Dr. Matei Cerkez -	Presedintele Consiliului National pentru Curriculum din cadrul Ministerului Educatiei Nationale Cercetator stiintific principal - Institutul de stiinte ale Educatiei
Dr. Mihaela Singer -	Coordonatorul Grupului de expertiza al Consiliului National pentru Curriculum Cercetator stiintific principal - Institutul de stiinte ale Educatiei
Daniel Oghina -	Membru al Grupului de expertiza al Consiliului National pentru Curriculum Cercetator stiintific - Institutul de stiinte ale Educatiei
Dr. Ligia Sarivan -	Membru al Grupului de expertiza al Consiliului National pentru Curriculum Cercetator stiintific principal - Institutul de stiinte ale Educatiei
Laura Capita -	Membru al Grupului de expertiza al Consiliului National pentru Curriculum Cercetator stiintific principal - Institutul de stiinte ale Educatiei
Lucian Ciolan -	Membru al Grupului de expertiza al Consiliului National pentru Curriculum Preparator universitar - Universitatea Bucuresti
Firuta Tacea -	Membru al Grupului de expertiza al Consiliului National pentru Curriculum Preparator universitar - Universitatea Bucuresti
Dr. Dan Crocnan -	Membru al Grupului de expertiza al Consiliului National pentru Curriculum Profesor - Liceul Teoretic "Miguel Cervantes"

Coordonator lucrare: Ligia Sarivan

Editor: Consiliul National pentru Curriculum din cadrul Ministerului Educatiei Nationale

Institutul de stiinte ale Educatiei

Str. stirbei Voda 37, cod 70732, Bucuresti - 1

Telefon/ fax: + 40 1 3103204

e-mail:cnc@ise.ro

Tehnoredactare computerizata:

Fotinia Neagu, Elena Parascovici, Vlad Pascu - Institutul de stiinte ale Educatiei

Tiparul si coperta: Editura Cicero

REFORMA CURRICULARĂ sI PROGRAMELE sCOLARE

Parte extrem de importanta a curriculum-ului scris, programele scolare trec în România în ultimii ani printr-un proces complex de elaborare si revizuire în viziune curriculara, care presupune o proiectare în interactiunea lor a obiectivelor, continuturilor, activitatilor de învatare si a principiilor si metodelor de evaluare. Elaborarea unor noi programe scolare în învatamântul obligatoriu a fost demarata deja în 1994/1995, dar acest lucru s-a facut pe baza unui plan de învatamânt centralist si directivist si în lipsa unei viziuni coerente si moderne despre învatarea scolara si despre contributia diferitelor discipline în dobândirea cunostintelor si a competentelor importante pentru elevi. Desigur, procesul elaborarii coerente a programelor scolare este unul dificil si de lunga durata, el presupune o munca de echipa si profesionalizarea reala a autorilor de curriculum. În prezent, putem considera ca elaborarea si revizuirea periodica a programelor scolare se afla pe un parcurs bun, în orice caz mult mai productiv în sensul unei reforme reale a învatamântului, decât în anii precedenti.

În prezent, programele scolare pentru gimnaziu si liceu sunt elaborate în concordanta cu noile planuri-cadru de învatamânt, iar în situatia multor discipline este vorba de o adevarata revolutie didactica în ceea ce priveste conceperea predarii/ învatarii la clasa. Descongestionarea programului elevilor prin descongestionarea programelor scolare nu înseamna un rabat de la calitatea actului educativ si de la standarde înalte de performanta la nivelul învatarii. Dimpotriva, standardele înalte de calitate trebuie sa directioneze permanent politica curriculara si în sistemul de învatamânt românesc. Aceste standarde nu trebuie însa exprimate prin munti de informatie nerelevanta, care fac doar obiectul memorizarii si reproducerii sterile. Viziunea curriculara de alcatuire a programelor scolare permite tocmai o mai buna orientare a predarii/ învatarii în raport cu obiective de formare care vizeaza competente de nivel superior, de aplicare a cunostintelor si competentelor în contexte noi si de rezolvare de probleme teoretice si practice. În loc ca programa sa fie una "analitica" în sensul simplist, respectiv o însiruire de continuturi sub forma de capitole si lectii, neracordate la iesiri foarte concrete în termeni de achizitii posibile si necesare ale fiecarui elev, noile proiectii ale predarii/ învatarii prin programele scolare poarta amprenta viziunii curriculare. În aceasta viziune, continuturile nu devin deloc neimportante, dar ele sunt vazute în mult mai mare masura decât înainte ca vehicule de formare a competentelor intelectuale si relationale de nivel superior, a atitudinilor si comportamentelor necesare unui tânar într-o societate democratica a timpului nostru.

Noile programe scolare de gimnaziu si liceu, asa cum sunt ele elaborate în prezent sub coordonarea Consiliului National pentru Curriculum contribuie si la noi în tara la adâncirea caracterului profesionalizat al elaborarilor curriculare. Diviziunea muncii în diferite sectoare este de mult o realitate în toate domeniile activitatii umane. Ar fi o iluzie sa continuam promovarea unor slogane populiste în ceea ce priveste elaborarea curriculum-ului. Desigur, consultarea profesorilor, elevilor si a parintilor este un exercitiu democratic profitabil în orice zona a educatiei si învatamântului, cu atât mai necesara în domeniul cheie al educatiei scolare care este curriculum-ul. Trebuie spus însa ca în toate tarile civilizate, elaborarea curriculum-ului - planuri de învatamânt, programe si manuale scolare - a devenit de decenii un domeniu tehnic specializat, un domeniu profesional aparte, asa cum tinde el sa devina în ultimii ani si în România. De altfel, elaborarea noului Curriculum National, inclusiv la nivelul programelor scolare, nu este nicidecum un proces închis. El a devenit în ultimii ani din ce în ce mai mult un proces deschis consultarilor publice si implicarii profesioniste a cadrelor didactice creative în domeniul curricular. Acest proces a constituit si constituie un prilej benefic de exercitiu intelectual individual si de grup pentru foarte multi profesori si învatatori/ institutori din tara, membri ai grupurilor de lucru pentru diferite discipline.

O programa scolara buna, ca orice alta componenta a curriculum-ului, este pâna la urma rezultatul unui exercitiu colectiv, desfasurat însa sub semnul unui profesionalism specific. Noile planuri-cadru de învatamânt stimuleaza de altfel, prin existenta curriculum-ului la decizia scolii, inovatia curriculara locala la nivelul fiecarui cadru didactic si la nivelul fiecarei catedre.

Noul curriculum scolar, prin conceperea lui ca echilibru între curriculum-ul nucleu si curriculum-ul la decizia scolii contribuie în mod specific la descentralizarea si flexibilizarea deciziilor curriculare la nivelul unitatilor scolare. Programele scolare sunt în acelasi timp, inspiratoare pentru o noua viziune didactica în elaborarea manualelor scolare, care, prin rolul lor de instrument curricular si didactic, orienteaza într-o masura extrem de importanta demersul de predare/ învatare la clasa, inclusiv evaluarea elevilor si stimularea la acestia a unei motivatii sustinute pentru învatare.

Elaborarea curriculum-ului este un proces continuu, de care sunt legate atât perioade de schimbare profunda, cât si de stabilitate. În prezent, se apropie la noi încheierea perioadei de schimbari majore la nivelul curriculum-ului scris si de intrare într-o faza de stabilitate necesara implementarii profunde a reformei si producerii de efecte vizibile la nivelul curriculum-ului efectiv si realizat.

Curriculum-ul scris nu poate produce efecte profunde decât daca devine parte a muncii cotidiene a celor implicati în actul educativ. De la litera la spiritul unui curriculum este uneori o cale foarte lunga, care nu poate fi strabatuta în lipsa formarii initiale si continue adecvate a personalului didactic. Anii imediat urmatori vor fi cu siguranta dedicati acestui proces, în care însa existenta unor documente de calitate cu rol reglator si orientativ, precum cele din zona curriculum-ului, este hotarâtoare.

Ministru, Consilier,

Andrei Marga Dakmara Georgescu

CUVÂNT ÎNAINTE

Documentul de fata cuprinde noile programe scolare pentru învatamântul gimnazial. Elaborarea acestora a pornit de la urmatoarele premise:

introducerea planului-cadru la nivelul întregului învatamânt obligatoriu (presupunând existenta curriculum-ului nucleu si a celui la decizia scolii);

proiectarea continuturilor învatarii din perspectiva unui demers centrat pe formarea de capacitati si atitudini, evitându-se memorarea mecanica si reproducerea de cunostinte;

coerenta verticala în cadrul curriculum-ului (racordarea la programele pentru învatamântul primar, precum si asigurarea continuitatii de la un ciclu curricular la altul si de la o clasa la alta);

coerenta orizontala (stabilirea unor legaturi între disciplinele aceleiasi arii curriculare si/ sau din arii curriculare diferite);

Programele pentru clasele a V-a - a VIII-a pastreaza structura programelor din învatamântul primar. Ele cuprind: obiective cadru, obiective de referinta, exemple de activitati de învatare, continuturi si standarde curriculare de performanta.

Obiectivele cadru sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate si complexitate. Ele se refera la formarea unor capacitati si atitudini specifice disciplinei si sunt urmarite de-a lungul mai multor ani de studiu.

Obiectivele de referinta specifica rezultatele asteptate ale învatarii si urmaresc progresia în achizitia de competente si cunostinte de la un an de studiu la altul.

Pentru realizarea obiectivelor propuse pot fi organizate diferite tipuri de activitati de învatare. Programa ofera cel putin un exemplu de astfel de activitati pentru fiecare obiectiv de referinta în parte. Exemplele de activitati de învatare sunt construite astfel încât sa porneasca de la experienta concreta a elevului si sa se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învatare.

Continuturile sunt mijloace prin care se urmareste atingerea obiectivelor cadru si a obiectivelor de referinta propuse. Unitatile de continut sunt organizate fie tematic, fie în conformitate cu domeniile constitutive ale diverselor obiecte de studiu.

Standardele curriculare de performanta sunt criterii de evaluare a calitatii procesului de învatare. Ele reprezinta enunturi sintetice, în masura sa indice gradul în care sunt atinse obiectivele curriculare de catre elevi. Standardele curriculare de performanta asigura conexiunea între curriculum si evaluare. Pe baza lor vor fi elaborate nivelurile de performanta, precum si itemii necesari probelor de evaluare.

De asemenea, în elaborarea programelor s-au avut în vedere ciclurile curriculare ale învatamântului primar si gimnazial.

Ciclurile curriculare ale învatamântului primar si gimnazial sunt prezentate în schema de mai jos:

Vârsta

Clasa

Gr. pregat.

III

VII

VIII

Ciclul

curricular

Achizitii fundamentale

Dezvoltare

Observare si orientare

Ciclul de dezvoltare (clasele a III-a - a VI-a) are ca obiectiv major formarea capacitatilor de baza necesare pentru continuarea studiilor. Ciclul de dezvoltare vizeaza:

dezvoltarea achizitiilor lingvistice si încurajarea folosirii limbii române, a limbii materne si a limbilor straine pentru exprimarea în situatii variate de comunicare;

dezvoltarea unei gândiri structurate si a competentei de a aplica în practica rezolvarea de probleme;

familiarizarea cu o abordare pluridisciplinara a domeniilor cunoasterii;

constituirea unui set de valori consonante cu o societate democratica si pluralista;

încurajarea talentului, a experientei si a expresiei în diferite forme de arta;

formarea responsabilitatii pentru propria dezvoltare si sanatate;

formarea unei atitudini responsabile fata de mediu.

Ciclul de observare si orientare (clasele a VII-a - a IX-a) are ca obiectiv major orientarea în vederea optimizarii optiunii scolare si profesionale ulterioare. El vizeaza:

descoperirea de catre elev a propriilor afinitati, aspiratii si valori, în scopul construirii unei imagini de sine pozitive;

formarea capacitatii de analiza a setului de competente dobândite prin învatare, în scopul orientarii spre o anumita cariera profesionala;

dezvoltarea capacitatii de a comunica, inclusiv prin folosirea diferitelor limbaje specializate;

dezvoltarea gândirii autonome si a responsabilitatii fata de integrarea în mediul social.

Conform planului-cadru aplicat în sistemul de învatamânt începând cu anul scolar 1999-2000, programele scolare contin curriculum nucleu si curriculum extins.

Curriculum-ul nucleu corespunde numarului minim de ore de la fiecare disciplina obligatorie prevazuta în planurile-cadru de învatamânt. Drept consecinta, noile programe scolare cuprind obiective de referinta, continuturi si standarde curriculare de performanta, obligatorii pentru toate scolile si toti elevii, asigurându-se astfel egalitatea sanselor în contextul învatamântului public. Curriculum-ul nucleu reprezinta unicul sistem de referinta pentru diversele tipuri de evaluari si examinari externe (nationale) si pentru realizarea standardelor curriculare de performanta.

Curriculum-ul extins (CE) corespunde diferentei între numarul minim si maxim de ore prevazute de plaja orara. CE presupune parcurgerea în întregime a programei, respectiv a segmentelor obligatorii si a celor suplimentare, marcate prin asterisc. Se largeste astfel oferta de învatare, în ceea ce priveste cunostintele, capacitatile si atitudinile, pâna la acoperirea numarului maxim de ore din plaja orara a disciplinei respective. Aceasta varianta de curriculum la decizia scolii se poate realiza cu elevii care manifesta interese pentru anumite discipline sau arii curriculare.

Documentul de fata reflecta organizarea disciplinelor pe arii curriculare, cuprinzând programele scolare pentru gimnaziu, în urmatoarea structura:

Vol. I - ARIA CURRICULARĂ LIMBĂ sI COMUNICARE (Limba si literatura româna, Limba latina)

Vol. II - ARIA CURRICULARĂ LIMBĂ sI COMUNICARE (Limba engleza, Limba franceza). Volumul include si programele de învatamânt primar.

Vol. III - ARIA CURRICULARĂ LIMBĂ sI COMUNICARE (Limba germana, Limba italiana, Limba rusa, Limba spaniola). Volumul include si programele de învatamânt primar.

Vol. IV - ARIA CURRICULARĂ MATEMATICA sI sTIINŢE ALE NATURII (Matematica)

Vol. V - ARIA CURRICULARĂ MATEMATICĂ sI sTIINŢE ALE NATURII (stiinte: clasele a III-a - a VI-a, Biologie: clasele a V-a - a VI-a, anul scolar 1999-2000, Fizica: clasa a VI-a, anul scolar 1999-2000, Biologie: clasele a VII-a - a VIII-a, Fizica: clasele a VII-a - a VIII-a, Chimie: clasele a VII-a - a VIII-a)

Vol. VI - ARIA CURRICULARĂ OM sI SOCIETATE (Istorie, Istoria si traditiile minoritatilor, Geografie, Cultura civica)

Vol. VII - ARIA CURRICULARĂ OM sI SOCIETATE (Religie)

Vol. VIII - ARIA CURRICULARĂ ARTE (Educatie plastica, Educatie muzicala)

Vol. IX - ARIA CURRICULARĂ EDUCAŢIE FIZICĂ sI SPORT (Educatie fizica)

Vol. X - ARIA CURRICULARĂ TEHNOLOGII (Educatie Tehnologica)

Limba engleza

Programa scolara de Limba engleza a fost aprobata prin

ORDIN AL MINISTRULUI

nr. din

nr. 4184 din 04.08.1999

NOTĂ DE PREZENTARE

Regândirea structurii curriculum-ului de limba engleza studiata în învatamântul obligatoriu a pornit de la urmatoarele premise:

introducerea noului plan-cadru de învatamânt;

dezvoltarea unei strategii didactice pornind de la obiective;

necesitatea proiectarii unui set unitar de obiective cadru si de referinta pentru toate limbile moderne studiate în scoala româneasca, din perspectiva modelului comunicativ-functional de predare/ învatare a acestora;

necesitatea proiectarii continuturilor predarii în functie de nevoile de comunicare ale celui care învata;

asigurarea continuitatii si a progresiei de la o clasa la alta, tinând cont de obiectivele ciclurilor curriculare.

În acest context, structura actualului curriculum cuprinde: obiectivele cadru, urmarite pe întreg parcursul învatamântului obligatoriu (atât la limba moderna 1 cât si la limba moderna 2); obiective de referinta, exemple de activitati de învatare si continuturi (acestea din urma sub-împartite pe teme, functii comunicative si elemente de constructie a comunicarii) proiectate pentru fiecare clasa; standarde curriculare de performanta pentru clasa a IV-a, respectiv clasa a VIII-a.

În ceea ce priveste limba moderna 1, data fiind plaja orara (2-3 ore) prevazuta în planul cadru, curriculum-ul contine atât obiective de referinta si continuturi obligatorii, precum si altele, la decizia scolii (care devin obligatorii când se opteaza pentru curriculum extins - 3 ore pe saptamâna - la o anumita clasa). Acestea din urma sunt marcate cu asterisc.

În cazul limbii moderne 2, toate obiectivele si continuturile sunt obligatorii, având în vedere ca în planul cadru se prevede un numar de ore fix pentru aceasta disciplina (doua ore pe saptamâna).

OBIECTIVE CADRU

Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

Dezvoltarea unor reprezentari culturale si a interesului pentru studiul limbii engleze si al civilizatiei anglo-saxone

LIMBA MODERNĂ 1

CLASA A III-a

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ sI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a III-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a III-a se recomanda urmatoarele activitati:
	sa recunoasca sunete specifice limbii engleze	exercitii de identificare;
	sa distinga cuvinte si sintagme în fluxul verbal	exercitii de discriminare;
	sa reactioneze verbal/ nonverbal la un mesaj audiat	exercitii de raspuns la comenzi, formule simple de comunicare în societate;
	sa desprinda sensul global al unui enunt simplu	raspunsuri la întrebari; exercitii de tip adevarat/ fals.

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a III-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a III-a se recomanda urmatoarele activitati:
	sa articuleze sunete, izolat si în cuvânt/ grupuri de cuvinte, respectând accentul si intonatia, specifice limbii engleze	exercitii de pronuntie;
	sa reproduca enunturi simple/ parti ale unui enunt	exercitii de repetare dupa model a unor cuvinte, sintagme, propozitii; recitare de poezii, interpretare de cântece;
	sa produca enunturi simple, adecvate unor situatii de comunicare uzuala	activitati în perechi (dialoguri simple); jocuri didactice.

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a III-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a III-a se recomanda urmatoarele activitati:
	sa recunoasca litere/ grupuri de litere în cuvinte si cuvintele în spatiul grafic	exercitii de identificare: a unor litere/ grupuri de litere în cuvinte; a unor cuvinte; sintagme; enunturi scrise;
	sa citeasca un text scurt cu glas tare	exercitii de citire, cu/ fara model;
	sa desprinda sensul global al unui text simplu, citit în gând	exercitii de tip adevarat/ fals;
	sa sesizeze legatura dintre text si imaginile care îl însotesc	întrebari si raspunsuri pe marginea textului si a imaginilor.

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a III-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a III-a se recomanda urmatoarele activitati:
	sa reproduca în scris litere, grupuri de litere, cuvinte, sintagme, enunturi	exercitii de copiere;
	sa realizeze legatura între scriere si pronuntie la nivelul cuvântului si al grupului de cuvinte	exercitii de scriere dupa dictare;
	sa scrie cuvinte, sintagme, propozitii	exercitii de completare pe baza unui suport vizual; jocuri didactice (rebus, grila etc.).

5. Dezvoltarea unor reprezentari culturale si a interesului pentru studiul limbii engleze si al civilizatiei anglo-saxone

Obiective de referinta

Exemple de activitati de învatare

La sfârsitul clasei a III-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a III-a se recomanda urmatoarele activitati:

sa manifeste curiozitate pentru descoperirea unor aspecte legate de viata copiilor din Marea Britanie

colectii de obiecte culturale (insigne, timbre, vederi, ambalaje etc.),

realizarea unui album cu imagini etc.

CONŢINUTURI

ORGANIZARE TEMATICĂ[3]

Copilul despre sine: nume, sex, vârsta, însusiri fizice si morale, partile corpului, îmbracaminte, jucarii si jocuri

Familia: membrii familiei, *ocupatii, *sarbatori în familie

Casa: încaperi, mobila

scoala: obiecte scolare, activitati specifice

Animale: denumire

Vremea: *anotimpuri; *caracteristici climatice

Copilul si lumea înconjuratoare: *orasul/ satul (cladiri)

Activitati: *momentele zilei, activitati curente, *activitati pentru timpul liber

Cultura si civilizatie: nume si prenume tipice, cântece si poezii

Functii comunicative

a saluta si a raspunde la salut

a se prezenta si a prezenta pe cineva

a identifica elemente din universul familiar

*a descrie persoane, animale, locuri

a cere si a da informatii (de ordin personal, despre mediul înconjurator)

a localiza persoane, obiecte, actiuni

a multumi si a raspunde la multumiri

a propune si a cere cuiva sa faca ceva

a relata activitati (la prezent)

a exprima ceea ce îti place si *ceea ce nu îti place

a exprima capacitatea mintala si fizica

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

I. Gramatica

Substantivul

numarul singular/ *plural

Articolul

a/ an; the

Pronumele

personal în nominativ

Adjectivul

calificativ

posesiv singular/ *plural

demonstrativ singular/ *plural

Numeralul

cardinal (1-12)

Verbul

to be, timpul prezent (afirmativ, negativ, interogativ)

to have, timpul prezent (afirmativ, negativ, interogativ)

can

structuri specifice: there is/ *there are

imperativul

timpul prezent simplu (forma afirmativa)

timpul prezent continuu (forma afirmativa), *(interogativa, negativa)

Adverbe

de timp (now, every day)

Prepozitii

de loc (in, on, near, under, to)

Conjunctii

uzuale (and, *but, *or)

II. Lexic

150-*200 unitati lexicale (cuvinte, sintagme corespunzatoare realizarii functiilor comunicative).

CLASA A IV-a

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ sI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a IV-a se recomanda urmatoarele activitati:
	sa identifice marci orale ale categoriilor gramaticale fundamentale	exercitii de discriminare auditiva a marcilor orale pentru numar, persoana;
	sa desprinda sensul global al unui scurt mesaj audiat (mini-dialog, descrieri de persoane/ obiecte/ actiuni)	exercitii de confirmare a întelegerii globale a unui text audiat, prin îndeplinirea unei sarcini simple (de ex. bifeaza, încercuieste, mimeaza, deseneaza etc.);
	sa reactioneze adecvat la diferite tipuri de mesaje	exercitii de raspuns la comenzi, întrebari, formule de comunicare în societate;
	sa desprinda informatii particulare dintr-un mesaj audiat	activitati de confirmare a receptarii (realizarea unui desen, aranjarea unor obiecte etc.).

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a IV-a se recomanda urmatoarele activitati:
	sa reproduca scurte mesaje/ parti ale unui mesaj	exercitii de repetare dupa model; exercitii de corectare a pronuntiei;
	sa integreze cuvinte noi în enunturi proprii	alcatuire de enunturi cu elementele de vocabular si structurile noi; joc-concurs pentru alcatuirea de propozitii coerente continând mai multe cuvinte noi;
	sa produca mesaje scurte în situatii de interactiune	joc de rol; activitati de simulare;
	sa vorbeasca despre sine/ despre persoane/ despre activitati din universul imediat	descrieri simple, cu suport vizual verbal (întrebari, cuvinte de sprijin) si imagine.

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a IV-a se recomanda urmatoarele activitati:
	sa recunoasca semnele de punctuatie si caracteristicile ortografice ale limbii engleze	exercitii de citire cu voce tare; lectura în ritm propriu; lectura expresiva;
	sa desprinda informatii particulare dintr-un text citit în gând	exercitii de confirmare a receptarii, prin raspunsuri la întrebari de control;
	sa citeasca fluent un scurt text cunoscut	exercitii de citire (pe roluri, în grup, individual).

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a IV-a se recomanda urmatoarele activitati:
	sa reproduca litere/ grupuri de litere, cuvinte, sintagme, enunturi	exercitii de copiere; completare de text lacunar;
	sa realizeze legatura dintre rostire si scriere, la nivelul unei propozitii scurte	exercitii de scriere dupa dictare;
	sa produca în scris scurte enunturi/ mesaje, pe baza unui suport verbal/ imagine	exercitii de completare, jocuri (rebus, grila etc.); exercitii de redactare (scurte descrieri, formule de felicitare).

5. Dezvoltarea unor reprezentari culturale si a interesului pentru studiul limbii engleze si al civilizatiei anglo-saxone

Obiective de referinta

Exemple de activitati de învatare

La sfârsitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a IV-a se recomanda urmatoarele activitati:

sa demonstreze interes pentru cunoasterea unor orase/ *zone din spatiul anglo-saxon

colectii de carti postale, prospecte turistice, harti si planuri etc.

realizarea unui plan al unei strazi/ oras etc.

CONŢINUTURI

ORGANIZARE TEMATICĂ[8]

Copilul despre sine: nume, sex (actualizare), vârsta (actualizare), adresa, însusiri fizice si morale (actualizare), partile corpului (actualizare), îmbracaminte (actualizare), jocuri si jucarii (actualizare)

Familia: *membrii familiei, ocupatii, sarbatori în familie, *hrana

Casa: încaperi (actualizare), mobila (actualizare), scoala, obiecte scolare (actualizare), activitati specifice (actualizare)

Animale: denumire, caracteristici

Vremea: anotimpuri, caracteristici climatice

*Lumea fantastica: personaje de basm, desen animat, film

Copilul si lumea înconjuratoare: orasul/ satul (cladiri), *corespondenta, cumparaturi

Activitati: momentele zilei, zilele saptamânii, *lunile anului, activitati curente, activitati pentru timpul liber

Cultura si civilizatie: nume si prenume tipice (actualizare), *nume de monumente, cântece si poezii, *nume de orase

Functii comunicative [9]

a saluta si a raspunde la salut (reluare si îmbogatire)

a se prezenta si a prezenta pe cineva (reluare si îmbogatire)

a angaja si a încheia un schimb verbal

a identifica elemente din universul familiar (reluare si îmbogatire)

a descrie persoane, animale, locuri

a cere si a da informatii (de ordin personal, despre mediul înconjurator)

a localiza persoane, obiecte, actiuni (reluare si îmbogatire)

a exprima o dorinta

a face o urare, a felicita

a se scuza si a raspunde la scuze

a propune si a cere cuiva sa faca ceva

a relata activitati: la prezent (reluare si îmbogatire)

*a relata activitati: la viitor

*a exprima o stare fizica

*a formula si a accepta o invitatie

a exprima ceea ce îti place sau ceea ce nu îti place

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII[10]

I. Gramatica

Substantivul

numarul plural

*plurale neregulate

Numeralul

cardinal (13 - 20)

Adjectivul

demonstrativ (singular si plural)

posesiv (singular si plural)

Verbul

timpul prezent continuu (afirmativ, negativ, interogativ)

timpul prezent simplu (afirmativ, negativ, interogativ)

*timpul viitor (cu will)

may

must

structuri specifice: there are

*adverbe de timp (tomorrow)

Prepozitia

de loc (*between, over, across, above, at, in, on)

II. Lexic

200-*250 unitati lexicale (cuvinte, sintagme corespunzatoare realizarii actelor de vorbire).

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

	OBIECTIVE CADRU	STANDARDE
	Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral	S.1 Desprinderea sensului global al unui scurt mesaj audiat
	Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala	S.2 Reproducerea unor mesaje scurte S.3 Producerea unui mesaj simplu si scurt despre persoane si activitati din universul apropiat
	Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris	S.4 Citirea unui text scurt cunoscut S.5 Desprinderea sensului global al unui scurt text citit în gând
	Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa	S.6 Redactarea unui enunt scurt, pe baza unui suport verbal /a unei imagini

CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ sI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa desprinda sensul global al unui mesaj clar articulat, emis cu o viteza normala	exercitii cu alegere multipla; exercitii de raspuns la întrebari globale;
	sa desprinda informatii particulare dintr-un scurt mesaj audiat, articulat clar si rar	activitati de confirmare a raspunsului corect (bifare, completare de tabel);
	sa sesizeze ordinea evenimentelor relatate într-un text scurt	exercitii de ordonare a propozitiilor dintr-un set, conform textului audiat;
	sa desprinda informatii esentiale dintr-un discurs standard pe subiecte familiare	completare de text lacunar.

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa articuleze corect, în cuvinte, sunete si grupuri sonore apropiate din punct de vedere fonetic	exercitii de repetare dupa model; exercitii de discriminare fonetica;
	sa citeasca fluent, cu glas tare, un scurt text cunoscut	activitati de lectura individuala sau în grup;
	sa vorbeasca despre sine, despre persoane, despre activitati din universul imediat	descrieri simple cu suport verbal (întrebari, cuvinte de sprijin) si/ sau imagini;
	sa selecteze formule conversationale si sa puna întrebari potrivit situatiei de comunicare	dialoguri, simulari;
	sa participe la interactiuni verbale pe teme familiare	activitati pe perechi/ în grup.

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa recunoasca mesajul global al unui text	exercitii de tipul "adevarat"/ "fals"
	sa recunoasca informatiile esentiale dintr-un text citit în gând	exercitii cu alegere multipla; raspunsuri la întrebari de tipul "adevarat"/ "fals";
	sa asocieze informatiile factuale dintr-un text citit cu o imagine/ un set de imagini	activitati de combinare a textului cu imaginea, punerea de etichete imaginilor;
	sa transfere informatii dintr-un text citit inserându-le într-o schema	completare de tabel/ diagrama.

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa ceara si sa ofere în scris detalii personale	completare de formulare cu date personale; redactare de scrisori în registru familiar;
	sa scrie despre evenimente, persoane din mediul familiar, dupa un plan dat	activitati de redactare de text, paragraf;
	sa produca scurte texte pe teme familiare	redactari cu structura simpla.

5. Dezvoltarea unor reprezentari culturale si a interesului pentru studiul limbii engleze si al civilizatiei anglo-saxone

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa demonstreze interes pentru cunoasterea unor aspecte geografice specifice spatiului anglo-saxon	utilizarea hartilor, albumelor si a unor surse de documentare audio-vizuala;
	sa manifeste curiozitate fata de traditii si obiceiuri specifice spatiului de cultura si civilizatie anglo-saxon	activitati de grup: auditii, vizionari, recitari, prezentarea unor sarbatori traditionale, a unor obiceiuri prin utilizarea unor documente autentice.

CONŢINUTURI

ORGANIZARE TEMATICĂ

Copilul despre sine: însusiri fizice si morale, nationalitate, *partile corpului si îmbracamintea, *starea sanatatii, activitati sportive

Familia membrii familiei, *ocupatii, hrana

scoala: *orar, *program scolar, activitati scolare, relatii cu colegii

Copilul si lumea înconjuratoare: convorbiri telefonice, *corespondenta, *mijloace de transport, cumparaturi, activitati pentru timpul liber (activitati recreative)

Lumea fantastica: personaje de basm, desen animat, film

Cultura si civilizatie: nume de orase, *nume de monumente, *povestiri si anecdote

Functii comunicative[13]

a localiza în spatiu

a compara calitati

a descrie persoane

a initia un schimb verbal

a cere si a da indicatii de orientare

a situa în timp, a relata activitati: la prezent, la viitor, *la trecut

a exprima intentii

a exprima motive

*a exprima preferinte

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII[14]

I. Gramatica

Adjectivul

grade de comparatie la adjective regulate si *neregulate

Numeralul

cardinal: 21-100

ordinal: 1-20 si *21-100

Verbul

viitorul cu will (afirmativ, negativ, interogativ), going to (afirmativ, negativ, interogativ)

trecutul verbelor: be, have, can (afirmativ), *(negativ, interogativ)

Adverbul

de timp: yesterday, *ago, *last, tomorrow, *next

Prepozitia

between, over, across, above, at

CLASA A VI-a

OBIECTIVE DE REFERINŢÃ sI EXEMPLE DE ACTIVITÃŢI DE ÎNVÃŢARE

Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa confirme întelegerea unor instructiuni de orientare în spatiu	marcarea unui traseu pe o harta, plan; desenarea unui plan; marcarea unei rute pe un desen;
	sa identifice elemente cheie dintr-un discurs standard pe subiecte familiare	activitati de confirmare a raspunsului corect (bifare, completare de tabel);
	sa desprinda informatii factuale dintr-un mesaj clar articulat emis cu viteza normala	exercitii de tip "adevarat"/ "fals"; exercitii cu alegere multipla.

Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa rosteasca enunturi afirmative, negative, exclamative, interogative cu intonatia corespunzatoare	dialog, lectura pe roluri;
	sa manifeste initiativa într-o interactiune verbala	minidialog în perechi/ grup;
	sa participe spontan în interactiuni pe subiecte familiare	activitati de grup; activitati de proiect;
	sa exprime pareri în legatura cu teme familiare	discutii pe subiecte simple.

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa extraga informatii esentiale factuale dintr-un text citit în gând	activitati de completare de tabele, exercitii cu alegere multipla, raspunsuri la întrebari;
	sa transfere informatiile dintr-un text citit inserându-l într-un tabel/ diagrama	completare de tabel/ diagrama;
	sa deduca sensul cuvintelor necunoscute din context	exercitii cu alegere multipla; asocierea cuvintelor cu o explicatie.

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa scrie relatari simple ale unor evenimente trecute si experiente personale	redactare de paragraf;
	sa descrie persoane dupa un plan dat	redactari pornind de la întrebari de sprijin;
	sa scrie texte scurte pe teme familiare	redactari cu structura simpla.

5. Dezvoltarea unor reprezentari culturale si a interesului pentru studiul limbii engleze si al civilizatiei anglo-saxone

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa demonstreze interes pentru cunoasterea unor locuri/ zone de importanta turistica/ culturala în configuratia spatiului anglo-saxon	vizionari de diapozitive si casete; utilizarea hartii si a albumelor; realizarea, în grup, a unor seturi de materiale ilustrative;
	sa manifeste curiozitate în descoperirea unor aspecte caracteristice ale vietii cotidiene din spatiul anglo-saxon	alcatuirea unor seturi de documente privind preocuparile tinerilor, raportul dintre generatii, viata scolara etc. activitati de proiect.

CONŢINUTURI

ORGANIZARE TEMATICĂ

Copilul despre sine: însusiri fizice si morale, nationalitate (reluare si îmbogatire), partile corpului si îmbracamintea, activitati sportive, starea sanatatii

Familia: relatii familiale (reluare si îmbogatire), ocupatii

*Vremea: *caracteristici climatice

Copilul si lumea înconjuratoare: *orasul/ satul (cladiri si servicii), corespondenta, cumparaturi (reluare si îmbogatire), activitati pentru timpul liber (activitati recreative)

*Lumea fantastica: *personaje de basm, desen animat, film (reluare si îmbogatire)

Cultura si civilizatie: *nume de monumente, povestiri si anecdote

FUNCŢII COMUNICATIVE[17]

a cere si a da indicatii de orientare

a descrie un obiect, *o persoana, * un fenomen

a initia o interactiune verbala

*a exprima si a cere o opinie

*a exprima gusturi

a cere si a da informatii despre cantitati

a relata un eveniment

a exprima o obligatie

a exprima motive

a relata o experienta trecuta

*a vorbi despre rezultatul prezent al unei actiuni trecute

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICÃRII[18]

I. Gramatica

Substantivul

numarabile/ nenumarabile

Adjectivul

grade de comparatie la adjectivele neregulate

*Numeralul

*cardinal: 100 - 1000

*ordinal: 21 - 100

Verbul

trecutul simplu - be, have, can (interogativ, negativ)

trecutul simplu - verbe regulate si neregulate (afirmativ, negativ, interogativ);

trecutul cu used to

*trecutul: întrebari cu who

*Present Perfect pentru experienta trecuta

Adverbul

de timp: last ., . ago.

CLASA A VII-a

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ sI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa confirme întelegerea unor instructiuni simple	exercitii de marcare pe o diagrama; executare de comenzi conform unor modele;
	sa desprinda sensul global al unui mesaj rostit în limbaj standard cu viteza normala	raspunsuri la întrebari; exercitii cu alegere multipla;
	sa înteleaga informatii specifice dintr-un mesaj rostit în limbaj standard cu viteza normala	completare de tabel; completare de text lacunar;
	sa sesizeze atitudinea vorbitorului în cadrul mesajului audiat	exercitii cu alegere multipla; exercitii de tip "adevarat"/ "fals"; combinare de imagini si text.

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa aplice corect accentul la nivelul cuvântului/ al grupului de cuvinte	exersarea pronuntiei si a intonatiei dupa model;
	sa ceara confirmarea informatiei primite de la partener în cadrul unui schimb verbal	activitati în perechi, microdialog, simulare;
	sa confirme partenerului informatia primita în cadrul unui schimb verbal	activitati în perechi, microdialog, simulare;
	sa evidentieze semnificatia personala a unor evenimente si experiente traite	expunere sub forma de monolog.

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa recunoasca succesiunea secventelor unui text citit	exercitii de ordonare a unui set de propozitii conform unui text citit;
	sa deduca sensul cuvintelor necunoscute din context	exercitii de corelare a unor cuvinte cu definitia corespunzatoare;
	sa extraga detalii dintr-un text citit	lectura dirijata, completare de tabel;
	sa descopere intentia expresiva a autorului	exercitii de reperare a unor epitete, comparatii, exclamatii.

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa elaboreze texte structurate în secvente temporale	construire de paragrafe; exercitii de folosire a conectorilor (mai întâi, apoi, în cele din urma);
	sa descrie sentimente si reactii în texte simple	activitati de redactare individuala sau în grup;
	sa compuna scrisori personale	redactare de scrisori;
	sa alcatuiasca o scurta povestire dupa un plan narativ	exercitii de redactare dupa un plan dat.

5. Dezvoltarea unor reprezentari culturale si a interesului pentru studiul limbii engleze si al civilizatiei anglo-saxone

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa demonstreze interes pentru cunoasterea unor aspecte semnificative în organizarea vietii cotidiene din spatiul anglo-saxon	alcatuirea si prezentarea în fata clasei a unor dosare tematice privind preocuparile tinerilor, raportul dintre generatii, viata scolara etc.
	sa manifeste curiozitate în a se informa asupra unor personalitati marcante ale istoriei si culturii din spatiul anglo-saxon	vizionari de diapozitive si casete video, utilizarea unor surse bibliografice; activitati de proiect.

CONŢINUTURI

ORGANIZARE TEMATICĂ

Universul personal: prietenia, *gusturi si preferinte, viata sanatoasa

Mediul înconjurator: actiuni pentru protectia mediului, obiecte si ustensile casnice

Oameni si locuri: obiective turistice si culturale, *diversitatea spatiului anglo-saxon

Obiceiuri si traditii: mâncaruri specifice sarbatorilor traditionale, activitati specifice sarbatorilor traditionale

Mijloace de comunicare în societatea moderna: radioul si televiziunea, *comunicarea nonverbala

Incursiuni în lumea artei: personaje îndragite din carti si filme, *parti ale unei carti

Functii comunicative[21]

a exprima sentimente (surpriza, admiratie, uimire)

a descrie un obiect, o persoana, un personaj

a exprima intentii

a cere, a da, a confirma informatii

a cere si a oferi un sfat

*a exprima sentimentul

a exprima acordul si dezacordul

a descrie sarbatori si obiceiuri

a confirma o conditie posibila

a vorbi despre actiuni trecute întrerupte

*a da instructiuni tehnice

*a situa în timp (actiune începuta în trecut, în desfasurare)

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII[22]

I. Gramatica

*Determinanti

much/ a lot of

Verbul

trecutul: întrebari cu who

Present Perfect pentru experienta trecuta (negativ, interogativ)

Present Perfect cu for/ since

*Present Perfect Continuous

Past Continuous

verbe modale: should

Adverbul

just, ever, never

Fraza conditionala I

*Întrebari disjunctive.

CLASA A VIII-a

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ sI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa urmeze instructiuni detaliate în diverse situatii cotidiene	exercitii de întelegere globala a unor mesaje audiate, prin marcare pe o schema/ diagrama data;
	sa desprinda elementele cheie dintr-un mesaj rostit în limbaj standard cu viteza normala	exercitii de completare de text lacunar; exercitii de confirmare a raspunsului corect prin bifare, întrebari orale vizând întelegerea mesajului verbal, exercitii cu alegere multipla, exercitii de tipul adevarat/ fals;
	sa înteleaga atitudinea vorbitorului în cadrul mesajului audiat	exercitii de simulare; joc de roluri;
	sa înteleaga relatia dintre vorbitori în cadrul mesajului audiat	exercitii cu alegere multipla;
	sa recunoasca punctele de vedere/ pozitiile exprimate într-un text audiat	exercitii de reperare a argumentelor într-un mesaj în care marcile discursului sunt explicite; activitati de luare de notite în timpul ascultarii, adnotari pe un plan dat.

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa aplice corect accentul în cadrul propozitiei	exercitii de intonatie;
	sa participe activ la interactiuni verbale pe teme variate	exercitii de conversatie semidirijata, activitati în perechi, grup; simularea unor situatii de comunicare uzuala;
	sa exprime în mod clar si justificat un punct de vedere pe teme familiare	exercitii de exprimare a parerii personale, a unor sentimente, în diferite situatii de comunicare;
	sa ceara si sa ofere explicatii pe teme cunoscute	exercitii de formulare de întrebari; exercitii de completare a informatiei; activitati în perechi/ grup.

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa recunoasca legatura logica (de cauza-efect) între secventele unui text citit	exercitii de formulare de întrebari si raspunsuri;
	sa extraga informatia relevanta pentru o sarcina de lucru	activitati de selectare si ordonare a informatiei utile prin parcurgerea mai multor paragrafe dintr-un text/ a mai multor texte;
	sa recunoasca efectele stilistice ale textului	exercitii de identificare a semnificatiei unor procedee de expresivitate artistica în textele literare studiate; exercitii de recunoastere a sensului figurat;
	sa identifice, într-un text argumentativ, concluzia/ concluziile	exercitii de reperare si de analiza argumentativa a structurii unei relatari/ demonstratii în limbaj standard

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa compuna o povestire urmând un plan narativ	exercitii de povestire sau de continuare a unei povestiri, cu integrarea unor segmente de descriere; exercitii de transpunere din stilul direct în stilul indirect;
	sa exprime în scris opinii asupra unor teme din universul apropiat	activitati de proiect;
	sa realizeze redactari variate pe diverse teme de interes	exercitii de redactare creativa individuala sau în grup, folosirea dictionarului si a fiselor; alcatuirea în grup a unor articole pentru jurnalul clasei/ jurnal de vacanta/ itinerar comentat/ descrieri;
	sa realizeze caracterizarea unui personaj dupa un plan	activitate de redactare pornind de la un model

5. Dezvoltarea unor reprezentari culturale si a interesului pentru studiul limbii engleze si al civilizatiei anglo-saxone

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa demonstreze interes pentru cunoasterea unor realizari de seama în domeniul stiintei/ tehnicii/ culturii artistice din spatiul anglo-saxon	vizionari de diapozitive si casete video, utilizarea unor surse bibliografice; activitati de proiect;
	sa se raporteze la elementele de cultura si civilizatie descoperite prin studiul limbii engleze, sesizând asemanari si deosebiri fata de cultura autohtona	stabilirea de corelatii, rezolvarea punctelor comune si/ sau a diferentelor, discutii în grup

CONŢINUTURI

ORGANIZARE TEMATICĂ

Universul personal: gusturi si preferinte, viata sanatoasa (reluare si îmbogatire)

Mediul înconjurator: *configuratia mediului înconjurator, actiuni pentru protectia mediului

Progres si schimbare: ocupatii si profesiuni, inventii si descoperiri

Oameni si locuri: personalitati de seama, *diversitatea spatiului anglo-saxon

Obiceiuri si traditii: mâncaruri specifice sarbatorilor traditionale, *activitati specifice sarbatorilor traditionale, *superstitii

Mijloace de comunicare în societatea moderna: publicitate si anunturi în presa, telefonul, scrisoarea

Incursiuni în lumea artei: lumea culorilor si a sunetelor

functii comunicative[25]

a descrie un obiect, un personaj, o personalitate, un proces

a exprima gusturi, preferinte

a preveni, a avertiza

a prezenta un punct de vedere

a nara

a exprima o conditie imposibila în prezent

*a confirma si a infirma asemanarea

*a exprima cantitatea

a raporta spusele unei persoane

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII[26]

I. Gramatica

*Substantive colective

*Determinanti

a little, little, a few, few

Verbul

would rather

Past Perfect

*so/ nor (am/ have/ can/ do I)

verbe modale: exprimarea permisiunii, a capacitatii interne si a obligatiei la trecut si la viitor

vorbire indirecta: afirmatii

fraza conditionala II

diateza pasiva - prezent si trecut.

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

	OBIECTIVE CADRU	STANDARDE
	Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral	S.1 Desprinderea de informatii specifice dintr-un mesaj rostit în limbaj standard cu viteza normala
	Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala	S.2 Oferirea si solicitarea de informatii pe teme cunoscute S.3 Exprimarea unui punct de vedere pe un subiect familiar
	Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris	S.4 Selectarea informatiilor necesare realizarii unei sarcini de lucru
	Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa	S.5 Oferirea în scris a unor detalii despre propria persoana S.6 Redactarea unui text dupa un plan dat

LIMBA MODERNĂ 2

CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂsI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa recunoasca si sa distinga sunete specifice limbii engleze	exercitii de discriminare; exercitii de identificare;
	sa desprinda sensul global al unui mesaj simplu rostit clar si rar	exercitii de tip adevarat/ fals; raspunsuri la întrebari;
	sa execute instructiuni simple articulate clar si rar	raspunsuri nonverbale la comenzi.

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa reproduca sunete specifice limbii engleze	exercitii de pronuntie;
	sa reproduca enunturi simple	recitare de poezii scurte; exercitii de repetare dupa model;
	sa pronunte si sa intoneze corect la nivelul unor propozitii simple	exercitii de citire individuala cu voce tare;
	sa produca un enunt simplu despre un obiect/ o persoana din universul familiar	exercitii de identificare a unui obiect/ a unei persoane; raspunsuri la întrebari;
	sa foloseasca formule conversationale uzuale în dialoguri simple, dirijate	activitati în perechi; jocuri didactice.

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa desprinda sensul global al unui text scurt, continând lexic cunoscut, citit în gând	exercitii de tip adevarat/ fals; raspunsuri la întrebari;
	sa execute instructiuni scrise, simple si scurte	exercitii de raspuns la comenzi.

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa transpuna forma sonora în forma scrisa a cuvântului	exercitii de copiere selectiva si dictare; exercitii de reproducere de cuvinte, sintagme, propozitii;
	sa redacteze mesaje scurte	exercitii de alcatuire de texte dupa model.

5. Dezvoltarea unor reprezentari culturale si a interesului pentru studiul limbii engleze si al civilizatiei anglo-saxone

Obiective de referinta

Exemple de activitati de învatare

La sfârsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati:

sa manifeste curiozitate pentru descoperirea unor aspecte legate de viata copiilor din spatiul anglo-saxon

alcatuire de colectii de obiecte culturale (reviste, imagini, ambalaje, vederi);

activitati de proiect.

CONŢINUTURI

ORGANIZARE TEMATICĂ

Copilul despre sine: nume, sex, însusiri fizice si morale, preferinte, jucarii preferate

Familia: membrii familiei, sarbatori în familie

Casa încaperi, mobila

scoala: obiecte scolare, activitati

Vremea: anotimpuri, caracteristici climatice

Activitati: activitati curente, zilele saptamânii, lunile anului

Cultura si civilizatie: nume si prenume tipice, cântece, poezii, denumiri geografice

FUNCŢII COMUNICATIVE

a da si a solicita informatii de ordin personal

a da si a solicita informatii despre universul înconjurator

a relata despre activitati uzuale si despre activitati în desfasurare

a identifica elemente ale mediului înconjurator

a localiza elemente din mediul înconjurator

a descrie persoane si obiecte

a exprima intentii

a exprima ceea ce-ti place si ceea ce nu-ti place

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII[27]

I. Lexic

aproximativ 200 de cuvinte si expresii, corespunzatoare temelor

II. Gramatica

Substantivul

numarul singular/ plural

genitivul cu 's

Articolul

articolul hotarât, nehotarât

Adjectivul

calificativ, demonstrativ, posesiv

Numeralul

numeral cardinal (1-100)

Pronumele

pronumele personal

Verbul

prezentul simplu/ prezentul continuu (afirmativ, negativ, interogativ)

viitorul cu "going to"

verbe modale (can - ability, permission; must - obligation, prohibition)

Adverbul

adverbe uzuale de loc si timp (here, there, now, every day, tomorrow, next week, in summer) Prepozitia

prepozitii de loc (in, on, under, next to etc.)

CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ sI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa selecteze informatii particulare dintr-un mesaj scurt articulat clar si rar	completari de tabele;
	sa desprinda sensul global al unui minidialog/ unei descrieri de persoana sau obiect, articulate clar si rar	exercitii de confirmare a întelegerii (de tipul "bifeaza", "încercuieste", "subliniaza", "deseneaza" etc.);
	sa urmeze indicatii simple	exercitii de mimare; exercitii de orientare în spatiu.

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa accentueze corect la nivelul cuvântului	exercitii de reproducere;
	sa raspunda la întrebari simple pe subiecte familiare	activitati în perechi; exercitii de interactiune orala;
	sa integreze cuvinte noi în enunturi proprii	alcatuire de propozitii;
	sa produca enunturi simple, cu sprijin, despre sine/ persoane/ activitati din universul imediat	descrieri simple pe baza unor imagini/ cuvinte de sprijin/ întrebari de sprijin.

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa desprinda informatii particulare dintr-un text scurt, continând lexic cunoscut, citit în gând	completare de tabele; exercitii cu alegere multipla;
	sa urmeze indicatii scrise simple	exercitii de orientare pe un plan/ harta/ desen.

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa completeze formulare simple cu date personale	exercitii de completare;
	sa scrie mesaje simple pe baza unor cuvinte de sprijin si a unei imagini	exercitii de redactare; alcatuire de propozitii.

5. Dezvoltarea unor reprezentari culturale si a interesului pentru studiul limbii engleze si al civilizatiei anglo-saxone

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa manifeste interes pentru cunoasterea unor aspecte legate de geografia spatiului anglo-saxon	expozitie de vederi, colaje, prospecte, harti.

CONŢINUTURI

ORGANIZARE TEMATICĂ

scoala: obiecte de studiu, orar, reguli

Animale: descriere, îngrijire, relatia om-animal

Timp liber: locuri pentru petrecerea timpului liber, activitati

Prietenie: descrierea fizica si morala a prietenului, relatii între prieteni

Cumparaturi: magazine, marfuri specifice, bani

Calatorii: mijloace de transport, locuri de vacanta

Cultura si civilizatie: nume si prenume tipice, locuri, cântece, poezii

FUNCŢII COMUNICATIVE

a oferi si a solicita informatii despre viata personala

a oferi si a solicita informatii despre lumea înconjuratoare

a descrie persoane, obiecte

a oferi ajutorul

a exprima preferinte

a exprima o obligatie, lipsa unei obligatii

a face o sugestie

a invita

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII[28]

I. Lexic

250 cuvinte si expresii noi - vocabular activ

II. Morfologie

Substantivul

plurale neregulate

numarabile/ nenumarabile

Adjectivul

calificativ - grade de comparatie

nehotarât: some/ any

Pronumele

posesiv

Numeralul

ordinal

Verbul

timpul trecut simplu, afirmativ, negativ, interogativ

timpul trecut cu used to

viitorul cu will

imperativul - let's

verbe modale must/ have to/ don't have to

Adverbul

de timp: yesterday, last..., ... ago,

Conjunctia

but, because.

CLASA A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ sI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa sesizeze ordinea evenimentelor dintr-un mesaj articulat clar si rar	exercitii de ordonare de propozitii;
	sa desprinda sensul global al unui mesaj simplu, clar articulat cu viteza normala	raspunsuri la întrebari; exercitii cu alegere multipla.

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa foloseasca intonatia corespunzatoare în enunturi afirmative, negative, interogative, exclamative	exercitii de rostire dupa model; joc de rol;
	sa formuleze întrebari simple în situatii de comunicare uzuala	activitati în grup; minidialoguri;
	sa vorbeasca, în propozitii simple, despre oameni, locuri, evenimente	alcatuire de propozitii în grup, cu sprijin; descrieri.

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa anticipeze subiectul unui text utilizând imagini si cuvinte cheie	exercitii de deducere a continutului textului pornind de la imagini, titlu, cuvinte cheie;
	sa extraga informatii specifice dintr-un text mai amplu	exercitii de transfer de informatie în tabele, imagini, harti;
	sa deduca din context întelesul unor elemente lexicale necunoscute	exercitii de dezvoltare a competentei lexico-gramaticale;
	sa observe legatura dintre paragrafele unui text scurt, pe baza cuvintelor de legatura (ordine cronologica)	exercitii de ordonare a paragrafelor.

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa scrie texte scurte folosind relatori simpli (si, dar, pentru ca)	exercitii de redactare de paragrafe;
	sa scrie mesaje scurte, familiare pe teme din universul imediat	jocuri; alcatuire de fraze imperative;

5. Dezvoltarea unor reprezentari culturale si a interesului pentru studiul limbii engleze si al civilizatiei anglo-saxone

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa manifeste interes pentru cunoasterea unor aspecte legate de obiceiuri din spatiul anglo-saxon	proiecte pe teme diferite, de exemplu: "Sarbatori de iarna", "Halloween".

CONŢINUTURI

ORGANIZARE TEMATICĂ

Universul cartii: personaje îndragite, tipuri de carti, parti ale unei carti, biblioteca

Planeta verde: poluare, îngrijirea mediului

Îngrijirea sanatatii: boli, sfaturi medicale, viata sanatoasa

Obiceiuri si traditii: Craciunul, Pastele

Comunicare: mijloace de comunicare, scrisoarea, vederea

Obiecte din gospodarie: ustensile si aparate, instructiuni de folosire

Cultura si civilizatie: oameni si orase celebre din spatiul cultural anglo-saxon, sarbatori tipice (Halloween, Thanksgiving Day)

FUNCŢII COMUNICATIVE

a solicita si a oferi informatii despre evenimente, experiente si activitati trecute

a solicita confirmarea unei informatii

a cere si a da detalii si explicatii

a-si exprima acordul si dezacordul

a face, a accepta sau a refuza o oferta

a cere si a da sugestii

a exprima stari

a exprima o hotarâre sau o promisiune

a-si exprima compasiunea

a da instructiuni

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII[29]

I. Lexic

aproximativ 250 - 300 de cuvinte si expresii noi

II. Morfologie:

Substantivul

substantive numarabile si nenumarabile

Adjectivul

adjective care exprima nationalitatea

Determinanti

a little, a few

Pronumele

pronumele relative who, which, that

Verbul

a) Timpuri:

Past Tense Continuous

Present Perfect Simple

Verbe modale: will pentru hotarâri si promisiuni

should

b) Structuri speciale:

for + V-ing

would rather

Întrebari disjunctive

Cuvinte de legatura

first, then, next, after that, when, finally

Fraza

fraza conditionala de tipul I.

CLASA A VIII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ sI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa desprinda ideea principala dintr-un mesaj articulat clar cu viteza normala	exercitii de tip adevarat/ fals;
	sa execute un set de instructiuni articulate clar	exercitii de raspuns la comenzi;
	sa desprinda detalii dintr-un mesaj articulat cu viteza normala	exercitii cu alegere multipla.

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa foloseasca intonatia specifica si ritmul adecvat în citire/ recitare	exercitii de citire cu glas tare;
	sa dea si sa ceara informatii pe teme cunoscute	minidialog în perechi si în grup; exercitii de alcatuire de întrebari activitati de proiect de grup; simulari;
	sa exprime opinii despre ceea ce îi place si ceea ce nu îi place în legatura cu o persoana/ un eveniment/ un lucru	dezbatere pe subiecte de interes;
	sa relateze o întâmplare, în fraze simple	exercitii de relatare în grup prin preluarea propozitiei de la coleg (story-building).

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa extraga ideile principale dintr-un text scurt, de informare	exercitii de tip adevarat/ fals, exercitii cu alegere multipla;
	sa observe legaturile dintre paragrafele unui text mai amplu, pe baza cuvintelor de legatura (relatie cauza-efect, concesie)	exercitii de ordonare;
	sa extraga informatii din tabele, grafice, harti	exercitii de completare de texte lacunare;

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa redacteze o scrisoare personala în care îsi exprima multumirea sau îsi cere scuze	redactare de paragraf; exercitii de pozitionare a elementelor unei scrisori;
	sa scrie un text scurt despre un eveniment sau o experienta personala pe baza unui plan dat sau a unor cuvinte de sprijin	redactare de paragrafe; exercitii de relationare a propozitiilor prin conectori;
	sa descrie o persoana pe baza unui plan dat sau a unor întrebari de sprijin	completare de text cu detalii personale; raspunsuri în scris la întrebari.

5. Dezvoltarea unor reprezentari culturale si a interesului pentru studiul limbii engleze si al civilizatiei anglo-saxone

Obiective de referinta

Exemple de activitati de învatare

La sfârsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:

sa sesizeze diferentele lingvistice între limba româna si limba engleza si diferentele culturale între civilizatia româna si cea anglo-saxona

întocmirea de liste cu "false friends", cu expresii deosebite;

dosare tematice (Factfiles).

CONŢINUTURI

ORGANIZARE TEMATICĂ

Petreceri: petreceri tipice adolescentilor, pregatire, mâncare, activitati

Lumea culorilor: culori în lumea înconjuratoare, culori si personalitate, efectul culorilor asupra omului

Progres si schimbare: lumea de altadata si lumea de azi, diferente, avantaje, dezavantaje

Inventii: inventii, inventatori, consecinte

Probleme si solutii: probleme tipice adolescentilor, relatii interpersonale, cunoasterea de sine

Planuri de viitor: dorinte, asteptari, orientarea profesionala

Cultura si civilizatie: muzee, case memoriale, personaje si fapte celebre

FUNCŢII COMUNICATIVE

a cere si a da detalii si explicatii

a cere, a oferi si a argumenta o parere

a exprima motive

a compara stari, competente si activitati

a caracteriza actiuni sau persoane

a formula ipoteze

a exprima o dorinta

a exprima o preferinta

a-si exprima nemultumirea

a reprosa

a convinge

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII[30]

I. Lexic

aproximativ 250 - 300 de cuvinte si expresii noi

II. Morfologie:

Substantivul

sufixe substantivale: -er/ -or/ -ist/ -ess

Adjectivul

adjective în -ed sau -ing

so + Adjectiv si such + Adjectiv

Pronumele

pronumele reflexiv si de întarire

Determinanti

articolul 0

Verbul

Present Perfect Continuous

Past Tense Simple/ Past Tense Continuous

Past Tense Simple/ Present Perfect Simple

Present Continuous for future arrangements

Past Perfect

diateza pasiva - timpul prezent

Adverbul

adverbe terminate în -ly

Cuvinte de legatura

so, but, because, although, however

Fraza

fraza conditionala de tipul II

Vorbirea indirecta

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

	OBIECTIVE CADRU	STANDARDE
	Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral	S.1 Desprinderea sensului global al unui mesaj clar articulat, rostit cu viteza normala
	Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala	S.2 Formularea de întrebari simple în situatii de comunicare uzuala S.3 Oferirea de informatii pe subiecte familiare
	Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris	S.4 Extragerea de informatii din tabele, grafice, harti S.5 Selectarea de informatii specifice dintr-un text de informare
	Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa	S.6 Redactarea unui text scurt folosind relatori simpli (si, dar, pentru ca)

Limba franceza

Programa scolara de Limba franceza a fost aprobata prin

ORDIN AL MINISTRULUI

nr. din

nr. 3957 din 09.06.1999

NOTĂ DE PREZENTARE

Regândirea structurii curriculum-ului pentru limba franceza studiata în învatamântul obligatoriu a pornit de la urmatoarele premise:

introducerea noului plan-cadru de învatamânt;

dezvoltarea unei strategii didactice pornind de la obiective;

necesitatea proiectarii continuturilor predarii în functie de nevoile de comunicare ale celui care învata;

asigurarea continuitatii si a progresiei de la o clasa la alta, tinând cont de obiectivele ciclurilor curriculare;

În acest context, structura actualului curriculum cuprinde: obiectivele cadru, urmarite pe întreg parcursul învatamântului obligatoriu (aceleasi pentru limba moderna 1 cât si pentru limba moderna 2); obiective de referinta, exemple de activitati de învatare si continuturi (acestea din urma sub-împartite pe teme, acte de vorbire si elemente de constructie a comunicarii) proiectate pentru fiecare clasa; standarde curriculare de performanta pentru clasa a IV-a, respectiv clasa a VIII-a.

În cazul limbii moderne 1, având în vedere plaja orara (2-3 ore) prevazuta în planul cadru, curriculum-ul contine atât obiective de referinta si continuturi obligatorii, precum si altele, la decizia scolii (care devin obligatorii la o anumita clasa când se opteaza pentru curriculum extins). Aceste elemente recomandate pentru trei ore pe saptamâna sunt marcate cu asterisc în actuala programa.

La limba moderna 2, toate obiectivele si continuturile sunt obligatorii, deoarece planul cadru prevede un numar de ore fix (doua ore pe saptamâna) pentru aceasta disciplina.

OBIECTIVE CADRU

Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

Dezvoltarea unor reprezentari culturale si a interesului pentru studiul limbii si al civilizatiei franceze

LIMBA MODERNĂ 1

CLASA A III-a

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ sI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a III-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a III-a se recomanda urmatoarele activitati:
	sa recunoasca sunete specifice limbii franceze	exercitii de identificare;
	sa distinga cuvinte si sintagme în fluxul verbal	exercitii de discriminare;
	sa reactioneze verbal/ nonverbal la un mesaj audiat	exercitii de raspuns la comenzi, formule simple de comunicare în societate;
	sa desprinda sensul global al unui enunt simplu	raspunsuri la întrebari; exercitii de tip adevarat/ fals.

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a III-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a III-a se recomanda urmatoarele activitati:
	sa articuleze sunete, izolat si în cuvânt/ grupuri de cuvinte, respectând accentul si intonatia, specifice limbii franceze	exercitii de pronuntie;
	sa reproduca enunturi simple/ parti ale unui enunt	exercitii de repetare dupa model a unor cuvinte, sintagme, propozitii; recitare de poezii, interpretare de cântece;
	sa produca enunturi simple, adecvate unor situatii de comunicare uzuala	activitati în perechi (dialoguri simple); jocuri didactice.

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a III-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a III-a se recomanda urmatoarele activitati:
	sa recunoasca litere/ grupuri de litere în cuvinte si cuvintele în spatiul grafic	exercitii de identificare: a unor litere/ grupuri de litere în cuvinte; a unor cuvinte/ sintagme/ enunturi scrise;
	sa citeasca un text scurt cu glas tare	exercitii de citire, cu/ fara model;
	sa desprinda sensul global al unui text simplu, citit în gând	exercitii de tip adevarat/ fals;
	sa sesizeze legatura dintre text si imaginile care îl însotesc	întrebari si raspunsuri pe marginea textului si a imaginilor.

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a III-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a III-a se recomanda urmatoarele activitati:
	sa reproduca în scris litere, grupuri de litere, cuvinte, sintagme, enunturi	exercitii de copiere;
	sa realizeze legatura între scriere si pronuntie la nivelul cuvântului si al grupului de cuvinte	exercitii de scriere dupa dictare;
	sa scrie cuvinte, sintagme, propozitii	exercitii de completare pe baza unui suport vizual; jocuri didactice (rebus, grila etc.).

5. Dezvoltarea unor reprezentari culturale si a interesului pentru studiul limbii si al civilizatiei franceze

Obiective de referinta

Exemple de activitati de învatare

La sfârsitul clasei a III-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a III-a se recomanda urmatoarele activitati:

sa manifeste curiozitate pentru descoperirea unor aspecte legate de viata copiilor din spatiul francofon

colectii de obiecte culturale (insigne, timbre, vederi, ambalaje etc.);

realizarea unui album cu imagini etc.

CONŢINUTURI

ORGANIZARE TEMATICĂ[33]

Copilul despre sine: nume, sex, nationalitate, însusiri fizice si morale, partile corpului, *îmbracaminte, jucarii si jocuri

Familia: membrii familiei, *sarbatori în familie

*Casa: încaperi, mobila

scoala: obiecte scolare, *activitati specifice

Animale: denumire, *caracteristici

*Vremea anotimpuri

*Copilul si lumea înconjuratoare orasul/ satul (cladiri), convorbiri telefonice, corespondenta

Activitati: activitati curente

Cultura si civilizatie: *nume si prenume tipice, cântece si poezii

Acte de vorbire[34]

a saluta si a raspunde la salut

a se prezenta si a prezenta pe cineva

a raspunde la prezentare

a identifica elemente din universul familiar

a descrie persoane, animale, locuri

a cere si a da informatii (de ordin personal, despre mediul înconjurator)

a localiza persoane, obiecte, actiuni

*a exprima o dorinta

*a multumi si a raspunde la multumiri

a face o urare si a felicita

a se scuza si a raspunde la scuze

a relata activitati (la prezent)

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

I. Fonetica si ortografie

sunetele limbii franceze (care nu presupun interferente cu limba materna) si corespondenta lor grafica

II. Lexic

cuvinte, sintagme, corespunzatoare realizarii actelor de vorbire si ariilor tematice propuse (100 -*150 de unitati lexicale)

III. Gramatica

Substantivul

substantive comune la singular si la plural

exprimarea apartenentei (de +substantiv)

Articolul

hotarât, nehotarât

Adjectivul

adjectivul calificativ (forme uzuale: petit, grand) si de culoare

locul adjectivului (adjectivele uzuale)

acordul în gen si numar (elementele de baza)

adjectivul posesiv (mon, ton, son, ma, ta, sa)

*adjectivul demonstrativ

adjectivul numeral cardinal (de la 1 la 10)

Pronumele

pronumele personal subiect (forme neaccentuate)

Verbul

indicativul prezent; verbe uzuale de grupa I, (ex. parler, dessiner, monter, acheter, s'appeler...), verbe neregulate (aller, *vouloir) la pers. I-III sg. si on; *pers. I-III plural; verbele auxiliare

forma negativa si interogativa (intonatia melodica si *perifrastica)

imperativul

galicismul: c'est/ ce n'est pas

verbe si expresii impersonale uzuale: il y a;*il fait beau/ mauvais, il fait chaud/ froid, il pleut, il neige

Adverbul

adverbe de afirmatie (oui) si de negatie (non, ne...pas)

adverbe interogative (où? comment?)

adverbe de loc (ici, là-bas)

Prepozitia

principalele prepozitii (sur, sous, dans, devant, derrière, avec).

CLASA A IV-a

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ sI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a IV-a se recomanda urmatoarele activitati:
	sa identifice marci orale ale categoriilor gramaticale fundamentale	exercitii de discriminare auditiva a marcilor orale de gen, numar, persoana, timp;
	sa desprinda sensul global al unui scurt mesaj audiat (mini-dialog, descrieri de persoane/ obiecte/ actiuni)	exercitii de confirmare a întelegerii globale a unui text audiat, prin îndeplinirea unei sarcini simple (de ex. bifeaza, încercuieste, mimeaza, deseneaza etc.);
	sa reactioneze adecvat la diferite tipuri de mesaje	exercitii de raspuns la comenzi, întrebari, formule de comunicare în societate;
	sa desprinda informatii particulare dintr-un mesaj audiat	activitati de confirmare a receptarii (realizarea unui desen, aranjarea unor obiecte etc.).

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a IV-a se recomanda urmatoarele activitati:
	sa reproduca scurte mesaje/ parti ale unui mesaj	exercitii de repetare dupa model; exercitii de corectare a pronuntiei;
	sa integreze cuvinte noi în enunturi proprii	alcatuire de enunturi cu elementele de vocabular si structurile noi; joc-concurs pentru alcatuirea de propozitii coerente continând mai multe cuvinte noi;
	sa produca mesaje scurte în situatii de interactiune	joc de rol; activitati de simulare;
	sa vorbeasca despre sine/ despre persoane/ despre activitati din universul imediat	descrieri simple, cu suport vizual verbal (întrebari, cuvinte de sprijin) si imagine.

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a IV-a se recomanda urmatoarele activitati:
	sa recunoasca semnele de punctuatie si caracteristicile ortografice ale limbii franceze	exercitii de citire cu voce tare; lectura în ritm propriu; lectura expresiva;
	sa desprinda informatii particulare dintr-un text citit în gând	exercitii de confirmare a receptarii, prin raspunsuri la întrebari de control;
	sa citeasca fluent un scurt text cunoscut	exercitii de citire (pe roluri, în grup, individual).

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a IV-a se recomanda urmatoarele activitati:
	sa reproduca litere/ grupuri de litere cu semnele ortografice specifice limbii franceze (accente, sedila, apostrof, trema etc.)	exercitii de copiere;
	sa realizeze legatura între rostire si scriere, la nivelul unei propozitii scurte	exercitii de scriere dupa dictare;
	sa produca în scris scurte enunturi/ mesaje, pe baza unui suport verbal/ imagine	exercitii de completare, jocuri (rebus, grila etc.); exercitii de redactare (scurte descrieri, formule de felicitare).

5. Dezvoltarea unor reprezentari culturale si a interesului pentru studiul limbii si al civilizatiei franceze

Obiective de referinta

Exemple de activitati de învatare

La sfârsitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a IV-a se recomanda urmatoarele activitati:

sa demonstreze interes pentru cunoasterea unor orase/ *zone din spatiul francofon

colectii de carti postale, prospecte turistice, harti si planuri etc.;

realizarea unui plan al unei strazi/ oras etc.

CONŢINUTURI

ORGANIZARE TEMATICĂ[37]

Copilul despre sine: nume, sex (reluare si îmbogatire), vârsta, *adresa, nationalitate, însusiri fizice si morale (reluare si îmbogatire), partile corpului (reluare si îmbogatire), starea sanatatii, *îmbracaminte, jocuri si jucarii (reluare si îmbogatire)

Familia: membrii familiei (reluare si îmbogatire), *ocupatii, sarbatori în familie, *hrana

*Casa: încaperi, mobila

scoala: obiecte scolare (reluare si îmbogatire), orar (reluare si îmbogatire), încaperi, activitati specifice

Animale: denumire (reluare si îmbogatire), *caracteristici

Vremea: anotimpuri, *caracteristici climatice

*Lumea fantastica: personaje de basm, desen animat, film

Copilul si lumea înconjuratoare: orasul/ satul (cladiri), convorbiri telefonice, corespondenta, mijloace de transport, cumparaturi

Activitati: momentele zilei, zilele saptamânii, lunile anului, activitati curente, activitati pentru timpul liber

Cultura si civilizatie: nume si prenume tipice, nume de orase, *nume de monumente, cântece si poezii (reluare si îmbogatire).

Acte de vorbire[38]

a saluta si a raspunde la salut

a se prezenta si a prezenta pe cineva

a raspunde la prezentare (reluare si îmbogatire)

a angaja si a încheia un schimb verbal

a identifica elemente din universul familiar (reluare si îmbogatire)

a descrie persoane, animale, locuri

a cere si a da informatii (de ordin personal, despre mediul înconjurator)

a localiza persoane, obiecte, actiuni (reluare si îmbogatire))

a exprima o dorinta (reluare si îmbogatire)

a face o urare, a felicita (reluare si îmbogatire)

a se scuza si a raspunde la scuze (reluare si îmbogatire)

a propune si a cere cuiva sa faca ceva

a relata activitati la prezent

*a relata activitati la trecut

* a exprima o stare fizica

* a formula si a accepta o invitatie

* a exprima ceea ce îti place si ceea ce nu îti place

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII[39]

I. Fonetica si ortografie

sunetele limbii franceze si corespondenta lor grafica

II. Lexic

cuvinte si sintagme corespunzatoare realizarii actelor de vorbire si ariilor tematice propuse (150-*200 de unitati lexicale).

III. Gramatica

Substantivul

substantive comune si proprii

marcile pluralului neregulat (forme în -x)

Articolul

*forme contractate ale articolului hotarât

*articolul partitiv (forme si cazuri de substitutie)

Adjectivul

adjectivul calificativ (beau/ belle, beaux/ belles; nouveau/ nouvelle, nouveaux/ nouvelles)

adjectivul posesiv (mes, tes, ses, notre, votre, leur)

adjectivul demonstrativ

adjectivul numeral cardinal (de la 10 la 30)

*adjectivul nehotarât în constructii exclamative (quel, quelle)

Pronumele

*pronumele personale subiecte (forme accentuate)

pronumele interogative (Qui? Qu' est-ce que?)

Verbul

verbe reflexive uzuale (se lever, se laver...)

indicativul prezent; verbe uzuale din grupele I, II si III (partir, prendre, faire, voir, pouvoir)

forma negativa si interogativa (intonatia melodica, constructia perifrastica, *prin inversiunea subiectului)

*perfectul compus (cu avoir), verbe uzuale de gr.I, II, III (faire, voir)

*imperativul verbelor pronominale

*expresii impersonale (avoir mal/ besoin/ faim/ soif/ sommeil; il fait beau/ chaud/ froid)

Adverbul

de mod (cele mai frecvente în comunicare)

*de cantitate (beaucoup, peu)

de timp (aujourd'hui, maintenant), (*hier)

interogativ (où, quand, combien, pourquoi)

Prepozitia

principalele prepozitii (en, par)

Conjunctia

coordonatoare (et, mais).

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

	OBIECTIVE CADRU	STANDARDE
	Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral	S.1 Desprinderea sensului global al unui scurt mesaj audiat
	Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala	S.2 Reproducerea unor mesaje scurte S.3 Producerea unui mesaj simplu si scurt despre persoane si activitati din universul apropiat
	Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris	S.4 Citirea unui text scurt cunoscut S.5 Desprinderea sensului global al unui scurt text citit în gând
	Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa	S.6 Redactarea unui enunt scurt, pe baza unui suport verbal /a unei imagini

CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ sI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa desprinda sensul global al unui mesaj clar articulat, emis cu o viteza normala	exercitii cu alegere multipla; exercitii de raspuns la întrebari globale;
	sa desprinda informatii particulare dintr-un scurt mesaj audiat, articulat clar si rar	activitati de confirmare a raspunsului corect (bifare, completare de tabel);
	sa sesizeze ordinea evenimentelor relatate într-un text scurt	exercitii de ordonare a propozitiilor dintr-un set, conform textului audiat;
	sa desprinda informatii esentiale dintr-un discurs standard pe subiecte familiare	adnotari pe un plan dat

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa articuleze corect, în cuvinte, sunete si grupuri sonore apropiate din punct de vedere fonetic	exercitii de repetare dupa model; exercitii de discriminare fonetica;
	sa vorbeasca despre sine, despre persoane, despre activitati din universul imediat	descrieri simple cu suport verbal (întrebari, cuvinte de sprijin) si/ sau imagini;
	sa selecteze formule conversationale, potrivit situatiei de comunicare	dialoguri, simulari;
	sa participe la interactiuni verbale pe teme familiare	activitati pe perechi/ în grup;
	sa puna întrebari pe subiecte familiare	exercitii de formulare de întrebari.

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa citeasca fluent, cu glas tare, un scurt text cunoscut	activitati de lectura individuala sau în grup;
	sa recunoasca informatiile esentiale dintr-un text citit în gând	exercitii cu alegere multipla; raspunsuri la întrebari de tipul "adevarat"/ "fals"
	sa asocieze informatiile factuale dintr-un text citit cu o imagine/ un set de imagini	activitati de combinare a textului cu imaginea, punerea de etichete imaginilor;
	sa transfere informatii dintr-un text citit, inserându-le într-o schema	completare de tabel/ diagrama

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa solicite si sa ofere în scris detalii personale	completare de formulare cu date personale; redactare de scrisori în registru familiar;
	sa scrie instructiuni în domenii de necesitate imediata	alcatuire de propozitii imperative;
	sa scrie despre evenimente, persoane din mediul familiar, dupa un plan dat	activitati de redactare de text, paragraf;
	sa produca scurte texte pe teme familiare	elaborare de redactari cu structura simpla

5. Dezvoltarea unor reprezentari culturale si a interesului pentru studiul limbii si al civilizatiei franceze

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa demonstreze interes pentru cunoasterea unor aspecte geografice specifice spatiului francofon	utilizarea hartilor, albumelor si a unor surse de documentare audio-vizuala;
	sa manifeste curiozitate fata de traditii/ obiceiuri specifice spatiului de cultura si civilizatie francofon	activitati de grup: auditii, vizionari, recitari, prezentarea unor sarbatori traditionale, a unor obiceiuri prin utilizarea unor documente autentice

CONŢINUTURI

ORGANIZARE TEMATICĂ

Copilul despre sine: însusiri fizice si morale, *nationalitate

Familia: membrii familiei (reluare si îmbogatire)

scoala: activitati scolare, relatii cu colegii

Vremea: *caracteristici climatice

Copilul si lumea înconjuratoare: orasul/ satul (cladiri si servicii), *convorbiri telefonice, corespondenta (reluare si îmbogatire), mijloace de transport, activitati pentru timpul liber (activitati recreative)

Cultura si civilizatie: *aspecte geografice, nume de orase, nume de monumente, cântece si poezii

ACTE DE VORBIRE[42]

*a localiza în spatiu

a compara calitati

a exprima preferinte

*a descrie persoane

a initia un schimb verbal

*a cere si a da indicatii de orientare

a situa în timp, a relata activitati: la prezent, *la trecut, la viitor

a cere si a da informatii practice (timp, loc)

a exprima sentimente (satisfactie, bucurie, neliniste, teama)

a exprima cantitatea

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII[43]

I. Fonetica si ortografie

alfabetul

relatia grafem-fonem

*accentele

*litere finale mute

*despartirea în silabe

legatura sonora între cuvinte (la liaison)

II. Lexic

cuvinte si sintagme corespunzând actelor de vorbire si ariilor tematice propuse (150-*200 de unitati lexicale)

relatii semantice (sinonime, antonime, *omonime gramaticale)

III. Gramatica

Substantivul

*exprimarea cazurilor (constructii cu prepozitia à si de)

Articolul

*articolul hotarât si nehotarât (sistematizare)

articolul partitiv

Adjectivul

adjectivul calificativ, gradele de comparatie

adjectivul numeral cardinal (de la 30 la 60)

*adjectivul numeral ordinal (de la 1 la 10)

Pronumele

*pronumele y (complement de loc) si en (sens partitiv)

pronumele personal cu functie de complement direct si indirect (persoana a III-a sg., pl.)

Verbul

grupele de verbe (sistematizare)

indicativul prezent (afirmativ, negativ, interogativ) al verbelor: avoir, être, aller, devoir, écrire, faire, lire, mettre, partir, prendre, pouvoir, voir, vouloir (reluare si sistematizare)

viitorul apropiat

*perfectul compus (afirmativ, interogativ, negativ) al verbelor conjugate cu avoir si être (pentru verbele auxiliare, verbe de grupa I, a II-a si a III-a de mare frecventa: aller, venir, partir)

*acordul participiului trecut cu subiectul, în structura perfectului compus.

CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ sI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa desprinda informatii factuale dintr-un mesaj clar articulat emis cu viteza normala	exercitii de tip "adevarat"/ "fals"; exercitii cu alegere multipla;
	sa identifice elemente cheie dintr-un discurs pe subiecte familiare	activitati de confirmare a raspunsului corect (bifare, completare de tabel);
	sa confirme întelegerea unor instructiuni de orientare în spatiu	marcarea unui traseu pe o harta, plan; desenarea unui plan; marcarea unei rute pe un desen.

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa rosteasca enunturi afirmative, negative, exclamative, interogative cu intonatia corespunzatoare	exercitii de rostire dupa model, participare le dialog;
	sa manifeste initiativa într-o interactiune verbala	minidialog în perechi/ grup;
	sa participe spontan în interactiuni pe subiecte familiare	activitati de grup; activitati de proiect;
	sa exprime pareri în legatura cu teme familiare	discutii pe subiecte simple

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa citeasca expresiv un text cunoscut	lectura pe roluri;
	sa extraga informatii esentiale factuale dintr-un text citit în gând	activitati de completare de tabele, exercitii cu alegere multipla, raspunsuri la întrebari;
	sa transfere informatiile dintr-un text citit, inserându-le într-un tabel/ diagrama	completare de tabel/ diagrama;
	sa deduca sensul cuvintelor necunoscute din context	alcatuire de propozitii; exercitii cu alegere multipla; asocierea cuvintelor cu o explicatie

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa scrie relatari simple ale unor evenimente trecute si experiente personale	redactare de paragrafe;
	sa descrie persoane dupa un plan dat	redactari pornind de la întrebari de sprijin;
	sa scrie texte scurte pe teme familiare	elaborare de redactari cu structura simpla.

5. Dezvoltarea unor reprezentari culturale si a interesului pentru studiul limbii si al civilizatiei franceze

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa demonstreze interes pentru cunoasterea unor locuri/ zone de importanta turistica/ culturala din spatiul francofon	vizionari de diapozitive si casete; utilizarea hartii si a albumelor; realizarea, în grup, a unor seturi de materiale ilustrative;
	sa manifeste curiozitate în descoperirea unor aspecte caracteristice ale vietii cotidiene din spatiul francofon	alcatuirea unor seturi de documente privind preocuparile tinerilor, raportul dintre generatii, viata scolara etc.; activitati de proiect

CONŢINUTURI

ORGANIZARE TEMATICĂ

Copilul despre sine: însusiri fizice si morale (reluare si îmbogatire), *partile corpului si îmbracamintea, activitati sportive

Familia: relatii familiale (reluare si îmbogatire), ocupatii, hrana, locuinta

scoala: orar/ program scolar (reluare si îmbogatire), activitati scolare (reluare si îmbogatire)

Copilul si lumea înconjuratoare: orasul/ satul (cladiri si servicii), convorbiri telefonice (reluare si îmbogatire), *mijloace de transport, cumparaturi, activitati pentru timpul liber (activitati recreative) (reluare si îmbogatire)

Lumea fantastica: *personaje de basm, desen animat, film,

Cultura si civilizatie: *aspecte geografice, *nume de orase, *nume de monumente, *povestiri si anecdote, traditii si obiceiuri, sarbatori traditionale

ACTE DE VORBIRE[46]

a localiza în spatiu

a cere si a da indicatii de orientare

*a descrie un obiect, o persoana

a initia o interactiune verbala

a exprima si a cere o opinie

a compara

a exprima gusturi

a propune, a accepta

a exprima acordul/ dezacordul

*a exprima o judecata

*a face o urare, a felicita

*a scuza, a raspunde la scuze

a exprima sentimente (satisfactie, bucurie, neliniste, teama)

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII[47]

I. Fonetica si ortografie:

relatia fonem-grafem

*accentele (sistematizare)

*legatura sonora între cuvinte în grupul ritmic (l'enchaînement)

II. Lexic

cuvinte, sintagme, corespunzatoare realizarii actelor de vorbire si ariilor tematice propuse (150-*200 de unitati lexicale);

relatii semantice (sinonime, antonime, omonime, *perifraza semantica explicativa)

III. Gramatica

Substantivul

*femininul si pluralul substantivelor (cazuri particulare)

Articolul

articolul partitiv (sistematizare)

cazuri de înlocuire a articolului partitiv

Adjectivul

adjectivul calificativ: femininul si pluralul adjectivelor, locul acestora; gradele de comparatie

adjectivul si pronumele nehotarât (forme frecvente): tout, quelqu'un, personne, rien, on

adjectivul numeral cardinal (de la 60 la 1000.)

adjectivul numeral ordinal (de la 1 la 10)

Pronumele

pronumele personal subiect (forme accentuate si neaccentuate)

pronumele personal cu functie de complement direct si indirect; locul lor în propozitia asertiva si imperativa)

*pronumele demonstrativ neutru (ce, ça, cela)

*pronumele relativ simplu (qui, que)

Verbul

*viitorul simplu

perfectul compus (afirmativ, interogativ, negativ) al verbelor conjugate cu avoir si être (verbe auxiliare, verbe de grupa I si a II-a si verbe de grupa a III-a cu mare frecventa, verbe de miscare, verbe reflexive)

imperativul si propozitia imperativa

verbe si expresii impersonale uzuale: il faut + infinitiv

Toate timpurile verbale vor fi prezentate la formele afirmativa, negativa, interogativa. La forma interogativa se vor integra: qui, que, comment, où, pourquoi, combien.

Adverbul

*adverbe de loc, mod, timp; adverbe de afirmatie si de negatie

Prepozitii si conjunctii frecvente

CLASA A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ sI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa confirme întelegerea unor instructiuni simple	exercitii de marcare pe o diagrama; executare de comenzi conform unor modele;
	sa desprinda sensul global al unui mesaj rostit în limbaj standard cu viteza normala	raspunsuri la întrebari; exercitii cu alegere multipla;
	sa înteleaga informatii specifice dintr-un mesaj rostit în limbaj standard cu viteza normala	completare de tabel; completare de text lacunar;
	sa sesizeze atitudinea vorbitorului în cadrul mesajului audiat	exercitii cu alegere multipla; exercitii de tip "adevarat"/ "fals"; combinare de imagini si text

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa aplice corect accentul la nivelul cuvântului si al grupului de cuvinte	exersarea pronuntiei si a intonatiei dupa model;
	sa ceara confirmarea informatiei primite de la partener, în cadrul unui schimb verbal	activitati în perechi, microdialog, simulare;
	sa confirme partenerului informatia primita în cadrul unui schimb verbal	activitati în perechi, microdialog, simulare;
	sa evidentieze semnificatia personala a unor evenimente si experiente traite	expunere sub forma de monolog

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa citeasca cu glas tare un text la prima vedere	exercitii de lectura cu voce tare;
	sa recunoasca succesiunea secventelor unui text citit	exercitii de ordonare a unui set de propozitii conform unui text citit;
	sa deduca sensul cuvintelor necunoscute din context	exercitii de alcatuire de propozitii; exercitii de corelare a unor cuvinte cu definitia corespunzatoare;
	sa extraga detalii dintr-un text citit	lectura dirijata/ nedirijata;
	sa recunoasca efecte stilistice prezente într-un text	exercitii de descoperire a intentiei expresive a autorului prin reperarea unor epitete, comparatii, exclamatii

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa elaboreze texte structurate în secvente temporale	construire de paragrafe; exercitii de folosire a conectorilor (mai întâi, apoi, în cele din urma);
	sa descrie sentimente si reactii în texte simple	activitati de redactare individuala sau în grup;
	sa compuna scrisori personale	redactare de scrisori;
	sa alcatuiasca o scurta povestire dupa un plan narativ	exercitii de redactare dupa un plan dat

5. Dezvoltarea unor reprezentari culturale si a interesului pentru studiul limbii si al civilizatiei franceze

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa demonstreze interes pentru cunoasterea unor aspecte semnificative în organizarea vietii cotidiene din spatiul francofon	alcatuirea si prezentarea în fata clasei a unor dosare tematice privind preocuparile tinerilor, raportul dintre generatii, viata scolara etc.
	sa manifeste curiozitate în a se informa asupra unor personalitati marcante ale istoriei si culturii din spatiul francofon	vizionari de diapozitive si casete video, utilizarea unor surse bibliografice; activitati de proiect

CONŢINUTURI

ORGANIZARE TEMATICĂ

Universul personal: *prietenia, *jurnal personal, *jocuri si activitati sportive

Mediul înconjurator: configuratia mediului înconjurator, *viata la tara, plante si animale

Progres si schimbare: *obiecte si ustensile domestice, ocupatii si profesiuni

Oameni si locuri: aspecte ale vietii citadine, obiective turistice si culturale, relatii între tineri: corespondenta si schimburi scolare; calatori, diversitatea spatiului francofon

Obiceiuri si traditii: mâncaruri specifice sarbatorilor traditionale, activitati specifice sarbatorilor traditionale

Mijloace de comunicare în societatea moderna: publicitate si anunturi în presa

Incursiuni în lumea artei: *personaje îndragite din carti si filme, *parti ale unei carti, pregatirea unui spectacol de catre tineri

ACTE DE VORBIRE[50]

*a exprima sentimente (surpriza, admiratie, uimire)

a descrie un obiect, o persoana, un personaj

*a exprima intentii

a exprima gusturi, preferinte

a descrie starea fizica

a initia o interactiune verbala

a cere si a da informatii

a face o urare, a felicita

a multumi, a raspunde la multumiri

*a relata o suita de evenimente

a exprima permisiunea sau interdictia

a cere cuiva ceva

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII[51]

I. Fonetica si ortografie

sunetele limbii franceze (nazalizare/ denazalizare)

particularitati ortografice (omofone frecvente)

*semivocale

*h mut si h aspirat (sistematizare)

II. Lexic

cuvinte, sintagme, corespunzând actelor de vorbire si ariilor tematice propuse (200 -*250 de unitati lexicale)

relatii semantice (sinonime, antonime, omonime, perifraza semantica, *familii de cuvinte)

III. Gramatica

Substantivul si grupul nominal

Articolul

articolul partitiv; cazuri de înlocuire (reluare si sistematizare)

Adjectivul

adjective cu grade de comparatie neregulata (bon, *mauvais)

*adjective si pronume nehotarâte (altele decât cele tratate în clasa a V-a si a VI-a)

adjectivul numeral ordinal

Pronumele

*pronume personale cu functie de complement direct si indirect (sistematizare)

pronume demonstrative compuse

pronumele relativ où

pronumele en si y (valori uzuale)

Verbul

imperfectul

mai mult ca perfectul

viitorul simplu

conditionalul prezent

verbe si constructii verbale impersonale uzuale

Toate timpurile verbale vor fi prezentate la formele afirmativa, negativa si interogativa (cu sau fara cuvinte interogative).

Adverbul

formarea adverbelor de mod;

adverbe cu grade de comparatie neregulata (bien, mal)

Tipuri de propozitii

propozitia negativa: cazuri de suprimare a negatiei pas.

CLASA A VIII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ sI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa urmeze instructiuni detaliate în diverse situatii cotidiene	exercitii de întelegere globala a unor mesaje audiate, prin marcare pe o schema/ diagrama data; executarea unor comenzi simple sau complexe;
	sa desprinda elementele cheie dintr-un mesaj rostit în limbaj standard cu viteza normala	exercitii de completare de text lacunar; exercitii de confirmare a raspunsului corect prin bifare, întrebari orale vizând întelegerea mesajului verbal, exercitii cu alegere multipla; exercitii de tipul adevarat/ fals;
	sa înteleaga atitudinea vorbitorului în cadrul mesajului audiat	exercitii de simulare; joc de roluri;
	sa înteleaga relatia dintre vorbitori în cadrul mesajului audiat	exercitii de adecvare a lexicului la semnificatia mesajului; contextualizarea unor cuvinte
	sa recunoasca punctele de vedere/ pozitiile exprimate într-un text audiat	exercitii de reperare a argumentelor într-un mesaj în care marcile discursului sunt explicite; activitati de luare de notite în timpul ascultarii, adnotari pe un plan dat

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa aplice corect accentul în cadrul grupului de cuvinte/ *propozitiei	exercitii de discriminare auditiva;
	sa participe activ la interactiuni verbale pe teme variate	exercitii de conversatie semidirijata, activitati în perechi, grup; simularea unor situatii de comunicare uzuala;
	sa exprime în mod clar si justificat un punct de vedere pe teme familiare	exercitii de exprimare a parerii personale, a unor sentimente, în diferite situatii de comunicare;
	sa ceara si sa ofere explicatii pe teme cunoscute	exercitii de formulare de întrebari; exercitii de completare a informatiei; activitati în perechi/ grup.

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa recunoasca legatura logica (de cauza-efect) între secventele unui text citit	exercitii de formulare de întrebari si raspunsuri;
	sa obtina, prin lectura, informatia necesara realizarii unei sarcini de lucru	activitati de selectare si ordonare a informatiei utile prin parcurgerea mai multor paragrafe dintr-un text/ a mai multor texte;
	sa recunoasca efectele stilistice ale textului	exercitii de identificare a semnificatiei unor procedee de expresivitate artistica în textele literare studiate; exercitii de recunoastere a sensului figurat;
	sa identifice, într-un text argumentativ, concluzia/ concluziile	exercitii de reperare si de analiza argumentativa a structurii unei relatari/ demonstratii în limbaj standard

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa compuna o povestire urmând un plan narativ	exercitii de povestire sau de continuare a unei povestiri, cu integrarea unor segmente de descriere; exercitii de transpunere din stilul direct în stilul indirect;
	sa exprime în scris opinii asupra unor teme din universul apropiat	activitati de proiect;
	sa realizeze redactari variate pe diverse teme de interes	exercitii de redactare creativa individuala sau în grup, folosirea dictionarului si a fiselor; alcatuirea în grup a unor articole pentru jurnalul clasei/ jurnal de vacanta/ itinerar comentat/ descrieri;
	sa realizeze caracterizarea unui personaj dupa un plan	activitate de redactare pornind de la un model

5. Dezvoltarea unor reprezentari culturale si a interesului pentru studiul limbii si al civilizatiei franceze

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa demonstreze interes pentru cunoasterea unor realizari de seama în domeniul stiintei/ tehnicii/ artei din spatiul francofon	vizionari de diapozitive si casete video, utilizarea unor surse bibliografice; activitati de proiect;
	sa se raporteze la elementele de cultura si civilizatie descoperite prin studiul limbii franceze, sesizând asemanari si deosebiri fata de cultura autohtona	stabilirea de corelatii, rezolvarea punctelor comune si/ sau a diferentelor, discutii în grup.

CONŢINUTURI

ORGANIZARE TEMATICĂ

Universul personal: prietenia, *activitati scolare si în afara scolii

Mediul înconjurator: configuratia mediului înconjurator

Progres si schimbare: obiecte si ustensile domestice, *ocupatii si profesiuni, inventii si descoperiri

Oameni si locuri: aspecte ale vietii citadine, obiective turistice si culturale, *personalitati de seama, relatii între tineri: corespondenta si schimburi scolare; calatorii, diversitatea spatiului francofon

Mijloace de comunicare în societatea moderna: *publicitate si anunturi în presa, radioul si televiziunea

Incursiuni în lumea artei: personaje îndragite din carti si filme

ACTE DE VORBIRE[54]

*a exprima sentimente (surpriza, admiratie, uimire)

a descrie un obiect, o persoana, un personaj

*a exprima intentii

a exprima gusturi, preferinte

a preveni, a avertiza

a initia o interactiune verbala

a cere si a da informatii

*a face o urare, a felicita

a multumi, a raspunde la multumiri

*a relata o suita de evenimente

a exprima permisiunea, interdictia

a cere cuiva ceva

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII[55]

I. Fonetica si ortografie

schimbari fonetice si ortografice în conjugare

regula accentelor

II. Lexic

cuvinte, sintagme, corespunzând actelor de vorbire si ariilor tematice propuse (200 -*250 de unitati lexicale)

relatii semantice (sinonime, antonime, omonime, perifraza semantica, familii de cuvinte, *paronime)

*schimbarea sensului cuvintelor în functie de context

III. Gramatica

Substantivul si grupul nominal

Adjectivul

*adjective cu grade de comparatie neregulata (petit, mauvais)

Pronumele

pronumele personale complemente combinate, locul lor în propozitia asertiva

pronumele si adjectivele nehotarâte, alte forme decât cele tratate în clasa a VI-a si a VII-a)

*pronumele on (cazuri particulare de substitutie)

*pronumele en si y (sistematizare si cazuri particulare de substitutie)

pronumele interogative compuse

pronumele relative où, quoi, dont

Verbul si grupul verbal

*acordul participiului trecut cu complementul direct (cu pronumele complement direct si pronumele relativ que)

*diateza pasiva

conditionalul trecut

si conditional (I, II, III)

conjunctivul prezent (verbe de grupa I si a II-a, principalele verbe neregulate)

*timpuri perifrastice (trecutul apropiat)

Adverbul

adverbe cu grade de comparatie neregulata: beaucoup, peu.

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

	OBIECTIVE CADRU	STANDARDE
	Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral	S.1 Desprinderea de informatii specifice dintr-un mesaj rostit în limbaj standard cu viteza normala
	Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala	S.2 Oferirea si solicitarea de informatii pe teme cunoscute S.3 Exprimarea unui punct de vedere pe un subiect familiar
	Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris	S.4 Selectarea informatiilor necesare realizarii unei sarcini de lucru
	Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa	S.5 Oferirea în scris a unor detalii despre propria persoana S.6 Redactarea unui text dupa un plan dat

LIMBA MODERNĂ 2

CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ sI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa recunoasca si sa distinga sunete specifice limbii franceze	exercitii de discriminare; exercitii de identificare;
	sa desprinda sensul global al unui mesaj simplu rostit clar si rar	exercitii de tip adevarat/ fals; raspunsuri la întrebari;
	sa execute instructiuni simple articulate clar si rar	raspunsuri nonverbale la comenzi.

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa reproduca enunturi simple	recitare de poezii; exercitii de repetare dupa model;
	sa produca un enunt simplu despre un obiect/ persoana din universul familiar	exercitii de identificare a unui obiect/ unei persoane;
	sa foloseasca formule conversationale uzuale în dialoguri simple, dirijate	activitati în perechi; jocuri didactice.

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa citeasca un scurt text cunoscut, cu voce tare	exercitii de citire individuala/ în grup/ pe roluri;
	sa desprinda sensul global al unui text scurt, continând lexic cunoscut, citit în gând	exercitii de tip adevarat/ fals; raspunsuri la întrebari;
	sa execute instructiuni scrise, simple si scurte	exercitii de raspuns la comenzi.

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa reproduca unitati lexicale, sintagme, propozitii	exercitii de copiere;
	sa utilizeze cuvinte, sintagme, enunturi în contexte variate	completare de text lacunar; completare de rebus; activitatea cu manualul, vocabularul, caietul de exercitii.

5. Dezvoltarea unor reprezentari culturale si a interesului pentru studiul limbii si al civilizatiei franceze

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa manifeste curiozitate pentru descoperirea unor aspecte legate de viata copiilor din spatiul francofon	colectie de obiecte culturale (reviste, imagini, ambalaje, vederi).

CONŢINUTURI

ORGANIZARE TEMATICĂ

Copilul despre sine: nume, sex, însusiri fizice si morale, jocuri

Familia: membrii familiei, îmbracaminte

Casa: încaperi, mobila

scoala: obiecte scolare, activitati

Vremea: anotimpuri, caracteristici climatice

Activitati: activitati curente, zilele saptamânii, lunile anului, exprimarea datei

Cultura si civilizatie: nume si prenume tipice, cântece si poezii

ACTE DE VORBIRE

a saluta si a raspunde la salut

a se prezenta si a prezenta pe cineva

a raspunde la prezentari

a identifica elemente din mediul familiar

a descrie persoane, obiecte

a localiza persoane, obiecte

a multumi si a raspunde la multumiri

a relata activitati la prezent

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII[56]

I. Fonetica si ortografie

sunetele limbii franceze si corespondenta lor grafica; alfabetul; apostroful; accentele

II. Lexic

cuvinte, sintagme, corespunzatoare realizarii actelor de vorbire si ariilor tematice propuse (200 de unitati lexicale)

III. Gramatica

Substantivul

substantive comune la singular si plural; exprimarea apartenentei (de+substantiv)

Articolul

articolul hotarât, nehotarât

Adjectivul

adjectivul calificativ (forme uzuale) si de culoare; locul adjectivelor uzuale, acordul în gen si numar (elementele de baza); adjectivul determinativ posesiv, (mon, ton, son, ma, ta, sa, mes, tes, ses)

Numeralul

numeralul cardinal (1-30)

Pronumele

pronumele personal subiect, on=nous

pronumele interogative qui, que, (qui est-ce?, qu'est-ce que c'est?)

Verbul

verbul: indicativ prezent pentru verbele uzuale de grupa I (parler, aimer, acheter, s'appeler, se laver), verbele neregulate: aller, faire, lire, pouvoir, vouloir si verbele auxiliare; forma negativa si interogativa (intonatia melodica si perifrastica); imperativul; galicismul c'est si ce n'est pas; verbe si expresii impersonale uzuale: il y a, il fait beau/ mauvais/ chaud/ froid, il pleut, il neige

Adverbul

adverbul: de afirmatie (oui), negatie (non, ne.pas), interogativ (où, comment, pourquoi, combien?), de loc (ici, là-bas)

Prepozitia

prepozitii principale (sous, sur, dans, devant, derrière, avec).

CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ sI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa selecteze informatii particulare dintr-un mesaj scurt articulat clar si rar	raspunsuri la întrebari; exercitii cu alegere multipla;
	sa desprinda sensul global al unui minidialog/ a unei descrieri de persoana sau obiect, articulate clar si rar	exercitii de confirmare a întelegerii (de tipul "bifeaza", "încercuieste", "subliniaza", "deseneaza" etc.) ;
	sa urmeze indicatii simple	exercitii de mimare; exercitii de orientare în spatiu.

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa raspunda la întrebari simple pe subiecte familiare	activitati în perechi; exercitii de interactiune orala;
	sa integreze cuvinte noi în enunturi proprii	alcatuire de propozitii;
	sa produca enunturi simple, cu sprijin, despre sine/ persoane/ activitati din universul imediat	descrieri simple pe baza unor imagini/ cuvinte de sprijin/ întrebari de sprijin.

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa citeasca fluent un scurt text cunoscut	exercitii de citire pe roluri; exercitii de citire dupa model;
	sa desprinda informatii particulare dintr-un text scurt, continând lexic cunoscut, citit în gând	completare de tabele; exercitii cu alegere multipla;
	sa urmeze indicatii scrise simple	exercitii de orientare pe un plan/ harta/ desen; exercitii de utilizare a dictionarului; activitati cu fise.

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa completeze formulare simple cu date personale	exercitii de completare; exercitii de utilizare a dictionarului;
	sa realizeze legatura între rostire si scriere	exercitii de scriere dupa dictare; autodictare (poezii simple);
	sa scrie mesaje simple pe baza unor cuvinte de sprijin si a unei imagini	exercitii de redactare; alcatuire de propozitii.

5. Dezvoltarea unor reprezentari culturale si a interesului pentru studiul limbii si al civilizatiei franceze

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa manifeste interes pentru cunoasterea unor aspecte legate de geografia spatiului francofon	expozitie de vederi, colaje, prospecte, harti.

CONŢINUTURI

ORGANIZARE TEMATICĂ

Copilul despre sine: nationalitate, vârsta, adresa, partile corpului, starea sanatatii

Familia: ocupatii

Casa: mobila, încaperi, curte

scoala: activitati specifice

Copilul si lumea înconjuratoare: orasul/ satul (cladiri, mijloace de transport), convorbiri telefonice, cumparaturi

Activitati: momentele zilei, exprimarea orei, activitati curente, activitati pentru timpul liber

Cultura si civilizatie: nume si prenume tipice, cântece si poezii

ACTE DE VORBIRE

a saluta si a raspunde la salut

a descrie persoane, activitati

a cere si a da informatii de ordin personal, despre mediul înconjurator

a propune ceva cuiva; a formula o invitatie

a cere cuiva ceva

a relata activitati la prezent

a exprima o stare fizica

a accepta si a refuza o invitatie

a exprima cantitati si calitati

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII[57]

I. Fonetica si ortografie

corespondenta fonem/ grafem; la liaison

II. Lexic

200 unitati lexicale (cuvinte, sintagme)

III. Morfologie

Substantivul

substantive comune si proprii, marcile pluralului neregulat (forme în -x)

articolul partitiv

Adjectivul

calificativ (beau/ belle, nouveau/ nouvelle), posesiv, demonstrativ (singular si plural), numeral cardinal (30-60)

Pronumele

interogative (qui, que)

Verbul

verbe pronominale uzuale (se lever, se coucher), indicativ prezent

verbe uzuale din grupele I, II, III (partir, prendre, lire, voir, savoir) la indicativ prezent si perfect compus (si verbele indicate în clasa a V-a) cu avoir si être

viitorul apropiat

expresii verbale (avoir faim/ soif/ mal/ sommeil/ chaud/ froid), forma negativa si interogativa

Adverbul

de mod (cele mai frecvente în comunicare), de cantitate (beaucoup de, peu de), de timp (aujourd'hui, hier, bientôt, maintenant), interogativ (où, quand, combien, pourquoi)

Prepozitia

en, par

Conjunctia

conjunctii coordonatoare (et, mais).

CLASA A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ sI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa sesizeze ordinea evenimentelor dintr-un mesaj articulat clar si rar	exercitii de ordonare de propozitii;
	sa desprinda sensul global al unui mesaj simplu, clar articulat cu viteza normala	raspunsuri la întrebari; exercitii cu alegere multipla.

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa foloseasca intonatia corespunzatoare în enunturi afirmative, negative, interogative, exclamative	exercitii de rostire dupa model; joc de rol;
	sa formuleze întrebari simple în situatii de comunicare uzuala	activitati în grup; minidialoguri;
	sa descrie, în propozitii simple, oameni, locuri, evenimente	alcatuire de propozitii în grup, cu sprijin.

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa citeasca expresiv un scurt text cunoscut	exercitii de citire pe roluri;
	sa extraga informatii relevante din tabele, diagrame	exercitii de colectare de informatii;
	sa extraga ideile principale dintr-un scurt text de informare	exercitii cu alegere multipla; exercitii de tip adevarat/ fals; exercitii de esentializare.

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa scrie texte scurte folosind relatori simpli (si, dar, pentru ca, deci)	exercitii de redactare de paragrafe;
	sa scrie mesaje scurte, familiare pe teme din universul imediat	joc-concurs: "cel mai interesant mesaj pentru când-plec-de-acasa-neasteptat";
	sa scrie instructiuni simple	alcatuire de fraze imperative; proiect de grup;
	sa utilizeze fise gramaticale	alcatuire de fise; exercitii gramaticale.

5. Dezvoltarea unor reprezentari culturale si a interesului pentru studiul limbii si al civilizatiei franceze

Obiective de referinta

Exemple de activitati de învatare

La sfârsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati:

sa manifeste interes pentru cunoasterea unor aspecte legate de obiceiuri din spatiul francofon

proiecte pe teme diferite ("Sarbatori de iarna", "Carnavalul") ;

realizarea unor dosare tematice.

CONŢINUTURI

ORGANIZARE TEMATICĂ

Universul personal: prietenia, jocuri si activitati în afara scolii, gusturi si preferinte

Mediul înconjurator: plante si animale; viata la tara; civilizatie ecologica

Progres si schimbare: ocupatii si profesii; obiecte si ustensile casnice

Oameni si locuri: obiective turistice si culturale; relatii între tineri; diversitatea spatiului francofon

Obiceiuri si traditii: activitati specifice sarbatorilor traditionale si de familie

Incursiuni în lumea artei: personaje îndragite din carti, filme; pregatirea unui spectacol

ACTE DE VORBIRE

a compara calitati

a exprima preferinte

a cere si a da indicatii de orientare

a situa în timp, a relata activitati (la prezent, la trecut si la viitor)

a cere si a da informatii practice (de timp/ loc)

a exprima sentimente (satisfactie, bucurie, neliniste, teama)

a exprima cantitatea

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII[58]

I. Fonetica si ortografie

despartirea în silabe

II. Lexic

200 de unitati lexicale (cuvinte, sintagme); relatii semantice (sinonime, antonime)

III. Morfologie:

Substantivul

exprimarea cazurilor (constructii cu prepozitia à si de)

Articolul

hotarât si nehotarât (sistematizare)

partitiv - înlocuirea cu prepozitia de

Adjectivul

calificativ - grade de comparatie

numeral cardinal 60-100

Pronumele

personal cu functie de complement direct si indirect

Verbul

indicativul prezent al verbelor (sistematizare): avoir, être, aller, devoir, écrire, faire, lire, mettre, partir, prendre, pouvoir, voir, vouloir, venir

perfectul compus (afirmativ, negativ, interogativ) al verbelor conjugate cu avoir (verbe auxiliare, verbe de gr. I, gr. II si gr. III de mare frecventa) si cu être (aller, venir, partir) - sistematizare; acordul participiului cu subiectul

viitorul simplu

imperfectul

Conjunctia

et, mais, parce que, donc.

CLASA A VIII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ sI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa desprinda ideea principala dintr-un mesaj articulat clar, cu viteza normala	exercitii de tip adevarat/ fals;
	sa execute un set de instructiuni clar articulate, cu viteza normala	exercitii de raspuns la comenzi.

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa dea si sa ceara informatii pe teme cunoscute	minidialog în perechi si în grup; exercitii de alcatuire de întrebari;
	sa exprime opinii despre ceea ce îi place si ceea ce nu îi place în legatura cu o persoana/ un eveniment/ un lucru	dezbatere pe subiecte de interes;
	sa relateze o întâmplare, în termeni simpli, cu sprijin	exercitii de relatare în grup prin preluarea propozitiei de la coleg.

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa localizeze informatii specifice în liste tematice	proiecte de grup; exercitii de adunare de informatii;
	sa extraga ideile principale dintr-o scurta scrisoare personala	exercitii de esentializare; exercitii de ordonare logica a unor idei;
	sa citeasca cu voce tare texte simple si scurte, necunoscute, continând lexic si structuri cunoscute	exercitii de lectura individuala si în grup.

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa scrie o scrisoare personala în care îsi exprima multumirea sau îsi cere scuze	redactare de paragraf; exercitii de pozitionare a elementelor unei scrisori;
	sa scrie un text scurt despre un eveniment sau o experienta personala pe baza unui plan dat sau a unor cuvinte de sprijin	redactare de paragrafe; exercitii de relationare a propozitiilor prin conectori;
	sa descrie o persoana pe baza unui plan dat sau a unor întrebari de sprijin	completare de text cu detalii personale raspunsuri în scris la întrebari.

5. Dezvoltarea unor reprezentari culturale si a interesului pentru studiul limbii si al civilizatiei franceze

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de învatare
	La sfârsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa sesizeze diferentele lingvistice si culturale între limba si civilizatia franceza si limba si civilizatia româna	dosare tematice.

CONŢINUTURI

ORGANIZARE TEMATICĂ

Universul personal: prietenia

Mediul înconjurator: configuratia mediului, vacante, tabere, excursii

Progres si schimbare: obiecte si ustensile domestice, inventii si descoperiri

Relatii intre tineri: corespondenta, schimburi scolare, calatorii

Mijloace de comunicare în societatea moderna: TV, radio, Internet, publicitate si anunturi de presa

Cultura si civilizatie: personaje îndragite din carti, filme, vedete

ACTE DE VORBIRE

a initia o interactiune verbala

a exprima si a cere o opinie

a exprima gusturi

a propune

a accepta

a exprima acordul si dezacordul

a exprima o judecata

a face o urare si a felicita

a (se) scuza si a raspunde la scuze

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII[59]

I. Fonetica si ortografie

accentele, legatura sonora între cuvinte în grupul ritmic (l'enchaînement)

II. Lexic

relatii semantice (sinonime, antonime, omonime)

200 de unitati lexicale (cuvinte, sintagme)

III. Morfologie:

Articolul

cazuri de substituire a articolului partitiv - sistematizare

Adjectivul

adjectivul si pronumele nehotarât (forme frecvente): tout, quelqu'un, personne, rien, on

adjectivul numeral cardinal de la 100 la 1000 si ordinal 1-20

Pronumele

personal subiect (forme accentuate si neaccentuate)

pronumele personal complement direct si indirect (locul lor în propozitia asertiva si imperativa)

pronumele demonstrativ neutru (ce, ça, cela), pronumele relativ simplu (qui, que, quoi, dont, où)

pronumele adverbiale en si y

Verbul

mai mult ca perfectul, conditionalul prezent

prezent, perfect compus, viitor, imperfect - sistematizare.

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

	OBIECTIVE CADRU	STANDARDE
	Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral	S.1 Desprinderea sensului global al unui mesaj clar articulat, rostit cu viteza normala
	Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala	S.2 Formularea de întrebari simple în situatii de comunicare uzuala S.3 Oferirea de informatii pe subiecte familiare
	Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris	S.4 Extragerea de informatii din tabele, grafice, harti S.5 Selectarea de informatii specifice dintr-un text de informare
	Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa	S.6 Redactarea unui text scurt folosind relatori simpli (si, dar, pentru ca)

STRUCTURILE INSTITUŢIONALE CARE AU CONTRIBUIT LA REALIZAREA PROGRAMELOR sCOLARE

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

GRUPUL DE LUCRU PENTRU EXPERTIZĂ DE SPECIALITATE AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

GRUPURI DE LUCRU

GRUPUL DE LUCRU PENTRU LIMBA ENGLEZĂ:

Prof. Monica Ralea, Bucuresti

Prof. Anda Maxim, Ministerul Educatiei Nationale

Prof. Miruna Carianopol, Bucuresti

Grupul de lucru pentru limba franceza (Limba moderna 1)

Prof. Mariana POPA, Inspectoratul scolar al Municipiului Bucuresti

Prof. Angela SOARE, Bucuresti

Grupul de lucru pentru limba franceza (Limba moderna 2)

Prof. Alexandrina Bendea, scoala generala "Andrei saguna", Arad

Prof. Ecaterina Chifu, scoala generala nr. 5, Râmnicu Sarat, Buzau

Prof. Eugenia Danielescu, scoala generala "Basarab I", Curtea de Arges

Prof. Julieta Suciu, scoala generala nr. 12, Bucuresti

Prof. Mihai George Tautu, scoala generala Gura Humorului

Cercet. dr. Ligia Sarivan, Institutul de stiinte ale Educatiei

Prof. Doina Munteanu, Ministerul Educatiei Nationale

COMISII NAŢIONALE

COMISIA NAŢIONALĂ DE LIMBA ENGLEZĂ

Conf. univ. dr. Ecaterina Popa, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj Napoca

Prof. Otilia Pacurari, Arad

Prof. Octavian Patrascu, Galati

Prof. Argentina Balan, Braila

Prof. Alexandru Bugariu, Cluj

Prof. Cristiana Rotaru, Prahova

Prof. Monica Giuchici, Caras Severin

Prof. Mihaela Chilarescu, Iasi

Prof. Ecaterina Petreanu, Iasi

Prof. Vera Elek, Oradea

Prof. Magdalena Man, Brasov

Prof. Lia Harca, Dolj

Prof. Felicia Dinu, Timis

Prof. Angela Adam, Timis

Prof. Anda Maxim, Ministerul Educatiei Nationale

Prof. Miruna Carianopol, Bucuresti

Prof. Luana Chira, Bucuresti

Prof. Ion Mihalcea, Buzau

Prof. Lidia Rump, Suceava

Prof. Rozalia Orendi, Satu Mare

Prof. Adriana Ţepelea, Bucuresti

COMISIA NAŢIONALĂ DE LIMBA FRANCEZĂ

Prof. Mariana Suarasan, Liceul "Liviu Rebreanu", Bistrita

Prof. Maria Nicolaescu, Liceul "Elena Cuza", Craiova

Prof. Nicolae Weisz, Liceul "Mihai Eminescu", Baia Mare

Prof. Corina Popovici, Colegiul National "Sf. Sava", Bucuresti

Prof. Maria Inclaizan, Grupul scolar "I. Mincu", Timisoara

Prof. Mariana Dragomir, Inspectoratul scolar al Judetului Cluj

Prof. Angela Soare, scoala generala nr. 139, Bucuresti

Prof. Ileana selaru, scoala Normala, Galati

Prof. Doina Bratu, Liceul "Cervantes", Bucuresti

Prof. Mircea Spiridon, Inspectoratul scolar al Judetului Braila

Prof. Ion Muresan, Grupul scolar Ileanda, Salaj

Prof. Svetlana Botnaras, scoala Centrala, Bucuresti

Prof. Ileana Neguleasa, Liceul Economic, Târgu Jiu

Prof. Constantin Staiculescu, Inspectoratul scolar al Judetului Dâmbovita

Prof. Delia Antonescu, Liceul "Unirea", Brasov

Prof. Mariana Popa, Inspectoratul scolar al Municipiului Bucuresti

Prof. Angela Trif, Inspectoratul scolar al Judetului Iasi

Cerc. dr. Dan Ion Nasta, Institutul de stiinte ale Educatiei

Conf. univ. dr. Ion Pânzaru, Universitatea Bucuresti

Prof. Svetlana Apostoiu, scoala generala nr. 186, Bucuresti

Prof. Doina Munteanu, Ministerul Educatiei Nationale

CUPRINS

Reforma curriculara si programele scolare 3

Cuvânt înainte 5

Limba engleza

Nota de prezentare.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ...... 9

Obiective cadru.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ......... 10

Limba moderna 1

Clasa a III-a.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... .............. 11

Clasa a IV-a.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ............. 14

Standarde curriculare de performanta.......... ..... ...... .......... ..... ...... ........ 17

Clasa a V-a.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ............... 18

Clasa a VI-a.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ............. 21

Clasa a VII-a.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ............ 24

Clasa a VIII-a.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ........... 27

Standarde curriculare de performanta.......... ..... ...... .......... ..... ...... ........ 30

Limba moderna 2

Clasa a V-a.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ............... 31

Clasa a VI-a.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ............. 33

Clasa a VII-a.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ............ 35

Clasa a VIII-a.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ........... 37

Standarde curriculare de performanta.......... ..... ...... .......... ..... ...... ........ 40

Limba franceza

Nota de prezentare.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... .... 43

Obiective cadru.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ......... 44

Limba moderna 1

Clasa a III-a.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... .............. 45

Clasa a IV-a.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ............. 48

Standarde curriculare de performanta.......... ..... ...... .......... ..... ...... ........ 51

Clasa a V-a.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ............... 52

Clasa a VI-a.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ............. 55

Clasa a VII-a.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ............ 58

Clasa a VIII-a.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ........... 61

Standarde curriculare de performanta.......... ..... ...... .......... ..... ...... ........ 64

Limba moderna 2

Clasa a V-a.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ............... 65

Clasa a VI-a.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ............. 67

Clasa a VII-a.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ............ 70

Clasa a VIII-a.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ........... 72

Standarde curriculare de performanta.......... ..... ...... .......... ..... ...... ........ 74

Structurile institutionale care au contribuit la realizarea programelor scolare................ 75

Cuprins.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..................... 77

Obiectivele de referinta notate cu asterisc nu sunt obligatorii. Ele pot intra în curriculum-ul la decizia scolii.

Continuturile marcate cu asterisc nu sunt obligatorii. Ele pot intra în curriculum-ul la decizia scolii.

Unele subteme, notate cu asterisc în clasa a III-a, devin obligatorii în anii urmatori de studiu. În acest caz, subtemele propuse pentru un an de studiu pot fi reluate si, eventual, îmbogatite, ca arie lexicala, în anul de studiu ulterior.

În atentia autorilor de manual - temele si subtemele nu constituie capitole si lectii în manual. Ele vor fi tratate transversal în cadrul unor unitati elaborate din perspectiva scenariului proiectat de autori.

Functiile comunicative propuse vor fi regrupate pe baza tematicii abordate, dezvoltate progresiv, concentric, în functie de nivelul acumularii lexico-gramaticale. Ele nu vor constitui obiectul unei tratari explicite, ci vor fi prezente în contextele situationale.

Categoriile gramaticale enumerate apartin metalimbajului de specialitate. Terminologia nu va face subiectul unei învatari explicite. Nu se va face apel la conceptualizarea unitatilor lingvistice, utilizate în situatiile de comunicare. Structurile gramaticale de mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor acte de vorbire, nu vor fi tratate izolat si analitic, ci vor fi abordate în cadrul achizitiei globale. Elementele de gramatica se vor doza progresiv, conform dificultatilor si nevoilor de comunicare, fara a se urmari epuizarea tuturor realizarilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate mai sus.

Obiectivele de referinta notate cu asterisc nu sunt obligatorii. Ele pot intra în curriculum-ul la decizia scolii. Obiectivele de referinta pentru clasa a IV-a se bazeaza pe obiectivele de referinta pentru clasa a III-a, pe care le integreaza si le dezvolta.

Continuturile marcate cu asterisc nu sunt obligatorii. Ele pot intra în curriculum-ul la decizia scolii.

Unele subteme, notate cu asterisc în clasa a IV-a, devin obligatorii în anii urmatori de studiu. În acest caz, subtemele propuse pentru un an de studiu pot fi reluate si, eventual, îmbogatite, ca arie lexicala, în anul de studiu ulterior.

Elementele noi enumerate mai sus vor fi prezentate alaturi de elementele însusite în clasa a III-a. Categoriile gramaticale enumerate apartin metalimbajului de specialitate. Terminologia nu va face subiectul unei învatari explicite. Nu se va face apel la conceptualizarea unitatilor lingvistice, utilizate în situatiile de comunicare. Structurile gramaticale de mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor acte de vorbire, nu vor fi tratate izolat si analitic, ci vor fi abordate în cadrul achizitiei globale. Elementele de gramatica se vor doza progresiv, conform dificultatilor si nevoilor de comunicare, fara a se urmari epuizarea tuturor realizarilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate mai sus.

Obiectivele de referinta notate cu asterisc nu sunt obligatorii. Ele pot intra în curriculum-ul la decizia scolii.

Continuturile notate cu asterisc nu sunt obligatorii. Acestea pot intra în curriculum-ul la decizia scolii. În consecinta, ele pot figura în manuale, punându-se în evidenta caracterul lor facultativ.

Functiile comunicative propuse vor fi regrupate pe baza tematicii abordate, în functie de nivelul acumularii lexico-gramaticale.

Categoriile gramaticale enumerate apartin metalimbajului de specialitate. Terminologia nu va face obiectul unei învatari explicite. În cadrul predarii, nu se va face apel la conceptualizarea unitatilor lingvistice, utilizate în situatiile de comunicare. Structurile gramaticale de mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor functii comunicative, nu vor fi tratate izolat si analitic, ci vor fi abordate în cadrul achizitiei globale. Elementele de gramatica se vor doza progresiv, conform dificultatilor si nevoilor de comunicare, fara a se urmari epuizarea tuturor realizarilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate mai sus.

Obiectivele de referinta notate cu asterisc nu sunt obligatorii. Ele pot intra în curriculum-ul la decizia scolii.

Functiile comunicative propuse vor fi regrupate pe baza tematicii abordate, în functie de nivelul acumularii lexico-gramaticale.

Obiectivele de referinta notate cu asterisc nu sunt obligatorii. Ele pot intra în curriculum-ul la decizia scolii.

Functiile comunicative propuse vor fi regrupate pe baza tematicii abordate, în functie de nivelul acumularii lexico-gramaticale.

Obiectivele de referinta notate cu asterisc nu sunt obligatorii. Ele pot intra în curriculum-ul la decizia scolii.

Functiile comunicative propuse vor fi regrupate pe baza tematicii abordate, în functie de nivelul acumularii lexico-gramaticale.

Categoriile gramaticale enumerate la "Elemente de constructie a comunicarii" apartin metalimbajului de specialitate. Terminologia nu va face obiectul unei învatari explicite. In cadrul predarii, nu se va face apel la conceptualizarea unitatilor lingvistice, utilizate în situatiile de comunicare. Structurile gramaticale de mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor functii comunicative, nu vor fi tratate izolat si analitic, ci vor fi abordate în cadrul achizitiei globale. Nu se va urmari epuizarea tuturor realizarilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate sub "Elemente de constructie a comunicarii".

Obiectivele de referinta notate cu asterisc nu sunt obligatorii. Ele pot intra în curriculum-ul la decizia scolii.

Continuturile marcate cu asterisc nu sunt obligatorii. Ele pot intra în curriculum-ul la decizia scolii.

Actele de vorbire propuse vor fi regrupate pe baza tematicii abordate, în functie de nivelul acumularii lexico-gramaticale. Ele nu vor constitui obiectul unei tratari explicite, ci vor fi prezente în contextele situationale.

Continuturile marcate cu asterisc nu sunt obligatorii. Ele pot intra în curriculum-ul la decizia scolii.

Obiectivele de referinta notate cu asterisc nu sunt obligatorii. Ele pot intra în curriculum-ul la decizia scolii

Actele de vorbire propuse vor fi regrupate pe baza tematicii abordate, în functie de nivelul acumularii lexico-gramaticale.

Categoriile gramaticale enumerate apartin metalimbajului de specialitate. Terminologia nu va face obiectul unei învatari explicite. În cadrul predarii, nu se va face apel la conceptualizarea unitatilor lingvistice, utilizate în situatiile de comunicare. Structurile gramaticale de mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor acte de vorbire, nu vor fi tratate izolat si analitic, ci vor fi abordate în cadrul achizitiei globale. Elementele de gramatica se vor doza progresiv, conform dificultatilor si nevoilor de comunicare, fara a se urmari epuizarea tuturor realizarilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate mai sus.