Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




COPILARIA MIJLOCIE SAU DEBUTUL FUNCTIEI SEMIOTICE

profesor scoala


Definire: functia semiotica (sau simbolica, de substitutie - gr. semeion = semn) este capacitatea de a putea substitui ceva, numit semnificat, prin intermediul unui substitut (semnificant). 919f57j

3. realismul intelectual (4-7/8 ani) - exista atributele conceptuale ale modelului, dar stāngaci reprezentate.

- caracteristica este lipsa de perspectiva ceea ce are drept consecinta grafica desenul "poveste" (D4). Amaterialitatea reprezentarii conduce la desenul transparent, sau roentgen / röntgen (D5).

4. realismul vizual (8-9 ani ) - īncepe sa se apropie si ca forma de model prin reprezentarea a ceea ce este posibil de redat dintr-un singur punct de vedere (dispare transparenta, se respecta cronologia povestii). Apar proportiile si perspectiva.


Caseta nr. 1

Relatii semantice īn limbajul telegrafic

1. agent-actiune ("mama da"); 2. actiune-obiect ("bat mingea"); 3. agent-obiect ("mama lapte"); 4. actiune-loc ("stai scaun"); 5. obiect-loc ("cana masa"); 6. posesor-obiect ("tata masina"); 7. obiect-o proprietate a acestuia ("baiat mic"); 8. obiect-pronume demonstrativ ("masina aia").

24-38 luni (3; 2(0))

stadiul formarii gramaticale

. Recunoaste dupa denumire elemente de detaliu ale propriului corp: cot, sprāncene. Īntelege sensul lui mare/mic. Īntelege povestiri cu 3 personaje daca sunt plasate, ca actiune, īn spatii familiare.

. Utilizeaza propozitii simple dupa o sintaxa proprie. Este frecvent fenomenul de echolalie     (gr. echo = sunet, ecou; lalein = a vorbi): repetarea īn ecou a cuvintelor ("Manānci?", īntreaba mama, iar copilul reia: "manānci?, manānci?").

Converseaza. Monologheaza. 50-80% din ceea ce spune este inteligibil. Tulburari de ritm īn vorbire, pauzele sunt īnghitite. Dislalie de dezvoltare (omisiuni sau īnlocuiri de sunete).

"Creatie" verbala ampla. Ex.: "flecustean" = ostean; pistalus = spital; abeon = avion; napaioaia = caprioara; cocomana = telecomanda etc.

"Pipiacu nucu sai" = pitpalacu-n lunca sare; "Tata oata, mama, ici" = tata-i cu fata, mama-i la serviciu; "Bardezi" = Bar de zi

36-54 luni (3-4½ani)

stadiul dezvoltarii gramaticale

. Īntelege sensul prepozitiilor (deasupra, alaturi etc.). Īntelege analogiile si cauzalitatea exprimata verbal. Cuvintele īntelese īncep sa se cuantifice īn mii (la 3 ani - 900-1000 cuvinte, la 4 ani - 1600 cuvinte).

. Articuleaza corect consoanele. Foloseste vorbirea pentru a relata evenimentele petrecute. Foloseste corect formele gramaticale temporale (trecut, prezent, viitor), interogativ, negativ. Poate repeta foarte corect o propozitie cu 12 cuvinte. Mai face erori gramaticale ("cum se naschez copiii?") Poate sa defineasca cuvinte. Atras de rime, se joaca combinānd:

Ex.1 - fetita - 4 ani: "Un pic lasa-ma sa ma deschid, spunea ploaia unei fetite. Un pic lasa-ma sa ma deschid. Nu mai stii ce viata am eu cu muritura asta ca atāt mi-e de cald! Lasa-ma sa ma deschid!"

Povesteste: Ex.2 Scufita Rosie (īn versiunea unui copil de 3 ani): "Mama i-a zis sa se duca īn padure la bunica. Da' lupu' a vazut fetita si a fugit si a pacalit pe bunica si s-a suit īn pat. A vrut sa īnghita fetita, da' l-a īmpuscat vānatorul." (vezi si Caseta nr. 2)

Caseta nr. 2 Relatarea povestilor

4 ani - memoreaza foarte multe episoade, dar le nareaza dezordonat;

5 ani - mentin firul actiunii, duc povestea spre final, dar nu pot trage concluzii;

6 ani - relatarile ajung sa fie similare naratiunilor adulte.

O. Benga, Psihologia dezvoltarii, Cluj-Napoca, 2004, p. 72


Sursa primara a acestei sinteze este īn lucrarea:

C. Ciofu, Interactiunea parinti-copii, Bucuresti, Ed. stiintifica si Enciclopedica, 1989, pp. 122-123.


Observatii

[2], apare ca o extensie specializata si conventionala a interactiunii sociale. El este un sistem strāns integrat altor modalitati comunicative (NV - nonverbalul, PV - paraverbalul).

. aparitia intentionalitatii (1 an) exprimata protoimperativ (utilizarea unui anumit gest pentru a indica ce vor - "aia") si protodeclarativ (īnsotirea solicitarii cu un "comentariu");

. dialogul non-verbal (dupa 1 an) - asculta cānd adultul i se adreseaza si relationeaza sincron īn jocul de-a ascunselea;

alternanta luarii cuvāntului de la (2-3 ani);

. respectarea regulilor conversationale: Ex.1 stiinta modificarii īn functie de interlocutor exista deja la 4 ani astfel: . pentru adulti - forme politicoase; . pentru bebelusi - forme mai atractive; . pentru covārstnici - forme mai agresive. Ex.2 - ritualizarile si exprimarea politetei īncepe dupa 2½ ani si continua īn urma unui dresaj cultural sistematic: legea modestiei īncepe sa fie īnvatata dupa 10 ani: īntr-o enumerare de persoane, cel care face enumerarea sa nu se puna īn capul listei: nu: Eu si Costel, Maria si Anca, ci Costel, Maria, Anca si cu mine;

. achizitionarea competentei comunicative presupune un context interlocutor. Absenta acestuia o poate marca. Cazurile celebre ale copiilor asistati de animale o dovedesc;

. diagnosticul abilitatilor de comunicare si al limbajului este obligatoriu īn testele de dezvoltare (vezi caseta nr. 3).

Īn concluzie, pentru ontogeneza comunicarii:

    CASETA NR. 3

Parametri īn diagnosticul dezvoltarii limbajului

Īn Romānia, indicii dezvoltarii normale a comportamentului verbal sunt urmatorii: 1 luna - sunete laringiene, 2 luni - gāngureste, 3 luni - vocale si consoane izolate, 4 luni - tendinta de modulare, 5 luni - sunete īn ritm alert, 6 luni - sunete mai variate, 7 luni - vocalizeaza silabe, 8 luni - pronunta silabe, 9 luni - silabe repetate, 10 luni - īntelege cuvinte folosite des, 11 luni - cuvānt cu sens, 12 luni - 2 cuvinte cu semnificatia precisa, 15 luni - 4 pāna la 6 cuvinte īn vocabularul activ si folosirea, "jargon"-ului, 18 luni - 8 pāna la 10 cuvinte īn vocabular activ, foloseste cuvinte-propozitii, 24 luni - propozitii din 2, 3 cuvinte (substantive, verbe, adjective, pronume), 27 luni - īsi vorbeste singur cānd se joaca, 30 luni - vocabular activ bogat, cuvinte din mai multe silabe, verb conjugat, pronume personal, 33 luni - poezii scurte, sensul pluralului, 36 luni - relateaza situatii din viata lui si a familiei, receptiv la cuvinte noi, limbaj constituit gramatical, foloseste corect pluralul.

(apud. G. Sion, Psihologia vārstelor, Editura Fundatia Romānia de Māine, Bucuresti, 203, p. 84-85)

Desi debutul si progresul gāndirii simbolice īnseamna, īn mod cert, un salt calitativ īnsemnat, totusi ele se plaseaza, mai ales, īn planul "materialului de constructie". La nivelul "instrumentului" de operare mentala, suntem īntr-o etapa de pregatire (preoperationala). Aceste transformari īn curs, nefinalizate īnca (reamintim ca o prima forma cristalizata este gāndirea logica concreta - dupa 7-8 ani), dau masura principalelor limite ale modului de operare mintal la aceasta vārsta:


Nonreversibilitatea (copilul nu sesizeaza reversul unei transformari, a unei situatii, a unei relatii, aparent simple:

Ex.1: Adult - "Drumul de la gradinita la casa ta este la fel cu cel de acasa la gradinita?

Copil - Nuu!" (īti spune el cu seninatate)

Ex.2: Adult - "Tu ai un frate?

Copil - Da, pe Mihu.

Adult - Dar Mihu are un frate?

Copil - Nu, . noi suntem doar doi la mama!?!"

Nonconservativitatea - incapacitate de conservare a invariantului (a esentei) atunci cānd forma se modifica. Lucrul este valabil atāt pentru judecarea unor date si situatii concrete (D8 - Ex.1 ), cāt si pentru categoriile cu un grad mai accentuat de abstractiune: genul, saracia, patria, moartea (D9 - Ex.2 ).

- abilitatea de a conserva invarianti este socotita de Piaget ca fiind echivalentul, īntr-o forma superioara, a permanentei obiectului. Asa cum nici o ascunzatoare si nici o ecranare a traseului nu-l mai pot īmpiedica pe copil sa gaseasca obiectul ascuns, tot asa, nici o alterare sau variatie a formei (aparentei) nu mai schimba esenta unei realitati (masa, volum, lungime, moarte, gen etc.). Pentru a aparea si fixa o astfel de achizitie este necesara īnsa etapa urmatoare, operatorie, logic-concreta, care sa-i permita copilului corelarea diversilor indici perceptivi. Atunci va vedea ceea ce gāndeste - pentru ca a "scapat" de "capcana" centrarii pe indicele dominant, frapant. Aceasta incapacitate de decentrare īl obliga acum sa gāndeasca ceea ce vede.


Mihnea (Miki - pentru a-i casei) īntreaba: "Daca mie mi-ai dat o batista cu Miki Mouse, lui Onu (fratele sau) īi dai una cu Onu Mouse(!)?"

(D10)

1) Pentru Piaget, opozitia pe care copilul o face adultului - "Nu vleau!!" - coincide nu īntāmplator cu un punct de maxim al egocentrismului (cel experential, al II-lea dintre cele trei forme - vezi semestrul 1). El admite ca poate fi si o expresie a maturizarii imaginii de sine (Wallon, Spitz), dar este, mai ales, opozitia copilului la o varianta care cognitiv īi scapa. El nu "vede" si nu accepta alternativa adultului pentru ca centrarea sa (adevarul sau) arata altfel!


2) Īn relatiile cu cei de o seama, alter, are succesiv alte statute:

Parten, 1933, apud. N. Hayes, S. Orrell, op.cit., p. 434









Tema: Rezolvati problema si descoperiti eroarea sistematica pe care o fac copii, bazāndu-va pe raspunsul tipic pe care-l dau atunci cānd li se atrage atentia asupra greselii:

Cu bine si bafta la examen tuturor!

TEMĂ

Identificati cele sase caracteristici ale gāndirii preoperationale īn exemplele de mai jos:

Ce este sufletul? Sufletul e cānd īti pune mama prajituri pe farfurie si īi lasi prajituri si lu' cel mic.

Sufletul are o forma de inima.

Ce este tristetea? Tristete īnseamna cānd un om vine la altul si bea mult.

De ce se pun potcoave? Sa nu cada calul pe spate; atunci cānd pune frāna, calul se īntepeneste īn potcoave.

Cum se face parfumul? Parfumul se face din apa, dop si din parfum.

Pamāntul are forma rotunda, noi nu cadem de pe el, ca noi nu mergem acolo unde se face el rotund.

Ce este timpul? Timpul este o vreme care trece tot timpul.

Ce este zāmbetul? A zāmbi īnseamna sa rāzi parca īn gāndul tau.

La ce foloseste steagul? Steagul foloseste, ca atunci cānd veneau turcii peste noi, ei nu stiau peste ce tara veneau si atunci noi le aratam steagul si dupa aia ei stiau.

Ce sunt lacrimile? Lacrimile sunt facute din mare, de-aia sunt ele sarate. Lacrimile sunt cānd creierul da un moment de gāndire, el transpira si transpiratia iese prin ochi.

Copilaria tine 5 ani si dupa aia vine scoala.

Ţaranii sunt oamenii de la tara care n-au iaurt si noi cānd mergem la tara, le ducem iaurt, cascaval si brānza.

Ce este ceata? Ceata este un abur care vine din cer, ca acolo este prea mult si nu mai poate.

Ce este cerul? Cerul are doua feluri de nori, aia care merg noaptea se numesc noptari si aia care merg ziua, se numesc ziotari.

Microbii intra īnauntru la om si acolo lasa un fel de murdarii, ca ei sunt murdari pe picioare si īl īmbolnaveste pe om.

Unii paianjeni au cruce, ca ei sunt popa la paianjeni.

Cocoasele la camile le folosesc ca sa punem noi poseta acolo.

De ce cānd ne lovim vedem, uneori, stele verzi? Cānd ne lovim, sāngele se īnvineteste, vine asa la ochi si vedem stele verzi.

Oamenii īsi fac cadouri ca sa nu fie nesimtiti.

Noi orasenii nu avem atātea modele pe haine, cum au taranii, pentru ca noi avem serviciu si taranii, cānd au cules porumbul, nu mai au ce face si fac modele pe haine.

Visele sunt ca atunci cānd īti moare tataia si īl mai vezi.

Noi visam ca sa nu ne plictisim noaptea.

Sāngele umbla prin corp ca sa īi prinda pe microbi si sa īi īnece.

Avioanele merg īn Germania, la munte, la mare si la Breaza.

La ce folosesc sprāncenele? Sprāncenele folosesc ca sa tina fruntea sus, sa nu-i vina fruntea pe ochi.

Pompierii nu se ard pentru ca au doua perechi de haine pe ei si ei mai au curaj si cizme.

Pomul creste asa mare fiindca, atunci cānd bea apa, el nu face pipi.

"Draga  Dumnezeule! Daca esti atent duminica īn biserica, īti arat pantofii mei cei noi." 

"Doamne, tu chiar asa ai  proiectat girafa, sau din greseala a iesit asa?"

"Doamne, doamne, īti multumesc  pentru fratior, dar eu m-am rugat pentru un catel." 



Pentru a avea imaginea de ansamblu a celei mai specifice forme a functiei semiotice umane, analiza cuprinde si stadiul ontogenetic anterior. Ea urmareste cele doua planuri - competenta si performanta - decalate ca maturizare.

Pentru valoarea sa exemplara (ca teorie, metodologie, analiza a rezultatelor), poate fi consultata cartea: Tatiana Slama Cazacu, Relatiile dintre gāndire si limbaj īn ontogeneza, Editura Academiei R.P.R., 1957, 508 p. (n.n. - Tatiana Slama Cazacu este, pāna īn prezent, singurul autor romān din domeniul psihologiei dezvoltarii citat īn cartile si manualele de profil din strainatate)


Document Info


Accesari: 4343
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )