superioara, a permanentei obiectului. Asa cum nici o ascunzatoare si nici o ecranare a traseului nu-l mai pot împiedica pe copil sa gaseasca obiectul ascuns, tot asa, nici o alterare sau variatie a formei (aparentei) nu mai schimba esenta unei realitati (masa, volum, lungime, moarte, gen etc.). Pentru a aparea si fixa o astfel de achizitie este necesara însa etapa urmatoare, operatorie, logic-concreta, care sa-i permita copilului corelarea diversilor indici perceptivi. Atunci va vedea ceea ce gândeste - pentru ca a "scapat" de "capcana" centrarii pe indicele dominant, frapant. Aceasta incapacitate de decentrare îl obliga acum sa gândeasca ceea ce vede.

Mihnea (Miki - pentru a-i casei) întreaba: "Daca mie mi-ai dat o batista cu Miki Mouse, lui Onu (fratele sau) îi dai una cu Onu Mouse(!)?"

(D₁₀)

1) Pentru Piaget, opozitia pe care copilul o face adultului - "Nu vleau!!" - coincide nu întâmplator cu un punct de maxim al egocentrismului (cel experential, al II-lea dintre cele trei forme - vezi semestrul 1). El admite ca poate fi si o expresie a maturizarii imaginii de sine (Wallon, Spitz), dar este, mai ales, opozitia copilului la o varianta care cognitiv îi scapa. El nu "vede" si nu accepta alternativa adultului pentru ca centrarea sa (adevarul sau) arata altfel!

2) În relatiile cu cei de o seama, alter, are succesiv alte statute:

Parten, 1933, apud. N. Hayes, S. Orrell, op.cit., p. 434

Tema: Rezolvati problema si descoperiti eroarea sistematica pe care o fac copii, bazându-va pe raspunsul tipic pe care-l dau atunci când li se atrage atentia asupra greselii:

Cu bine si bafta la examen tuturor!

^TEMĂ

Identificati cele sase caracteristici ale gândirii preoperationale în exemplele de mai jos:

Ce este sufletul? Sufletul e când îti pune mama prajituri pe farfurie si îi lasi prajituri si lu' cel mic.

Sufletul are o forma de inima.

Ce este tristetea? Tristete înseamna când un om vine la altul si bea mult.

De ce se pun potcoave? Sa nu cada calul pe spate; atunci când pune frâna, calul se întepeneste în potcoave.

Cum se face parfumul? Parfumul se face din apa, dop si din parfum.

Pamântul are forma rotunda, noi nu cadem de pe el, ca noi nu mergem acolo unde se face el rotund.

Ce este timpul? Timpul este o vreme care trece tot timpul.

Ce este zâmbetul? A zâmbi înseamna sa râzi parca în gândul tau.

La ce foloseste steagul? Steagul foloseste, ca atunci când veneau turcii peste noi, ei nu stiau peste ce tara veneau si atunci noi le aratam steagul si dupa aia ei stiau.

Ce sunt lacrimile? Lacrimile sunt facute din mare, de-aia sunt ele sarate. Lacrimile sunt când creierul da un moment de gândire, el transpira si transpiratia iese prin ochi.

Copilaria tine 5 ani si dupa aia vine scoala.

Ţaranii sunt oamenii de la tara care n-au iaurt si noi când mergem la tara, le ducem iaurt, cascaval si brânza.

Ce este ceata? Ceata este un abur care vine din cer, ca acolo este prea mult si nu mai poate.

Ce este cerul? Cerul are doua feluri de nori, aia care merg noaptea se numesc noptari si aia care merg ziua, se numesc ziotari.

Microbii intra înauntru la om si acolo lasa un fel de murdarii, ca ei sunt murdari pe picioare si îl îmbolnaveste pe om.

Unii paianjeni au cruce, ca ei sunt popa la paianjeni.

Cocoasele la camile le folosesc ca sa punem noi poseta acolo.

De ce când ne lovim vedem, uneori, stele verzi? Când ne lovim, sângele se învineteste, vine asa la ochi si vedem stele verzi.

Oamenii îsi fac cadouri ca sa nu fie nesimtiti.

Noi orasenii nu avem atâtea modele pe haine, cum au taranii, pentru ca noi avem serviciu si taranii, când au cules porumbul, nu mai au ce face si fac modele pe haine.

Visele sunt ca atunci când îti moare tataia si îl mai vezi.

Noi visam ca sa nu ne plictisim noaptea.

Sângele umbla prin corp ca sa îi prinda pe microbi si sa îi înece.

Avioanele merg în Germania, la munte, la mare si la Breaza.

La ce folosesc sprâncenele? Sprâncenele folosesc ca sa tina fruntea sus, sa nu-i vina fruntea pe ochi.

Pompierii nu se ard pentru ca au doua perechi de haine pe ei si ei mai au curaj si cizme.

Pomul creste asa mare fiindca, atunci când bea apa, el nu face pipi.

"Draga Dumnezeule! Daca esti atent duminica în biserica, îti arat pantofii mei cei noi."

"Doamne, tu chiar asa ai proiectat girafa, sau din greseala a iesit asa?"

"Doamne, doamne, îti multumesc pentru fratior, dar eu m-am rugat pentru un catel."

Pentru a avea imaginea de ansamblu a celei mai specifice forme a functiei semiotice umane, analiza cuprinde si stadiul ontogenetic anterior. Ea urmareste cele doua planuri - competenta si performanta - decalate ca maturizare.

Pentru valoarea sa exemplara (ca teorie, metodologie, analiza a rezultatelor), poate fi consultata cartea: Tatiana Slama Cazacu, Relatiile dintre gândire si limbaj în ontogeneza, Editura Academiei R.P.R., 1957, 508 p. (n.n. - Tatiana Slama Cazacu este, pâna în prezent, singurul autor român din domeniul psihologiei dezvoltarii citat în cartile si manualele de profil din strainatate)

Document Info

Accesari: 4336
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul:
in pagina web a site-ului tau.

eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare