CURRICULUM DE DEZVOLTARE LOCALA - MATERIALE UTILIZATE IN CONSTRUCTIA UTILAJULUI TEHNOLOGIC

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate in modul):

Unitati de competenta

Competente individuale

Continuturi tematice

Materiale utilizate in constructia utilajului tehnologic

Descrie materialele pentru asigurarea rezistentei mecanice a utilajului

Grupe de materiale: feroase, neferoase, nemetalice

Materiale metalice feroase: oteluri, fonte

Caracteristici: proprietati tehnologice si mecanice, rezistenta fata de mediile corosive

Metale neferoase: cupru, aluminiu, nichel, titan, tantal

Grupe de materiale: metalice, nemetalice

Materiale: otel anticorosiv, nichel, titan, plumb, zinc, tantal, caramizi antiacide, cauciuc, materiale plastice

Factori: temperatura, presiune, natura fluidului etansat

Materiale de etansare carton, azbest, cauciuc, teflon, fier tehnic pur, aluminiu, plumb, cupru

Izolare termica: acoperirea suprafetelor, prin care se pierde sau se primeste caldura din exterior, cu materiale izolante

Materiale izolante: pluta expandata, materiale plastice expandate, ciment poros, vata de sticla, vata minerala, folii de aluminiu

Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Procesul de predare invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens, cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere:

q       Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

q       Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:

o         abordarea tuturor tipurilor de invatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

o         formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

o         utilizarea verificarii de catre un coleg, verificarii prin indrumator, grupurilor de studiu.

q       Diferentierea raspunsului, prin:

Metodele de evaluare utilizate, trebuie sa beneficieze de o serie de instrumente elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de Pregatire Profesionala.

Sugestii metodologice

Profesorul are libertatea de a alege metodele si tehnicile didactice si de a propune activitati de invatare in masura sa asigure formarea competentelor specifice prevazute de programa, avand permanent in vedere faptul ca o invatare activa reusita necesita:

• o buna pregatire si planificare

• instructiuni oferite cu un limbaj simplu si clar
• o buna administrare a clasei

In vederea invatarii centrate pe elev se recomanda:

• activitatile alese pentru demersul didactic sa fie atractive pentru toate tipurile de elevi
• utilizarea unor metode active / interactive (invatarea prin descoperire, invatarea problematizata, invatarea prin cooperare, simularea, jocul de rol)
• realizarea de proiecte sau / si portofolii

In functie de locul de desfasurare a orelor, metodele folosite pot fi:

• metoda discutiilor si dezbaterilor,
• metoda problematizarii,
• investigarea directa,
• explorarea indirecta,
• exercitiul,
• studiul de caz,
• lucrare practica de laborator,
• proiectul,
• jocurile de simulare.

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea formativa, continua si regulata este implicita demersului pedagogic curent in orele de tehnologii, permitand, atat profesorului cat si elevului, sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele lor, sa faca remedierile care se impun in vederea reglarii procesului de predare/invatare.

Pentru a se realiza o evaluare cat mai completa a invatarii, este necesar sa se aiba in vedere, mai ales in evaluarea formativa continua, evaluarea nu numai a produselor activitatii si invatarii elevilor, ci si a proceselor de invatare si a competentelor achizitionate, a atitudinilor dezvoltate, precum si a progresului elevilor. In aceste conditii, pentru a putea obtine cat mai multe date relevante privind invatarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii sa faca apel la metode si instrumente cat mai diferite.

Pentru evaluarea achizitiilor elevilor (in termeni cognitivi, afectivi si de performanta), a competentelor prevazute de programele scolare, se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente:

• observarea sistematica (pe baza unei fise de evaluare)
• tema de lucru (in clasa, acasa), conceputa in vederea evaluarii;
• proba practica;
• investigatia;
• proiectul;
• portofoliul;
• autoevaluarea.

CAPITOLUL 1. GENERALITATI

1.1 Principalele categorii de materiale utilizate pentru constructia utilajului tehnologic

In domeniul mecanic, majoritatea pieselor care intra in componenta masinilor, utilajelor, instalatiilor sunt confectionate din materiale metalice, alaturi de care se utilizeaza si materialele nemetalice. Materialele metalice sunt formate din metale si aliajele lor. In figura 1.1 sunt prezentate schematic materialele utilizate in industria constructoare de masini.

Fig.1.1 Schema materialelor metalice si nemetalice

1.2 Alegerea materialelor de constructie

In procesele tehnologice corespunzatoare industriei constructoare de masini, exista utilaje care lucreaza la parametrii foarte variati cum ar fi: temperatura de la 0ºK, la mii de ºK , presiuni de la vid la mii de atmosfere etc. Varietatea mare de conditii de lucru, face ca in aceasta industrie sa fie utilizate practic aproape toate materialele existente in prezent.

Pentru buna functionare a produselor in exploatare un rol important il constituie alegerea materialelor. Materialele se aleg in functie de proprietati si comportarea in conditii date de mediu.

Proprietatile materialelor pot fi grupate astfel:

• Proprietatile de rezistenta mecanica ( rezistenta la rupere, limita de curgere, limita de oboseala, rezistenta la uzura etc.);
• Proprietatile de elasticitate (modulul de elasticitate);
• Proprietatile de plasticitate (dependenta tensiuni deformatie, alungire si contractie la rupere);
• Proprietati termice (dilatare, caldura specifica);
• Proprietati electrice (rezistivitate, conductibilitate, constanta dielectrica)
• Proprietati chimice, magnetice.

Se adauga insa, cu o pondere insemnata in alegerea materialelor si proprietatile tehnologice: sudabilitate, prelucrabilitate prin aschiere, prelucrabilitate prin deformare plastica la cald sau la rece, calibilitate etc.

Indicatorii tehnico - economici intervin astfel:

• Greutate;
• Costul materialului si a prelucrarii;
• Posibilitatile concrete de procurare si prelucrare a materialelor,
• Sortimentul disponibil de semifabricat.

Au fost elaborate un numar mare de materiale care pot fi impartite in urmatoarele categorii principale:

• Materiale pentru asigurarea rezistentei mecanice sau a rigiditatii necesare a utilajelor.
• Materiale pentru protectie anticoroziva sau antieroziva;
• Materiale pentru etansare;
• Materiale pentru etansare termica.

Fiecare categorie de material cuprinde, de regula, cateva subdiviziuni. De exemplu, in categoria materialelor pentru rezistenta mecanica sunt urmatoarele subdiviziuni:

3. Stabil:   1·10^-2÷1·10^-1 mm/an 6. Instabil: 10 mm/an

Procesul global al coroziunii cu depolarizare de hidrogen se obtine prin insumarea algebrica a reactiilor de ionizare a metalului (oxidare) si a reactiei de depolarizare (reducere) a ionilor sau moleculelor din mediul coroziv.

Fig. 1.2 Dependenta vitezei de coroziune de pH-ul mediului coroziv pentru diferite metale.

pH = -log [H⁺] si variaza intre 0 ÷ 7 pentru medii acide, intre 7 ÷ 14 pentru medii alcaline, iar valoarea de 7 reprezinta mediul neutru.

Aparatura si solutii: Electrozi din fier, electrozi de cupru, solutii cu pH-uri diferite (1; 6; 8; 12), miliampermetru, instrument de masurare a timpului.

Fig. 1.3 Schema instalatiei pentru determinarea intensitatii curentului de dizolvare anodica

Modul de lucru: Electrozii de Fe (1) si Cu (2) se curata cu hartie metalografica, se spala cu apa si se introduc in vasul (3) in care se gaseste solutia coroziva cu pH cunoscut. Electrozii se conecteaza la bornele miliampermetrului (4) si se masoara curentul de coroziune la intervale de 10 minute din momentul imersari , timp de o ora. Se masoara cu rigla suprafata fierului (m²) imersata in solutie.

In mod similar se procedeaza pentru toate solutiile cu pH cunoscut, masuratorile efectuandu-se succesiv la acelasi interval de timp.

Se reprezinta grafic pe hartie milimetrica variatia curentului masurat (i) functie de timp. Extrapoland dreapta se obtine curentul de dizolvare anodica i_a pentru fiecare pH. Cu aceste date se calculeaza indicele de penetratie I_p cu ajutorul relatiilor 1, 2 si 4 pentru a reprezenta grafic dependenta vitezei de coroziune functie de pH.

Calcule si interpretarea rezultatelor: datele experimentale si valorile calculate se trec intr-un tabel de forma:

CAPITOLUL 2

MATERIALE METALICE FEROASE

2.1 Materiale metalice feroase. Oteluri

Clasificarea otelurilor

Se poate face dupa mai multe criterii, astfel:

a) In functie de compozitia chimica

2.3. Descrierea si simbolizarea otelurilor

2.3.1 Otelurile carbon pentru constructii

In functie de cerintele impuse ele pot fi:

2.6.2. Fonte turnate

Fontele turnate in piese se obtin prin retopirea fontelor brute in cubilouri sau in cuptoare rotative si sunt destinate turnarii in piese.

Ele contin intre 2,11-4,3%C precum si proportii relativ mari de elemente insotitoare respectiv: 0,5-3,5%Si; 0,3-1,5%Mn; < 0,15%S si < 0,5%P.

In functie de continutul elementelor insotitoare si de conditiile de solidificare, fontele turnate in piese sunt: fonte albe, fonte pestrite, fonte cenusii.

1. Fontele albe au carbonul legat sub forma de cementita, care imprima acestor forme urmatoarele proprietati: culoare alba in spartura, sunt dure (400-600 HB), sunt fragile, sunt nedeformabile si reprelucrabile prin aschiere. Fontele albe au utilizari restranse si anume in stare bruta turnata se folosesc la fabricarea pieselor rezistente la uzura (de exemplu: cilindrii de laminor, duze pentru instalatiile de sablaj cu nisip, piese pentru sfarmat si macinat, etc.)

Retine:

- aliajele Al - Cu, Al- Cu - Zn, Al - Si sunt aliaje pentru turnare;

- anticorodalul - este aliaj format din Al - Mg - Mn;

- duraluminiu este aliaj format din Al+Cu+Mg+Si+Mn;

- siluminurile (ATSi5Cu3) sunt aliaje ale aluminiului cu Si.

3.4. Nichelul, cromul si aliajele lor

3.4.1. Nichelul

Nichelul este un metal de culoare alba-cenusie, cu densitatea 8900Kg/m³, rezistent la coroziunea atmosferica, temperatura de topire 1455ºC

Se foloseste pentru acoperirea otelurilor (nichelare) pe cale galvanica si la elaborarea aliajelor speciale.

3.4.2.Cromul

Cromul este metal de culoare alb-stralucitor, cu densitatea 7200Kg/m³, temperatura de topire 1920ºC. Se utilizeaza pentru acoperiri galvanice anticorozive si la fabricarea aliajelor.

3.4.3. Aliajele nichelului si cromului

Aliajele nichelului si cromului se utilizeaza in electrotehnica si se impart in doua grupe:

Identifica simbolul alamei :

a.   CuSn 6

b.  CuZn 20

c.   CuSn12Zn 2

Otelurile carbon de calitate au simbolul :

a.    OLC 10

b.  OL 50

c.  OL37

Subiectul II

Explica urmatoarele materiale denumite sau simbolizate :

Coloana A    

Coloana B

. Aluminiu

Fc 200

.ARC 1

4.OL37

5. Fgn 250

a. rotoare de pompe de apa

b. batiul strungului

c. cornier

d. radiator

e. arcuri

Subiectul IV Completeaza spatiile libere din textul de mai jos:

a. Zamakuri folosite pentru turnarea sub presiune a ...(1)...

b. Alamele moi se folosesc la fabricarea..(2).. ..

Subiectul V

Stabiliti valoarea de adevar a enuntului de mai jos.a.       1. armaturilor, a pieselor mici pentru jucarii, obiecte casnice, carcase de ceasornice, etc

P

 

 

L

 

 

A

 

S

 

 

T

 

 

I

 

C

 

 

E

 

1. Molecule lungi formate din multe copii ale aceleiasi molecule de baza numite monomer.

2. Material transparent folosit la fabricarea ambalajelor.

3. Din acest material se confectioneaza produse ornamentale.

4. Cu acest tip de material se izoleaza termic si fonic cladirile.

5. Material cu stabilitate la temperatura folosit la fabricarea vaselor de bucatarie.

6. Care se aprinde usor.

7. Nu e rece.

8. Material ce substituie sticla ferestrelor.

1. Proprietatea unui corp de a se deforma fara a reveni la forma initiala.

2. Seva arborelui de cauciuc.

3. Tratare a cauciucului brut prin incalzire cu sulf.

4. Proprietatea cauciucului de a se deforma si de a reveni la forma initiala.

5. Nu este natural.

6. Primul tip de cauciuc descoperit de om.

7. Obiecte din cauciuc pentru copii

1. Proprietate ce determina utilizarea sticlei in optica.

2. Paharele din acest tip de sticla sunt foarte apreciate.

3. Proprietate a sticlei de a se sparge usor.

4. Nu are nici o culoare.

5. Materii prime auxiliare care determina culoarea sticlei.

6. Apreciate vase de gatit, din sticla

P

R

O

P

R

I

E

T

A

T

I

1. Proprietatea unui material de a absorbi umiditatea din aer. 2. Datorita acestei proprietati corpurile isi maresc volumul prin incalzire. 3. Unele materiale metalice pot fi identificate si pe baza acestei proprietati fizice. 4. Proprietate caracteristica sticlei. 5. Proprietatea corpurilor solide de a se opune patrunderii in masa lor a altui corp. 6. Aceasta proprietate fizica confera stralucire. 7. Pe baza acestei proprietati tehnologice se pot obtine foi subtiri. 8. Aceasta proprietate tehnologica permite tragerea in fire subtiri. 9. Proprietate fizica exprimata prin raportul dintre masa si volum. 10. Proprietatea corpurilor de a reveni la forma initiala dupa incetarea fortei care a actionat asupra lor. 11. Proprietatea corpurilor de a-si modifica forma sub actiunea unei forte si de a ramane deformate. Barem de coerectare   A L U M I N I U     M I N E R E U R I   O T E L   F O N T A     A L I A J E   I N O X I D A B I L   N I C H E L     F I E R     P O L I M E R I     P O L I E T I L E N A   B A C H E L I T A   P O L I S T I R E N     T E F L O N     I N F L A M B I L   C A L D         P L E X I G L A S   T R A N S P A R E N T A C R I S T A L   F R A G I L I T A T E     I N C O L O R A     C O L O R A N T I     Y E N A   P L A S T I C I T A T E     L A T E X     V U L C A N I Z A R E E L A S T I C I T A T E     S I N T E T I C     N A T U R A L     J U C A R I I   H I G R O S C O P I C I T A T E     D I L A T A R E     C U L O A R E     T R A N S P A R E N T A     D U R I T A T E     L U C I U     M A L E A B I L I T A T E   D U C T I L I T A T E     D E N S I T A T E     E L A S T I C I T A T E     P L A S T I C I T A T E   Document Info Accesari: 10480 Apreciat: Comenteaza documentul: Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site Copiaza codul: in pagina web a site-ului tau. <a href="https://www.scritub.com/profesor-scoala/CURRICULUM-DE-DEZVOLTARE-LOCAL41431.php" target="_blank" title="CURRICULUM DE DEZVOLTARE LOCALA - MATERIALE UTILIZATE IN CONSTRUCTIA UTILAJULUI TEHNOLOGIC - https://www.scritub.com">CURRICULUM DE DEZVOLTARE LOCALA - MATERIALE UTILIZATE IN CONSTRUCTIA UTILAJULUI TEHNOLOGIC</a> eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )