ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII sI TINERETULUI
CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL sI TEHNIC
UNITATEA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR
PHARE TVET RO 2004/016-772.04.01
Anexa nr.5 la OMEdC nr.1847 din 29.08.2007
CURRICULUM
PENTRU CLASA A XI-A
sCOALA DE ARTE sI MESERII
Nivelul 2 de calificare
Domeniul de pregatire: ELECTRIC
ELECTRICIAN APARATE sI ECHIPAMENTE ELECTRICE sI ENERGETICE
ŢĂ UIP PHARE TVET RO 2004/016-772.04.01:
ROsU DORIN - doctor inginer, Inspector de specialitate, C.N.D.I.P.T.
POPESCU ANGELA - inginer, Inspector de specialitate, C.N.D.I.P.T.
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Anul de completare
clasa a XI-a
Aria curriculara Tehnologii
Domeniul : Electric
Calificarea : Electrician aparate si echipamente electrice si energetice
Cultura de specialitate si instruire practica saptamânala 377 ore
Modulul I : |
Total ore/an |
|
sa |
din care: laborator tehnologic |
|
instruire practica |
|
Modulul II : |
Total ore/an |
|
ss |
din care : laborator tehnologic |
|
instruire practica |
|
Modulul III : |
Total ore/an |
|
st |
din care: laborator tehnologic |
|
instruire practica |
|
Modulul IV : |
Total ore/an |
|
t |
din care: laborator tehnologic |
|
instruire practica |
|
Total ore/an :13 ore/saptamâna x 29 saptamâni = 377 ore
Stagii de pregatire practica 240 ore
Modulul V : |
Total ore/an |
|
Utilizarea instalatiilor electrice de joasa tensiune |
din care: laborator tehnologic |
|
Modulul VI : |
Total ore/an |
|
Întretinerea aparatelor de joasa, medie si înalta tensiune |
din care: laborator tehnologic |
|
Practica de proiect ( din cadrul laboratorului tehnologic ) |
|
Total ore/an : 30 ore/saptamâna x 8 saptamâni/an = 240 ore
Curriculum în dezvoltare locala 116 ore
Modulul VII : |
Total ore/an |
|
st |
din care: laborator tehnologic |
|
instruire practica |
|
Total ore/an : 4 ore/saptamâna x 29 saptamâni = 116 ore
TOTAL 733 ore/an
ALCĂTUIREA MODULELOR PENTRU CALIFICAREA "ELECTRICIAN APARATE sI ECHIPAMENTE ELECTRICE sI ENERGETICE" - LISTA DE VERIFICARE |
||||||||||||
Nr. UC |
Unitati de competente |
Competente |
Nr. credite |
M I |
M II |
M III |
M IV |
M V |
M VI |
M CDL |
Verificare |
|
UNITĂŢI DE COMPETENŢE CHEIE |
CLASA a XI-a |
|||||||||||
|
st |
Formuleaza opinii pe o tema data. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Realizeaza o scurta prezentare utilizând imagini ilustrative |
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
Citeste si utilizeaza documente scrise în limbaj de specialitate |
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
Prelucreaza si interpreteaza grafic rezultatele obtinute pe o sarcina data |
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
|
|
Aplica norme de calitate în domeniul de activitate |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Utilizeaza metode standardizate de asigurare a calitatii |
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
|
s |
Aplica legislatia si reglementarile privind securitatea si sanatatea la locul de munca, prevenirea si stingerea incendiilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ia masuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de munca |
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
|
a |
Identifica sarcinile si resursele necesare pentru atingerea obiectivelor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
si asuma rolurile care îi revin în echipa |
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
Colaboreaza cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE GENERALE |
CLASA a XI-a |
|||||||||||
|
s |
Identifica subansamblurile constructive ale aparatelor electrice de joasa tensiune |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Specifica parametrii tehnici ai aparatelor electrice de joasa tensiune |
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
Asigura functionarea aparatelor electrice de joasa tensiune |
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
|
ss |
Identifica subansamblurile constructive ale masinilor electrice |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Explica principiul functional al masinilor electrice |
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
Descrie regimurile de functionare ale masinilor electrice |
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
Specifica parametrii tehnici ai masinilor electrice |
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
Explica functionarea masinilor electrice |
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
Reprezinta grafic caracteristici electromecanice ale ME |
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
Asigura functionarea masinilor electrice în circuite date |
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
Nr. UC |
Unitati de competente |
Competente |
Nr. credite |
M I |
M II |
M III |
M IV |
M V |
M VI |
M CDL |
Verificare |
|
UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE GENERALE ( continuare ) |
CLASA a XI-a |
|||||||||||
|
|
Identifica instalatiile electrice de joasa tensiune |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Asigura functionarea instalatiilor electrice de joasa tensiune |
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
Supravegheaza functionarea instalatiilor electrice de joasa tensiune |
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
|
|
Identifica tipurile de circuite electronice din instalatiile electrice |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Explica functionarea circuitelor electronice din instalatiile electrice |
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
. Executa dupa schema circuite electronice pentru instalatii electrice |
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE SPECIALIZATE |
CLASA a XI-a |
|||||||||||
|
ŢĂsĂ |
Selecteaza aparatele de medie si înalta tensiune |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Verifica functionalitatea aparatelor de medie si înalta tensiune |
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
Evalueaza solicitarile aparatelor de joasa, medie si înalta tensiune |
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
Realizeaza întretinerea aparatelor de joasa, medie si înalta tensiune |
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
|
sŢ |
Identifica echipamentele electrice din instalatii |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Recunoaste defectele pe tipuri de echipamente electrice |
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
Executa reparatii specifice echipamentelor electrice |
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
|
sŢ |
Identifica echipamentele energetice din instalatii |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Recunoaste defectele pe tipuri de echipamente energetice |
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
Executa reparatii specifice echipamentelor energetice |
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
Aplica masuri de prevenire a avariilor echipamentelor energetice |
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
REPARTIZAREA NUMĂRULUI DE ORE sI A CREDITELOR PENTRU CALIFICAREA "ELECTRICIAN APARATE sI ECHIPAMENTE ELECTRICE sI ENERGETICE
Repartizare ore si credite |
Modul I |
Modul II |
Modul III |
Modul IV |
Modul V ( SPP ) |
Modul VI ( SPP ) |
Modul VII CDL |
Total ore/credite |
Total/modul |
|
|
|
|
|
|
|
|
Teorie |
|
|
|
|
|
|
|
|
Laborator |
|
|
|
|
|
|
|
|
Practica saptamânala |
|
|
|
|
|
|
|
|
Practica comasata |
|
|
|
|
90+30Lab |
90+30Lab |
|
|
Credite |
|
|
|
|
|
|
|
|
NOTĂ DE PREZENTARE
a) Prezentarea calificarii
Noul Sistem National al Calificarilor Profesionale (S.N.C.P.) este elaborat de Ministerul Educatiei si Cercetarii ( M.E.C. ) în parteneriat cu angajatorii si alti factori interesati, pentru a oferi un profil al absolventilor cerut de sectoarele economice si de servicii. Angajatorii se implica în acest fel si mai mult în parteneriate educationale, ajutând astfel la cresterea calitatii procesului de formare, influentând ceea ce se învata si creând conditii pentru ca învatamântul sa raspunda schimbarilor tehnologice tot mai rapide de azi.
Absolventii noului sistem de formare profesionala dobândesc abilitati, cunostinte, deprinderi,dezvoltând si o serie de abilitati cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de învatare continua, prin posibilitatea unei reconversii profesionale flexibile catre meserii înrudite.
Fiecare dintre calificarile profesionale nationale necesita unitati de competente cheie si unitati de competente tehnice. Competentele tehnice sunt grupate în unitati de competente generale si specializate.
Cererea pietei si necesitatea formarii profesionale la nivel european au reprezentat motivele esentiale pentru includerea abilitatilor cheie în cadrul Standardelor de Pregatire Profesionala (S.P.P.). Tinerilor trebuie sa li se ofere posibilitatea de a dobândi acele competente de baza care sunt importante pe piata muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 2 de calificare au fost concepute astfel încât sa dezvolte abilitati de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de munca, pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vietii. Aceste cerinte, necesare unei vieti adaptate la exigentele societatii contemporane, au fost încorporate în abilitatile cheie. Prin parcurgerea curriculum-urilor se asigura dobândirea competentelor descrise în Standardul de Pregatire Profesionala specifice calificarilor de nivelul 2 pentru domeniul Electric, documente care stau la baza Sistemului National de Calificari Profesionale si care trebuie sa fie utilizate împreuna cu respectivele curriculum-uri.
Fiecare nivel parcurs în domeniul Electric, implica dobândirea unor abilitati, cunostinte si deprinderi care permit absolventilor fie sa se angajeze, fie sa-si continue pregatirea la un nivel superior.
Pregatirea fortei de munca calificate în conformitate cu standardele europene presupune desfasurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare si evaluare, centrate pe elev.
Noii angajati vor putea desfasura sarcini non-rutiniere care implica colaborarea în cadrul unei echipe.
Pregatirea viitorilor absolventi ai scolii de arte si meserii în domeniul Electric este gândita sa tina pasul cu cerintele actuale, încercându-se si o orientare catre activitatea informationala si initierea în utilizarea tehnologiilor de cel mai înalt nivel.
Prin unitatile de competente specializate din cadrul Curriculum-ului specific nivelul 2 de calificare, elevul este solicitat în multe activitati practice care îi stimuleaza si creativitatea. Orice activitate creativa va duce la o largire semnificativa a experientei si la aplicarea constienta a cunostintelor dobândite.
Electricianul aparate si echipamente electrice si energetice este instruit si format pentru a putea realiza, monta si pune în functiune aparate si echipamente din instalatiile electrice si energetice, precum si pentru a exploata, întretine si executa lucrarile de reparatii specifice acestor echipamente si instalatii.
b) Descrierea rutei curriculare
Învatamântul tehnic prin ruta lunga - scoala de Arte si Meserii (S.A.M.) se desfasoara în doua cicluri :
Ciclul superior TVET este organizat pe doua rute de profesionalizare, astfel :
un traseu de calificare profesionala de nivel 3 ca tehnician, conditionata de profesionalizarea anterioara de nivel II, scolarizata prin ciclul superior al liceului tehnologic ( doi ani, respectiv clasa a XII-a si a XIII-a ).
În cadrul Curriculum-ului în Dezvoltare Locala, la nivelul scolii se va elabora programa pentru Cultura de specialitate ( 4 ore/saptamâna ), care va mentiona continuturile prin care elevii vor dobândi competentele tehnice în concordanta cu cerintele agentilor economici locali, dar si cu Standardul de Pregatire Profesionala al calificarii.
c) Aplicarea didactica si evaluarea modulelor
Observarea înseamna urmarirea elevului în timp ce efectueaza o activitate reala sau simulata.
Evaluarea produsului înseamna verificarea vizuala a unui lucru realizat sau produs de elev, dupa ce activitatea acestuia s-a încheiat.
Chestionarea înseamna punerea de întrebari elevului, la care acesta poate raspunde fie verbal, fie în scris. Întrebarile pot sa fie legate de activitatile descrise în continuturile unitatii ( pentru a verifica daca elevul întelege de ce au fost efectuate activitatile ), sau pot sa testeze capacitatea elevului de a lucra în alte contexte precizate. Metoda reprezinta si un mijloc important de stabilire a dovezilor despre cunostintele de baza si despre întelegerea elevului.
Conceperea unui instrument de evaluare impune analiza lucrurilor care vor fi acceptate ca probe si modul în care vor fi masurate sau estimate acestea. În mod ideal, schema de evaluare, care include modele de întrebari si de solutii la probleme, ar trebui pregatita în acelasi timp cu instrumentul de evaluare, asigurându-se astfel complementaritatea lor, precum si certificarea capacitatii elevilor de a completa întrebarile/a realiza sarcinile impuse în timpul alocat (de exemplu, pentru o evaluare a abilitatilor practice, ar trebui sa elaboreze si o lista de control cu observatii, care sa defineasca abilitatile de care elevii trebuie sa dea dovada în timpul evaluarii).
Descrierea instrumentelor de evaluare se poate realiza sintetic în maniera tabelara.
Instrumentul de evaluare |
Descriere |
CONTRIBUŢIA LA DISCUŢIE |
Elevii trebuie sa ia parte la o discutie care este observata de catre evaluator. |
ÎNTREBĂRI AFIRMATIV - LOGICE |
Constau dintr-o afirmatie si o explicatie ajutatoare. Elevii trebuie sa decida daca afirmatia si explicatia sunt adevarate individual, iar în caz afirmativ, daca explicatia reprezinta un motiv valid pentru afirmatie. |
ÎNTREBĂRI ADEVĂRAT - FALS ( CU RĂSPUNSURI ALTERNATIVE ) |
Elevii trebuie sa specifice daca o anumita afirmatie este adevarata sau falsa. Ele sunt în general folosite pentru a evalua amintirea informatiei sau capacitatea de a face distinctii. |
ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNS SCURT |
Elevii trebuie sa furnizeze un raspuns prestabilit, constând din câteva cuvinte. Asemenea întrebari ar putea sa implice si folosirea numerelor, a diagramelor si a graficelor, precum si a textului. În general sunt utilizate pentru a evalua amintirea informatiilor legate de fapte, dar pot fi folosite si pentru a evalua întelegerea sau aplicarea cunostintelor, de exemplu a conceptelor numerice sau matematice. |
ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNS EXTINS |
Are putine restrictii cu privire la continutul si la forma raspunsului. Elevii trebuie sa dea un raspuns amplu, cu final deschis. Pot exista limite de lungime si/sau de timp alocat. |
ÎNTREBĂRI DE COMPLETARE |
Elevilor li se cere sa furnizeze cuvântul/cuvintele lipsa corect/corecte pentru a completa o afirmatie data. |
ÎNTREBĂRI CU ALEGERE MULTIPL |
Elevilor li se dau întrebari sau afirmatii incomplete, urmate de patru sau cinci raspunsuri plauzibile, dintre care trebuie sa-l aleaga pe cel corect. |
ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNSURI MULTIPLE |
Reprezinta o varianta a întrebarilor cu alegere multipla. Elevii trebuie sa selecteze toate raspunsurile corecte, în general dintre patru sau cinci optiuni plauzibile. |
ÎNTREBĂRI GRIL |
Elevilor primesc o serie de întrebari, corelate cu o serie de raspunsuri posibile, prezentate într-o grila alaturata. Ei trebuie sa aleaga raspunsul corect pentru fiecare întrebare. Doua întrebari diferite pot avea acelasi raspuns. Unele raspunsuri pot fi plauzibile, dar incorecte. Întrebarile grila ofera o alternativa la potrivirea întrebare-raspuns. |
ÎNTREBĂRI STRUCTURATE |
Constau dintr-un element central (un text, o diagrama, o imagine, o caseta video s.a.), care descrie o situatie, urmata de o serie de întrebari pertinente. |
COMPLETAREA SPAŢIILOR GOALE |
Elevii trebuie sa completeze un numar de spatii goale cu cuvinte lipsa, în general în contextul unui paragraf de text. Se poate folosi la evaluarea întelegerii si acuratetei gramaticale. |
INTERVIUL ORAL (PERSONAL) |
Reprezinta o conversatie structurata, în general pe o baza de unu la unu, solicitând informatia direct de la elevi. Este utila în special atunci când sunt necesare dovezi ale abilitatilor de procesare sau ale învatarii prin experienta, iar rezultatele pot fi înregistrate sub forma de chestionar. |
CHESTIONARUL |
Reprezinta un interviu structurat în scris, constând dintr-o serie de întrebari legate de o anumita zona a performantei, care este administrat si judecat în conditii standard, spre deosebire de interviul personal. |
JOCUL DE ROLURI |
Este un exercitiu cu final deschis, de realizat în clasa, care ofera ocaziile de afisare a abilitatilor comportamentale sau interpersonale într-un context simulat. |
STUDIUL DE CAZ |
Elevilor li se da descrierea unui eveniment într-o natura reala sau simulata, ca baza pentru evaluarea unor abilitati cum ar fi: luarea deciziilor, planificarea sau estimarea. |
EXERCIŢIUL PRACTIC |
Solicita elevilor sa afiseze o serie de abilitati practice. Evaluarea ar putea fi bazata pe rezultatul final al activitatii (produsul), sau pe efectuarea activitatii (procesul), sau pe o combinatie a primelor doua. |
ACTIVITATEA DE PROIECTARE |
Elevii trebuie sa lucreze pornind de la o prezentare a obiectivelor care trebuie atinse prin proiectare, sa cerceteze si sa ancheteze o problema de proiectare, sa dezvolte si sa evalueze o solutie finala. |
TEMA DE LUCRU |
Reprezinta o sarcina care implica rezolvarea unei probleme cu îndrumari, structura si lungime specificate în mod clar. O tema de lucru e mai structurata si cu un final mai putin deschis decât un proiect. Elevilor nu le este oferita o larga gama de selectie a continutului sau a metodologiei. |
PROIECTUL |
Reprezinta o creatie substantiala, în cadrul caruia elevilor li se cere sa efectueze cercetarea, planificarea, rezolvarea de probleme si evaluarea, de-a lungul unei perioade extinse de timp, cu posibilitatea includerii unei componente practice. Este mai cuprinzator si cu final mai deschis decât tema. Poate fi abordat individual sau de catre un grup de elevi si poate implica elevi care muncesc fara o supraveghere atenta, (cu specificarea nivelurilor de supraveghere). Se termina cu un raport,cu un obiect produs sau cu o combinatie a acestora. |
Modulul I : MONTAREA sI UTILIZAREA APARATELOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE
I. Nota introductiva
Continuturile incluse în structura modulului MONTAREA sI UTILIZAREA APARATELOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE ofera elevilor cunostinte care le vor permite sa-si dezvolte abilitati practice si creative privind constructia si asigurarea functionarii diverselor categorii de aparate electrice de joasa tensiune, în conditiile participarii lor nemijlocite si responsabile la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile si aspiratiile proprii.
II. Lista unitatilor de competente relevante pentru modul
III. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor
Nr. crt. |
Unitatea de competente |
Competente |
Continuturi |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
MONTAREA sI UTILIZAREA APARATELOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE |
Identifica subansamblurile constructive ale aparatelor electrice de joasa tensiune |
Subansambluri constructive ale aparatelor electrice de joasa tensiune : calea de curent, mecanismul de actionare, sistemul de izolatie, sistemul de fixare si de protectie. Categorii de aparate electrice de joasa tensiune : de comutare (manuala, automata), de comanda (manuala, automata), de reglare, de semnalizare, pentru automatizari. Scheme structurale : scheme cinematice, desene de ansamblu. Interconditionari : dependente constructive (materialele utilizate) si functionale (transmiterea miscarii) |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
MONTAREA sI UTILIZAREA APARATELOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE |
Specifica parametrii tehnici ai aparatelor electrice de joasa tensiune |
Marimi nominale ale aparatelor electrice de joasa tensiune : tensiuni electrice (nominala, de utilizare, de comanda, de izolatie), curenti electrici (nominal, limita termic, limita dinamic,de rupere,de închidere), puteri electrice (nominala - activa, aparenta, de rupere, de închidere ), frecventa de conectare, durata relativa de actionare, timp (de actionare, de pauza, de lucru), numar de manevre ( în gol, în sarcina). Decodificarea simbolurilor : explicarea semnificatiei semnelor grafice si a notatiilor literale si numerice din scheme si de pe carcasa aparatelor electrice de joasa tensiune. |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
MONTAREA sI UTILIZAREA APARATELOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE |
Asigura functionarea aparatelor electrice de joasa tensiune |
IV. Conditii de aplicare didactica si de evaluare V. Sugestii metodologice Pentru asigurarea unei logici a întelegerii si învatarii, se recomanda parcurgerea continuturilor modulului MONTAREA sI UTILIZAREA APARATELOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE în ordinea prezentata în cele ce urmeaza. Marimi nominale ale aparatelor electrice de joasa tensiune. Aparate electrice de joasa tensiune : de comutatie (simbol, constructie) de comanda (simbol, constructie) de reglare (simbol, constructie) de semnalizare (simbol, constructie) de protectie (simbol, constructie) de automatizari (simbol, constructie) Numarul de ore alocat fiecarei teme ramâne la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, în functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor de catre colectivul instruit. Instruirea teoretica se recomanda sa se desfasoare în cabinete de specialitate, dotate cu mobilier adecvat si, în functie de posibilitati, cu alte materiale didactice specifice: seturi de diapozitive sau/si filme didactice tematice, planse didactice, panoplii si machete didactice sau/si functionale, tipuri de aparate electrice de joasa tensiune, seturi de scheme de instalatii electrice de joasa tensiune, în care pot fi evidentiate echipamentele si aparatele electrice componente, bibliografie tehnica selectiva s.a. Modulul II : MONTAREA sI UTILIZAREA MAsINILOR ELECTRICE I. Nota introductiva Continuturile incluse în structura modulului MONTAREA sI UTILIZAREA MAsINILOR ELECTRICE ofera elevilor cunostinte care le vor permite sa-si dezvolte abilitati practice si creative privind constructia, functionarea, montarea si utilizarea diverselor categorii de masini electrice, precum si judecati de valoare cu privire la parametrii de exploatare ai masinilor electrice, în conditiile participarii lor nemijlocite si responsabile la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile si aspiratiile proprii. II. Lista unitatilor de competente relevante pentru modul III. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor
IV. Conditii de aplicare didactica si de evaluare V. Sugestii metodologice Pentru asigurarea unei logici a întelegerii si învatarii, se recomanda parcurgerea continuturilor modulului MONTAREA sI UTILIZAREA MAsINILOR ELECTRICE în ordinea prezentata în cele ce urmeaza. Clasificarea masinilor electrice Definirea marimilor nominale ale masinilor electrice. Simbolizarea masinilor electrice. Constructia si functionarea masinilor electrice : Transformatorul (utilizari, parti constructive, regimuri de functionare, ecuatii, caracteristici de functionare) Masina asincrona (utilizari, parti constructive, regimuri de functionare, ecuatii, caracteristici de functionare) Masina sincrona (utilizari, parti constructive, regimuri de functionare, ecuatii, caracteristici de functionare). Lucrari practice de încercare a masinilor electrice si ridicare a caracteristicilor, cu respectarea N.T.S.M. si P.S.I. specifice Probe de mers în gol Probe de mers în sarcina Probe în scurtcircuit Lucrari practice de montare si utilizare a masinilor electrice cu respectarea N.T.S.M. si P.S.I. specifice Scheme electrice de actionare. Realizare, studiul parametrilor de functionare. Numarul de ore alocat fiecarei teme ramâne la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, în functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor de catre colectivul instruit. Instruirea teoretica se recomanda sa se desfasoare în cabinete de specialitate, dotate cu mobilier adecvat si, în functie de posibilitati, cu alte materiale didactice specifice: seturi de diapozitive sau/si filme didactice tematice, planse didactice, panoplii si machete didactice sau/si functionale, tipuri de aparate electrice de joasa tensiune, seturi de scheme de instalatii electrice de joasa tensiune, în care pot fi evidentiate echipamentele si aparatele electrice componente, bibliografie tehnica selectiva s.a. Modulul III : EXPLOATAREA sI ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE I. Nota introductiva Continuturile incluse în structura modulului EXPLOATAREA sI ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE ofera elevilor cunostinte care le vor permite sa-si dezvolte abilitati practice si creative privind cunoasterea solicitarilor, realizarea lucrarilor de întretinere si verificarea masinilor, aparatelor si instalatiilor electrice de joasa, medie si înalta tensiune dupa efectuarea acestor lucrari, în conditiile participarii lor nemijlocite la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile si aspiratiile proprii. II. Lista unitatilor de competente relevante pentru modul III. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor
IV. Conditii de aplicare didactica si de evaluare V. Sugestii metodologice Pentru asigurarea unei logici a întelegerii si învatarii, se recomanda parcurgerea continuturilor modulului EXPLOATAREA sI ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE în ordinea prezentata în cele ce urmeaza. Echipamente electrice - generatoare: elemente componente, parametri nominali - transformatoare si autotransformatoare electrice: elemente componente, parametri nominali - transformatoare de masura: elemente componente, parametri nominali - motoare electrice (de curent continuu, asincrone, sincrone): elemente componente, parametri nominali - bare colectoare: elemente componente, parametri nominali - linii electrice aeriene si subterane: elemente componente, parametri nominali Defectele echipamentelor electrice. - la generatoare: cauze, defecte, tipuri de interventii, scule folosite - la transformatoare si autotransformatoare electrice: cauze, defecte, tipuri de interventii, scule folosite - la transformatoare de masura: cauze, defecte, tipuri de interventii, scule folosite - la motoare electrice (de curent continuu, asincrone, sincrone): cauze, defecte, tipuri de interventii, scule folosite - la bare colectoare: cauze, defecte, tipuri de interventii, scule folosite - la linii electrice aeriene si subterane: cauze, defecte, tipuri de interventii, scule folosite Numarul de ore alocat fiecarei teme ramâne la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, în functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor de catre colectivul instruit. Instruirea teoretica se recomanda sa se desfasoare în cabinete de specialitate, dotate cu mobilier adecvat si, în functie de posibilitati, cu alte materiale didactice specifice : seturi de diapozitive sau/si filme didactice tematice, planse didactice, panoplii si machete didactice sau/si functionale, tipuri de echipamente electrice, seturi de scheme de instalatii electrice de joasa medie si înalta tensiune, în care pot fi evidentiate echipamentele componente, sectiuni prin componentele de baza ale echipamentelor electrice, bibliografie tehnica selectiva s.a. Modulul IV : REALIZAREA CIRCUITELOR ELECTRONICE DIN INSTALAŢIILE ELECTRICE I. Nota introductiva Continuturile incluse în structura modulului REALIZAREA CIRCUITELOR ELECTRONICE DIN INSTALAŢIILE ELECTRICE ofera elevilor cunostinte care le vor permite sa-si dezvolte abilitati practice si creative privind la tipurile de circuite electronice din instalatiile electrice, rolul functional al acestora, modalitatile de reprezentare grafica si simbolica în schemele instalatiilor electrice si în documentatia tehnica aferenta acestora, structura circuitelor electronice si functiile componentelor electronice din care sunt alcatuite acestea, selectia, montarea, verificarea functionalitatii si reglarea componentelor circuitelor, în conditiile participarii lor nemijlocite si responsabile la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile si aspiratiile proprii. II. Lista unitatilor de competente relevante pentru modul III. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor
IV. Conditii de aplicare didactica si de evaluare V. Sugestii metodologice Circuite electronice din instalatiile electrice (definire, rol functional, clasificare, reprezentare prin schema bloc, parametri, tipuri constructive, functionare de principiu, caracteristici) Redresoare monofazate Stabilizatoare Circuite de comutare statica Filtre pasive Circuite de protectie Realizarea circuitelor electronice din instalatiile electrice Scheme electrice asociate diverselor tipuri de circuite electronice Componente electronice pasive si active din schemele de circuite electronice ( tipuri, rol functional, parametri, caracteristici, reprezentari si notatii simbolice, date de catalog ) Masurarea parametrilor, trasarea caracteristicilor si analiza de modele functionale pentru diverse tipuri de circuite electronice (lucrari experimentale de laborator si practic-aplicative) Compararea diverselor tipuri de circuite electronice, din punct de vedere functional si economic (avantaje, dezavantaje, fiabilitate, aplicabilitate, cost s.a.) Proiectarea si executarea unor circuite electronice de mica si medie complexitate, cu componente si dispozitive electronice discrete (sortarea si selectia componentelor, verificarea integritatii lor fizice si functionale, pe baza datelor de catalog, realizarea schemei electrice si a cablajului imprimat, montarea componentelor, efectuarea masuratorilor si reglajelor intermediare si finale) Pentru achizitionarea competentelor vizate de parcurgerea modului REALIZAREA CIRCUITELOR ELECTRONICE DIN INSTALAŢII ELECTRICE, se recomanda câteva exemple de activitati de învatare. Exercitii aplicative sau/si practice de identificare, de reprezentare si de explicitare a schemelor bloc, a schemelor electrice si a simbolurilor pentru diverse tipuri de circuite electronice din instalatii electrice date Exercitii aplicative sau/si practice de identificare, de reprezentare si de explicitare a simbolurilor, a notatiilor si a caracteristicilor pentru diverse componente si dispozitive discrete din structura circuitelor electronice date Exercitii teoretice sau/si aplicative de explicare a functionarii unor scheme electrice de circuit electronic dat, pe baza identificarii si explicitarii simbolurilor componentelor de baza ale acestora Efectuarea, în cadrul aplicatiilor de laborator sau/si de practica, a diverselor lucrari de verificare, prin masurare, a unor componente si dispozitive electronice discrete date Exercitii aplicative sau/si practice de sortare si selectie a diverselor componente si dispozitive electronice discrete, în functie de diverse criterii specificate (tip, parametri, circuit în care urmeaza sa fie montate s.a.) Exercitii aplicative sau/si practice de realizare a unor scheme electrice de circuite electronice, dupa indicatii si specificatii date Realizarea practica a unor scheme electrice si de cablaj pentru diverse tipuri de circuite electronice indicate Exercitii practice de verificare a functionalitatii circuitelor electronice realizate, prin efectuarea de masuratori si reglaje specifice sau/si indicate etc. Analiza constructiva si functionala a unor circuite electronice date Compararea diverselor tipuri si scheme de circuite electronice, dupa criterii specificate Exercitii de citire si interpretare a documentatiei tehnice puse la dispozitie pentru realizarea unor experimente sau/si lucrari de laborator ori practice Exercitii practice de ridicare a unor date experimentale (de exemplu, în timpul unor masuratori ), de prelucrare si de interpretare a acestora, în scopul compararii lor sau/si al evidentierii unor rezultate finale asteptate Întocmirea si prezentarea de referate a lucrarilor de laborator sau/si practice, cu specificarea resurselor utilizate, etapelor parcurse, operatiilor efectuate, rezultatelor obtinute si cu interpretarea acestora Vizite de documentare la sectiile tehnice si de specialitate ale bibliotecilor scolare, judetene, municipale, locale sau/si ale unor agenti economici parteneri Vizite de lucru în atelierele si laboratoarele de specialitate ale unor agenti economici etc. Numarul de ore alocat fiecarei teme ramâne la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, în functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor de catre colectivul instruit. Instruirea teoretica se recomanda sa se desfasoare în cabinete de specialitate, dotate cu mobilier adecvat si, în functie de posibilitati, cu alte materiale didactice specifice : seturi de diapozitive sau/si filme didactice tematice, planse didactice, panoplii si machete didactice sau/si functionale, modele de circuite electronice din echipamentele si instalatiile electrice sau/si asemanatoare cu acestea, din punctul de vedere al rolului functional îndeplinit, seturi de scheme electrice sau/si de imagini pentru diverse tipuri de echipamente si instalatii electrice de joasa si medie tensiune, în care se pot identifica diverse circuite electronice sau/si componentele acestora, cataloage de circuite electronice specifice echipamentelor si instalatiilor electrice, bibliografie tehnica adecvata s.a. Instruirea în laboratorul tehnologic trebuie sa se desfasoare, pe grupe de maximum 15 elevi, în laboratoare sau/si cabinete de specialitate, dotate cu mobilier adecvat si, în functie de posibilitati, cu posturi de lucru individuale sau de maxim doi elevi, echipate cu aparatura specifica : surse de tensiune, aparate de masurat electrice si electronice, platforme de masurare, platforme experimentale pentru lucrarile de electronica, consumabile ( sonde, cabluri de legatura, conectori, placute de cablaj imprimat s.a.), platforme experimentale pentru masurarile electrice, seturi de componente si dispozitive electrice si electronice discrete pentru efectuarea de verificari si pentru realizarea de circuite electronice, seturi de scheme electrice pentru diverse tipuri de circuite electronice din instalatiile electrice, seturi de imagini ale unor instalatii electrice, în care se pot identifica diverse tipuri de circuite electronice si componentele acestora, cataloage de circuite electronice, bibliografie tehnica adecvata s.a. Se recomanda ca orele teoretice si cele de laborator tehnologic sa fie predate de catre acelasi profesor-inginer. STAGII DE PREGĂTIRE PRACTICĂ Prezentare generala Parcurgerea continuturilor modulului de STAGII DE PREGĂTIRE PRACTICĂ pe durata a 240 ore/an ( 8 saptamâni x 30 ore/saptamâna ) si adecvarea strategiilor didactice la specificul acestui modul au drept scop formarea si dezvoltarea capacitatii elevilor de a desfasura o activitate productiva, la locul de munca sau/si în atelierele scolare, cu respectarea legislatiei în vigoare, referitoare la Normele de Tehnica a Securitatii Muncii, a principiilor de organizare ergonomica si eficienta a locului de munca, a ierarhiei la locul de munca, precum si a disciplinei muncii, pentru asigurarea pregatirii de baza, tehnice generale si de specialitate, specifice domeniului Electric si calificarii de nivel 2 - Electrician aparate si echipamente electrice si energetice, în vederea orientarii spre o anumita cariera profesionala. Modulele de STAGII DE PREGĂTIRE PRACTIC completeaza, prin lucrarile practice si în laboratorul tehnologic incluse, care respecta cerintele si necesitatile agentilor economici locali, activitatile de instruire practica saptamânala asociate modulelor de instruire tehnica generala si specializata, care se desfasoara pe parcursul a 174 de ore/an ( 29 saptamâni x 6 ore/saptamâna ). În stagiile de pregĂtire practicĂ se regasesc modulele : UTILIZAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE; ÎNTREŢINEREA APARATELOR DE JOASĂ, MEDIE sI ÎNALTĂ TENSIUNE. I. Nota introductiva Continuturile incluse în structura modulului UTILIZAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE ofera elevilor cunostinte care le vor permite sa-si dezvolte abilitati practice si creative privind caracteristicile si particularitatile diverselor instalatii si echipamente electrice, aflate în exploatare la agenti economici locali, ceea ce le va asigura baza necesara pentru exploatarea unei game largi de echipamente si instalatii electrice, pe care le vor utiliza la locul de munca sau/si în instalatiile electrice specifice nivelurilor 2 si 3 de calificare, în conditiile participarii lor nemijlocite la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile si aspiratiile proprii. II. Lista unitatilor de competente relevante pentru modul III. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor
IV. Conditii de aplicabilitate didactica si evaluare V. Sugestii metodologice Pentru asigurarea unei logici a întelegerii si învatarii, se recomanda parcurgerea continuturilor modulului UTILIZAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE în ordinea prezentata în cele ce urmeaza. Identificarea instalatiilor electrice de joasa tensiune : 1.1) Indicarea categoriilor de instalatii electrice de joasa tensiune a) Instalatii electrice interioare : - de iluminat si prize - de forta - de curenti slabi pentru semnalizari acustice si optice (de sonerii, pentru chemarea de persoane, de avertizare, de securitate) electrofonice si videofonice (de telefonie, de radioficare si radioamplificare, de videofonie) de ceasuri electronice pentru sisteme informatice de antene colective s.a. b) Instalatii electrice de protectie împotriva electrocutarii si la supratensiuni - de protectie de baza : prin legare la pamânt prin legare la nulul de protectie prin folosirea tensiunii reduse - de protectie suplimentara : automata la aparitia tensiunii de atingere (PATA) prin legarea neutrului direct la pamânt reanclansarea automata rapida RAR (monofazata si trifazata) - de protectie la supratensiuni : interne (paratrasnete si a conductoare de protectie, descarcatoare) externe (micsorarea valorii supratensiunilor, aparate electrice de protectie de medie tensiune) s.a. c) Instalatii electrice de ameliorare a factorului de putere, de redresare si alimentare a bateriilor de acumulatoare d) Instalatii electrice din mediul exploziv e) Instalatii electrice specifice proceselor industriale : - de sudare - de electroliza - de galvanotehnica - de încalzire electrica s.a. f) Instalatii de actionare electrica industriala : - pentru masini unelte obisnuite (strunguri, masini de frezat etc) - pentru masini unelte specializate (strunguri-carusel, masini de rectificat, masini cu turatii variabile etc.) s.a. 1.2) Precizarea elementelor componente ale diverselor categoriilor de instalatii electrice de joasa tensiune 1.3) Explicarea rolului functional al componentelor si al diverselor categoriilor de instalatii electrice de joasa tensiune Asigurarea functionarii instalatiilor electrice de joasa tensiune Punerea în functiunea a diverselor categorii si tipuri de instalatii electrice de joasa tensiune Executarea manevrelor în diverse categorii si tipuri de instalatii electrice de joasa tensiune Supravegherea functionarii instalatiilor electrice de joasa tensiune Precizarea marimilor caracteristice functionarii diverselor categorii si tipuri de instalatii electrice de joasa tensiune Masurarea marimilor caracteristice functionarii diverselor categorii si tipuri de instalatii electrice de joasa tensiune Înregistrarea valorilor marimilor masurate în documente specifice Citirea si utilizarea documentelor scrise în limbaj de specialitate Selectarea documentelor din surse specializate (documentatii tehnice, manuale, articole, reviste, studii, Internet etc.) Utilizarea informatiilor în activitati profesionale specifice sau/si conexe calificarii Completarea sau/si redactarea corecta a documentatiei pentru sarcini de lucru specifice sau/si conexe calificarii : bonuri, evidente simple, registre, jurnale, corespondenta oficiala, CV-uri etc. 5. Prelucrarea grafica si interpretarea rezultatelor obtinute în timpul îndeplinirii unei sarcini profesionale date Efectuarea de calcule cu grad mediu de dificultate în cadrul unei sarcini date Selectarea metodelor grafice adecvate rezolvari sarcinii date Reprezentarea grafica corecta a rezultatelor prin diferite mijloace grafice Utilizarea mijloacelor grafice pentru interpretarea rezultatelor 6. Aplicarea normelor de calitate în domeniul de activitate Identificarea normelor de calitate specifice domeniului propriu de activitate Relatarea cerintelor de calitate impuse de normative pentru locul de munca propriu Utilizarea normelor de calitate în activitatea curenta 7. Utilizarea metodelor standardizate de asigurare a calitatii Specificarea metodelor standardizate de asigurare a calitatii Descrierea procedurilor specifice metodelor standardizate de asigurare a calitatii Aplicarea metodelor standardizate de asigurare a calitatii în activitatea proprie Numarul de ore alocat fiecarei teme ramâne la latitudinea profesorilor-ingineri care si a maistrilor-instructori care predau continutul modulului, în functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor de catre colectivul instruit. Instruirea în laborator se recomanda sa se desfasoare, pe grupe de maximum 15 elevi, în cabinete sau/si laboratoare de specialitate, dotate cu mobilier adecvat si, în functie de posibilitati, cu alte materiale didactice specifice: planse didactice, panoplii si machete didactice sau/si functionale, seturi de scheme electrice sau/si de imagini pentru diverse tipuri de echipamente si instalatii electrice de joasa tensiune, diverse componente ale acestora, cataloage de echipamente si instalatii electrice de joasa tensiune, bibliografie tehnica adecvata s.a. Instruirea practica se recomanda sa se desfasoare, pe grupe de maximum 15 elevi, în sectiile si atelierele specifice ale agentilor economici locali sau/si în atelierele scolare care dispun de o dotare corespunzatoare modulului. Modulul VI : ÎNTREŢINEREA APARATELOR DE JOASĂ, MEDIE sI ÎNALTĂ TENSIUNE I. Nota introductiva Continuturile incluse în structura modulului ÎNTREŢINEREA APARATELOR DE JOASĂ, MEDIE sI ÎNALTĂ TENSIUNE ofera elevilor cunostinte care le vor permite sa-si dezvolte abilitati practice si creative privind tipurile de aparate electrice de joasa, medie si înalta tensiune, rolul functional al acestora, parametrii tehnici caracteristici, lucrarile specifice de exploatare si de asigurare a întretinerii aparatelor electrice de joasa, mediesi înalta tensiune, aflate în exploatare la agenti economici locali, ceea ce le va asigura baza necesara pentru exploatarea unei game largi de echipamente si instalatii electrice, pe care le vor utiliza la locul de munca sau/si în instalatiile electrice specifice nivelurilor 2 si 3 de calificare, în conditiile participarii lor nemijlocite la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile si aspiratiile proprii. II. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul III. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor
IV. Conditii de aplicare didactica si de evaluare V. Sugestii metodologice Plecând de la principiul integrarii, care asigura accesul în scoala a tuturor elevilor, acceptând faptul ca fiecare elev este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptându-le la specificul conditiilor de învatare si comportament. Se va avea în vedere: Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin: gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizând în acest sens fise de lucru; fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze în ritmuri si la niveluri diferite; fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, în functie de abilitati; prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discutie sau grafic); Diferentierea cunostintelor elevilor, prin: abordarea tuturor tipurilor de învatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct); formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc; utilizarea verificarii de catre un coleg, verificarii prin îndrumator, grupurilor de studiu: Diferentierea raspunsului, prin: utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor de a-si impune obiective. Pentru asigurarea unei logici a întelegerii si învatarii, se recomanda parcurgerea continuturilor modulului ÎNTREŢINEREA APARATELOR DE JOASĂ, MEDIE sI ÎNALTĂ TENSIUNE în ordinea prezentata în cele ce urmeaza. Tipuri de aparate de medie si înalta tensiune. 1.1 Aparate de comutatie : - întreruptoare cu ulei : tipuri, constructie, parametri nominali - întreruptoare cu SF6: constructie, parametri nominali - întreruptoare cu aer comprimat: constructie, parametri nominali - întreruptoare cu vid: constructie, parametri nominali - separatoare, separatoare de sarcina: constructie, parametri nominali 1.2 Aparate de protectie la supracurenti: - sigurante fuzibile: tipuri, constructie, parametri nominali - bobine de stingere, bobine de reactanta: tipuri, constructie, parametri nominali 1.3 Aparate de protectie la supratensiuni: - eclatoare - descarcatoare cu rezistenta variabila: constructie, parametri nominali - descarcatoare cu oxizi metalici: constructie, parametri nominali Pentru achizitionarea competentelor vizate de parcurgerea modului ÎNTREŢINEREA APARATELOR DE JOASĂ, MEDIE sI ÎNALTĂ TENSIUNE, se recomanda câteva exemple de activitati de învatare. Exercitii aplicative sau/si practice de identificare, în scheme functionale si electrice, pe planse si panoplii functionale ori în natura, a subansamblurilor constructive ale aparatelor electrice de joasa, medie si înalta tensiune Exercitii aplicative sau/si practice de identificare, în scheme functionale si electrice, pe planse si panoplii functionale ori în natura, a diverselor tipuri de aparate electrice de joasa tensiune Exercitii teoretice sau/si aplicative de explicare a rolului functional al unor tipuri de aparate electrice de joasa, medie si înalta tensiune, în functie destinatia specificata a acestora, a particularitatilor lor constructive, functionale si de utilizare, precum si a starilor de functionare corespunzatoare ale instalatiilor cu structura data Exercitii teoretice sau/si aplicative de definire si explicitare a marimilor nominale pentru aparate electrice de joasa, medie si înalta tensiune Exercitii teoretice sau/si aplicative de definire si explicare a categoriilor de lucrari de exploatare si întretinere pentru aparatele electrice de joasa, medie si înalta tensiune Efectuarea, în cadrul aplicatiilor practice, a unor lucrari de exploatare si întretinere specifice unor aparate electrice de joasa, medie si înalta tensiune indicate, existente sau în functiune în atelier ori la agentul economic Compararea diverselor tipuri de aparate electrice de joasa, medie si înalta tensiune, de componente ale acestora, de parametri de calitate, de marimi nominale si de protectii constructive asigurate, dupa criterii specificate Exercitii de citire si interpretare a documentatiei tehnice puse la dispozitie pentru realizarea unor aplicatii sau/si lucrari practice Exercitii practice de ridicare a unor date experimentale (de exemplu, în timpul unor verificarilor si lucrarilor specifice de întretinere si exploatare), de prelucrare si de interpretare a acestora, în scopul compararii lor sau/si al evidentierii unor rezultate finale asteptate Întocmirea si prezentarea de referate a lucrarilor aplicative sau/si practice, cu specificarea resurselor utilizate, etapelor parcurse, operatiilor efectuate, rezultatelor obtinute si cu interpretarea acestora Vizite de lucru în atelierele si laboratoarele de specialitate ale unor agenti economici etc. Numarul de ore alocat fiecarei teme ramâne la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, în functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor de catre colectivul instruit. În acest cadru, activitatile de învatare/instruire utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de învatare si nu pe cele de predare. Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului, recomandam ca, în acest proces, sa se utilizeze metode cât mai diverse, care sa stimuleze atentia, interesul, participarea nemijlocita si spiritul creativ al elevilor, cum ar fi : metodele bazate pe actiune ( exercitiul practic, lucrarile de laborator, simularea s.a. ); metodele explorative (observarea independenta, problematizarea, studiile de caz, vizitele de documentare, excursiile tematice s.a.); metodele expozitive (explicatia, exemplificarea, descrierea s.a.) etc. Instruirea în laboratorul tehnologic trebuie sa se desfasoare, pe grupe de maximum 15 elevi, în laboratoare sau/si cabinete de specialitate, dotate cu mobilier adecvat si, în functie de posibilitati, cu posturi de lucru individuale sau de maxim doi elevi, echipate cu aparatura specifica : surse de tensiune, aparate de masurat electrice si electronice, platforme experimentale pentru probe si încercari, seturi de componente ale aparatelor electrice de înalta, medie si joasa tensiune pentru efectuarea de masuratori, determinari de parametri, verificari si reglaje, seturi de scheme electrice pentru diverse tipuri de aparate electrice de joasa, medie si înalta tensiune, seturi de imagini ale unor aparate electrice, bibliografie tehnica adecvata s.a. Instruirea practica se recomanda sa se desfasoare, pe grupe de maximum 15 elevi, în sectiile si atelierele de profil ale agentilor economici locali sau/si în atelierele scolare care dispun de o dotare corespunzatoare modulului. CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCAL Modulul VII: EXPLOATAREA sI ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR ENERGETICE I. Nota introductiva II. Lista unitatilor de competente relevante pentru modul III. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor
IV. Conditii de aplicabilitate didactica si evaluare Tabelul de corelare între competente si continuturi, prezentat la punctul III., include competentele care se agrega împreuna, acestea provenind din unitatile de competente cheie si din unitatea de competente tehnice specializate mentionate la punctul I. Tabelul specifica din ce unitati de competente provin competentele care se agrega si care sunt continuturile, factuale si procedurale, care permit profesorului - sa formeze, elevului - sa performeze si evaluatorului - sa evalueze respectivele competente. Între competente si continuturi exista o relatie biunivoca, competentele determinând continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigurând dobândirea de catre elevi a competentelor dorite. În acest cadru, activitatile de învatare/instruire utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de învatare si nu pe cele de predare. Pentru atingerea competentelor din modulul de CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCAL EXPLOATAREA sI ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR ENERGETICE, care are alocate un numar de 4 ore/saptamâna, se recomanda ca, în acest proces, sa se utilizeze activitati de învatare cu caracter practic aplicativ, cum ar fi : munca în echipa pentru exersarea abilitatilor; demonstratie cu participare; modelare în urma unor instructiuni si metode cât mai diverse, care sa stimuleze atentia, interesul, participarea nemijlocita si spiritul creativ al elevilor, cum ar fi : metodele bazate pe actiune (exercitiul practic, lucrarile de laborator, simularea s.a.); metodele explorative (observarea independenta, problematizarea, studiile de caz, vizitele de documentare, excursiile tematice s.a.); metodele expozitive (explicatia, exemplificarea, descrierea s.a) etc. V. Sugestii metodologice Plecând de la principiul integrarii, care asigura accesul în scoala a tuturor elevilor, acceptând faptul ca fiecare elev este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptându-le la specificul conditiilor de învatare si comportament. Se va avea în vedere: Pentru achizitionarea competentelor vizate de parcurgerea modului CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ-EXPLOATAREA sI ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR ENERGETICE, se recomanda, în continuare, câteva exemple de activitati de învatare. Exercitii teoretice, aplicative sau/si practice de specificare si de asociere a marimilor caracteristice functionarii diverselor tipuri de echipamente energetice Exercitii teoretice sau/si aplicative de definire, clasificare si descriere a principalelor tipuri de solicitari si de defecte ale echipamentelor energetice din centralele electrice Exercitii teoretice sau/si aplicative de corelare cauza-efect între diverse solicitari si defecte specifice echipamentelor energetice din centralele electrice Exercitii teoretice sau/si aplicative de clasificare, caracterizare si descriere a principalelor tipuri de regimuri anormale de functionare ale echipamentelor energetice Exercitii teoretice sau/si aplicative de explicare a functionarii unor echipamente energetice Efectuarea, în cadrul aplicatiilor practice, a unor lucrari de verificare a starii echipamentelor energetice existente sau în functiune la agentul economic Analiza constructiva si functionala a unor echipamente energetice din instalatiile energetice Exercitii de citire si interpretare a documentatiei tehnice puse la dispozitie pentru realizarea unor aplicatii sau/si lucrari practice Întocmirea si prezentarea de referate a lucrarilor aplicative sau/si practice, cu specificarea resurselor utilizate, etapelor parcurse, operatiilor efectuate, rezultatelor obtinute si cu interpretarea acestora Vizite de documentare la sectiile tehnice si de specialitate ale bibliotecilor scolare, judetene, municipale, locale sau/si ale unor agenti economici parteneri Vizite de lucru în atelierele si laboratoarele de specialitate ale unor agenti economici etc. Numarul de ore alocat fiecarei teme ramâne la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, în functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor de catre colectivul instruit. Instruirea teoretica se recomanda sa se desfasoare în cabinete de specialitate, dotate cu mobilier adecvat si, în functie de posibilitati, cu alte materiale didactice specifice: planse didactice, panoplii si machete didactice sau/si functionale, seturi de scheme sau/si de imagini pentru diverse tipuri de echipamente energetice, cataloage de echipamente si instalatii ale diversilor producatori, bibliografie tehnica adecvata s.a. Instruirea în laboratorul tehnologic si cea practica se recomanda se realizeze, pe grupe de maximum 15 elevi, în laboratoarele de specialitate ale scolii, respectiv, dupa posibilitati, în sectiile si atelierele de productie ale agentilor economici parteneri (centrale termoelectrice, hidroelectrice sau nuclearoelectrica), pentru ca instruirea sa se realizeze în conditii reale cu care se va confrunta viitorul absolvent. Se recomanda ca instruirea teoretica si cea în laboratorul tehnologic sa fie realizata de catre acelasi profesor-inginer. Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt îndeplinite toate criteriile de performanta. Document InfoAccesari: 2634 Apreciat: Comenteaza documentul:Nu esti inregistratTrebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou A fost util?Daca documentul a fost util si crezi ca meritasa adaugi un link catre el la tine in site in pagina web a site-ului tau.
Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 ) |