CUM VOI PREDA DREPT ROMAN ÎN 2030?
Pornind de la premisa ca din punct de vedere tehnic nu se vor schimba prea multe la 313n135d Facultatea de Drept, voi construi un scenariu mai putin science-fiction si mai mult integrat în realitatile contemporane. Nu am pretentia de a inventa vreo metoda care sa îi determine pe studenti sa iubeasca ceva aparent nefolositor si imposibil de înteles la nivelul de elev care a luat "bacu "în urma cu vreo 4-5 luni. Nici nu as avea cum sa am o astfel de pretentie, pentru ca sunt cu siguranta specialisti care au mai prezentat într-un fel sau altul ceea ce voi propune eu în continuare.
Am pornit de la analizarea principalelor deficiente ale actualului mod de predare a acestei materii. Este vorba în primul rând despre clasica "dictare", care e buna atunci când vrei sa fii lasat în pace, dar care nu da rezultate atunci când se doreste asimilarea si întelegerea informatiei. În consecinta, este vorba si despre neimplicarea studentului în propriul proces de învatare. De aceea propun o tehnica de abordare a materiei care sa elimine dictatul si care sa determine studentul sa participe. Ea este doar un experiment la fel ca multe alte experimente care ar putea fi încercate.
Manualul de drept roman are aproximativ 400 de pagini, ceea ce înseamna în jur de 30 de pagini pentru un curs. Având în vedere ca absolventii de drept vor fi, cel mai probabil, oameni care vorbesc deseori în public, nu se admit obiectii la urmatoarea propunere: studentii sa fie cei care predau acele 30 de pagini. Mai exact, la fiecare curs se vor numi 5 studenti care vor preda cele 30 de pagini la cursul urmator. Ei vor citi acasa câte 6 pagini de fiecare, vor sintetiza pe cât posibil cele continute în materialul ce le revine si vor face din cele 6 pagini o explicatie de aproximativ 5-10 minute a conceptelor analizate acolo. Ceilalti studenti nu trebuie sa noteze nimic, pentru ca scopul este sa înteleaga cele "predate" de cineva care cu adevarat vorbeste "pe limba lor". Dar ei vor trebui sa citeasca toate cele 30 de pagini dinainte si dupa fiecare moment de "predare" vor putea interveni pentru a evidentia ce s-a explicat gresit sau ce era foarte important si fusese omis. La final, profesorul va putea sa lamureasca eventualele probleme existente si sa sublinieze ce trebuie avut în vedere în mod special la pregatirea pentru examen.
Este adevarat ca studentii ar putea ramâne din aceasta activitate doar cu "chestiunile diverse", dar cu siguranta va fi mai mult decât daca vor învata întocmai cele dictate. Problema ar putea fi eventuala neseriozitate a studentului în activitatea de pregatire (citire) a paginilor pe care colegii sai le vor preda. si aici ar trebui sa intervina "cubul de zahar" dupa care în mod cert studentii se vor întinde: implicarea se puncteaza. Studentii care sesizeaza ce probleme au fost gresit abordate sau ce idei esentiale pentru materie au fost omise vor primi diferite "avantaje" la examenul final. În timpul acestei activitati, profesorul va adresa anumitor studenti întrebari de tipul: "Ce parere aveti despre... ". Studentii care vor demonstra ca nu s-au pregatit pentru curs vor suferi diferite "dezavantaje" la examenul final.
Desigur, acesta este doar un experiment de un semestru. Depinde de cât de implicati sunt studentii si de cât de bine poate profesorul "sa tina în frâu" activitatea. Daca nu merge, probabil ma voi gândi la un alt experiment. si altul. si altul. Dar voi încerca sa nu dictez.
|
