MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII sI TINERETULUI
CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ĪNVĂŢĂMĀNTULUI PROFESIONAL sI TEHNIC
UNITATEA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR
PHARE TVET RO 0108 . 01
sI
PHARE TVET RO 0108 . 03
pentru
sCOALA DE ARTE SI MESERII
NIVELUL 2 - CLASA a XI-a
Aria curriculara TEHNOLOGII -
Cultura de specialitate si instruire practica
BUCUREsTI, 2005
Autori:
Lupu GheorgheDan Eugenia |
Profesor-inginer Grad didactic I, Grupul scolar Industrial Constructii de Masini Resita Profesor-inginer Grad didactic I, Grupul scolar Industrial "Constantin Brāncoveanu" Braila |
|
Dinu Daniela Ludmila |
Profesor-inginer Grad didactic I, Grupul scolar Tehnologic "Dimitrie Filipescu" Buzau |
|
Dociu Teodora |
Profesor-inginer Grad didactic II, Grupul scolar "Anghel Saligny" Tulcea |
|
|
|
|
|
|
|
Salai Maria |
Profesor-inginer Grad didactic I, Grupul scolar Industrial Constructii de Masini Resita |
PLAN DE ĪNVĂŢĂMĀNT
Anul de completare
clasa a XI-a
Aria curriculara Tehnologii
Domeniul: Mecanica
Calificarea: Modelier
Cultura de specialitate si instruire practica saptamānala 377 ore
|
Modulul 1 |
Total ore/an |
|
|
Elaborarea semifabricatelor |
din care: instruire practica |
|
|
|
|
|
Modulul 2 |
Total ore/an |
|
|
Documentatia tehnica pentru prelucrari la cald |
din care : instruire practica |
|
|
|
|
|
Modulul 3 |
Total ore/an |
|
|
Asamblari demontabile si nedemontabile |
din care: instruire practica |
|
|
|
|
|
Modulul 4 |
Total ore/an |
|
|
Asamblarea componentelor garniturii de model |
din care: instruire practica |
|
|
|
|
Total ore/an:13 ore/saptamāna x 737i83h 29 saptamāni = 377 ore
Stagii de pregatire practica 240 ore
|
Modulul 5: |
Total ore/an |
|
|
Prelucrarea materialelor pentru garnitura de model |
din care: laborator tehnologic |
|
|
instruire practica |
|
|
Modulul 6: |
Total ore/an |
|
|
Masini utilizate in modelarie |
din care: laborator tehnologic |
|
|
instruire practica |
|
Curriculum īn dezvoltare locala 116 ore
|
Modulul 7 |
Total ore/an |
|
|
Constructia garniturilor de model |
din care: laborator tehnologic |
|
|
|
|
Total ore/an: 4 ore/saptamāna x 737i83h 29 saptamāni =116 ore
Competentele, ansambluri de cunostinte si deprinderi dobāndite prin īnvatare, adecvat īnsusite, permit īn final ex 737i83h ecutarea sarcinilor īn cadrul calificarii. Profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona īn timp, utilizānd diverse metode si mijloace de īnvatare, cu caracter preponderent aplicativ.
Parcurgerea continuturilor este obligatorie; se recomanda abordarea flex 737i83h ibila si diferentiata a acestora, īn functie de nivelul initial de pregatire al elevilor, resursele disponibile si nevoile locale de formare profesionala pe piata muncii.
Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor, atitudinilor lor fata de o sarcina data.
Investigatia.
Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si īsi poate impune / modifica programul propriu de īnvatare.
Metoda ex 737i83h ercitiilor practice
Lucrul cu modele
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
Fise de observatie si fise de lucru
- Fise de autoevaluare
- Mini-proiectul - prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor īntr-un proiect.
- Portofoliul, ca instrument de evaluare flex 737i83h ibil, complex 737i83h , integrator, ca o modalitate de īnregistrare a performantelor scolare ale elevilor.
V.Sugestii metodologice
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, īn functie de:
cerintele specifice ale calificarii
dificultatea temelor
complex 737i83h itatea si varietatea materialului didactic utilizat
ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.
Īntre competente si continuturi este o relatie bivalenta, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobāndirea de catre elevi a competentelor dorite.
Pentru dobāndirea de catre elevi a competentelor prevazute īn SPP-uri, activitatile de īnvatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de īnvatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice.
Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului, recomandam ca īn procesul de īnvatare - predare sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune, cum ar fi:
efectuarea unui numar mare de aplicatii si lucrari practice
deplasarea la sediul agentului economic si urmarirea flux 737i83h ului tehnologic
recunoasterea elementelor instalatiilor si utilajelor din sectoarele de elaborare a semifabricatelor
realizarea unor mini-proiecte din domeniul calificarii
Combinarea metodelor de mai sus cu metode ex 737i83h plorative (observarea directa, observarea independenta, cercetarea documentelor, studiul de caz), metode ex 737i83h pozitive (ex 737i83h plicatia, descrierea, ex 737i83h emplificarea) poate conduce la dobāndirea de catre elevi a competentelor specifice calificarii.
Recomandam īn continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse
Docu mentatii tehnuice simple continānd date si reprezentari structurale privind proprietatile materialelor feroase si neferoase
Proprietatile materialelor feroase (oteluri si fonte):
fizice
chimice
mecanice
tehnologice
Proprietatile materialelor neferoase ( cupru si aliajele sale, aluminiu si aliajele sale, aliaje pe baza de staniu-plumb):
fizice
chimice
mecanice
tehnologice
Simbolizare (feroase si neferoase):
Instructiuni de lucru si norme interne privind instalatiile de elaborare a materialelor metalice
Monitorizarea flux 737i83h ului tehnologic conform caietului de sarcini
Instalatii de elaborare a materialelor metalice:
II. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate īn modul):
Comunicare si numeratie
Documentatia tehnica pentru prelucrari la cald
III. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:
Unitati de competenta |
Competente individuale |
Continuturi tematice |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
Realizeaza desenele de ex 737i83h ecutie la asamblarile mecanice Prelucreaza si interpreteaza grafic rezultatele obtinute pe o sarcina data Interpreteaza fisa tehnologica Interpreteaza planul de operatii |
Reprezentarea organelor de asamblare si a asamblarilor folosite la prelucrari la cald q Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin: q Diferentierea cunostintelor elevilor, prin: q Diferentierea raspunsului, prin: I. Nota de prezentare: Modulul "Asamblari demontabile si nedemontabile" se studiaza pe parcursul anului scolar, doua ore pe saptamāna (din care o ora de instruire practica). Unitatile de competenta au fost selectate din standardele de pregatire profesionala ale calificarilor din domeniul Mecanica si omogenizate astfel ca sa constituie un modul unitar, utilizabil la urmatoarele calificari: sudor turnator forjor-tratamentist modelier Competentele, ansambluri de cunostinte si deprinderi dobāndite prin īnvatare, adecvat īnsusite, permit īn final ex 737i83h ecutarea sarcinilor īn cadrul calificarii. Profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona īn timp, utilizānd diverse metode si mijloace de īnvatare, cu caracter preponderent aplicativ. Parcurgerea continuturilor este obligatorie; se recomanda abordarea flex 737i83h ibila si diferentiata a acestora, īn functie de nivelul initial de pregatire al elevilor, resursele disponibile si nevoile locale de formare profesionala pe piata muncii. Se va pune accentul pe notiuni cu caracter tehnico-aplicativ, care sa ofere posibilitatea cunoasterii laturii practice a asamblarilor demontabile si nedemontabile- identificare, descriere, particularitati constructive si tehnologice. II. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate īn modul): Asamblari demontabile si nedemontabile III. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:
IV. Conditii de aplicare didactica si de evaluare: Metodele de predare-īnvatare active, centrate pe elev, sunt preferentiale; elevii trebuiesc pusi īn situatia de īnvatare autonoma, prin rezolvarea unor sarcini simple de lucru (pe baza unor fise operationale), studiu de caz, simulare computerizata, ex 737i83h periment. Se recomanda desfasurarea orelor īn cabinete si laboratoare specializate, ax 737i83h ate īn principal pe activitati concrete, aplicative. Probele de evaluare trebuie sa coincida cu cele prevazute īn Standardele de pregatire profesionala corespunzatoare calificarii, respectānd conditiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanta, asa cum au fost descrise, pentru a realiza corespondenta īntre evaluarea scolara si evaluarea la angajare. Probe scrise: de preferinta teste cu itemi obiectivi. Probe orale: pe baza fiselor operationale cu itemi si a materialelor didactice. Probe practice: preponderente, ex 737i83h clusiv pe baza materialelor didactice. Toate evaluarile trebuiesc anuntate īn prealabil; nu se recomanda practicarea itemilor subiectivi sau semiobiectivi. V. Sugestii metodologice: Continuturile modulului sunt proiectate pentru 58 ore, defalcate dupa cum urmeaza: La stabilirea obiectivelor fiecarei lectii se va tine cont de competentele specifice urmarite. Alegerea materialelor didactice se va face īn strānsa corelatie cu specificul metodelor didactice utilizate. Materialele didactice pot determina, la rāndul lor, alegerea metodelor de īnvatamānt. Evaluarea realizarii competentelor se recomanda sa accentueze activitatile concrete, profesionale; practicarea autoevaluarii, atāt pentru elev prin verificarea fiselor operationale, cāt si pentru profesor prin analiza dinamicii rezultatelor scolare, este de preferat. Orientativ continutul tematic se va parcurge īn ordine cronologica astfel Notiunii introductive de rezistenta: Forte Tensiuni Deformatii Rezistenta admisibila Coeficienti de siguranta Relatia dintre tensiuni si deformatii Solicitari la care sunt supuse elementele asamblarilor mecaniceĪntinderea Compresiunea Forfecarea Īncovoierea Rasucirea Asamblari nituite: clasificare, materiale de ex 737i83h ecutie, tehnologia de ex 737i83h ecutie, SDV-uri si utilaje folosite, NTSM specifice Asamblari sudate: tipuri de īmbinari sudate, forme si dimensiuni de rosturi, tehnologia de asamblare prin sudare, SDV-uri si utilaje folosite, NTSM specifice Mecanisme pentru transformarea miscarii de rotatie: mecanism de transformare a miscarii de rotatie īn miscare rectilinie continua: surub-piulita mecanism de transformare a miscarii de rotatie īn miscare rectilinie alternativa: biela-manivela mecanisme de transformare a miscarii de rotatie continua īn miscare de rotatie intermitenta: mecanism cu clichet, mecanism cu cruce de Malta Recomandari pentru activitatea teoretica Particularitatile definitorii ale elevilor din nivelul 2 determina randamente diferite (conform nevoilor, implicarii active, timpului de procesare). Ca atare toate activitatile scolare trebuiesc centrate pe elev, ca participant activ implicat īn procesul de informare si formare. Se impun:
Unitatile de competenta au fost selectate din standardele de pregatire profesionala ale calificarilor din domeniul Mecanica si omogenizate astfel ca sa constituie un modul unitar, utilizabil la calificarea: modelier. Competentele, cunostintele si deprinderile dobāndite prin īnvatare, adecvat īnsusite, permit īn final ex 737i83h ecutarea sarcinilor īn cadrul calificarii. Profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona īn timp, utilizānd diverse metode si mijloace de īnvatare, cu caracter preponderent aplicativ. Parcurgerea continuturilor este obligatorie; se recomanda abordarea flex 737i83h ibila si diferentiata a acestora, īn functie de nivelul initial de pregatire al elevilor, resursele disponibile si nevoile locale de formare profesionala pe piata muncii. Se va pune accentul pe notiuni cu caracter tehnico-aplicativ, care sa ofere posibilitatea cunoasterii particularitatilor practice a realizarii garniturilor de model. II. Lista unitatilor de competenta rele vante pentru modul. -Asamblarea componentelor garniturii de model . III. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor.
IV. Conditii de aplicare didactica si de evaluare. Modulul « Asamblarea componentelor garniturii de model are īn cadrul curriculum-ului clasei a XI-a S.A.M. o pozitie distincta. Se parcurge cu un numar de 58 de ore de teorie si 58 deore de instruire practica intr-un an scolar. Parcurgerea continuturilor modulului si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competentelor cheie, tehnice generale si tehnice specifice aferente nivelului 2 si corespunzatoare calificari. Abordarea modulara va oferi urmatoarele avantaje: modulul este orientat asupra celui care īnvata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmānd sa i le puna mai bine īn valoare; fiind o structura elastica, modulul poate īncorpora, īn orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice; modulul permite individualizarea īnvatarii si articularea educatiei formale si informale; modulul ofera max 737i83h imul de deschidere, pe de o parte īn plan orizontal, iar pe alta parte, īn plan vertical, peste / lānga alte module parcurse, īn prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se īnscrie perfect īn linia imperativului educatiei permanente. Procesul de predare - īnvatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. Īn acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba īn vedere urmatoarele aspecte si modalitati de lucru: q Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin: gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizānd īn acest sens fise de lucru; fix 737i83h area unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze īn ritmuri si la niveluri diferite; fix 737i83h area de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, īn functie de abilitati; prezentarea temelor īn mai multe moduri (raport , discutie sau grafic). q Diferentierea cunostintelor elevilor, prin: q Diferentierea raspunsului, prin: Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si īsi poate impune / modifica programul propriu de īnvatare; Ca instrumente de evaluare se pot folosi: Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temelo ;r nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit ; complex 737i83h itatea si varietatea materialului didactic utilizat; ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor proprii grupului instruit. Īntre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobāndirea de catre elevi a competentelor dorite. Pentru dobāndirea de catre elevi a competentelor prevazute īn S.P.P.-uri, activitatile de īnvatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de īnvatare si pe activitatile practice de formare. Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului, recomandam ca īn procesul de īnvatare - formare sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune, cum ar fi: efectuarea unor lucrari practice si de laborator; realizarea unor miniproiecte din domeniul calificarii. Combinarea metodelor de mai sus cu metode ex 737i83h plorative (observarea directa, observarea independenta ), metode ex 737i83h pozitive ( ex 737i83h plicatia, descrierea, ex 737i83h emplificarea ) poate conduce la dobāndirea de catre elevi a competentelor specifice calificarii. Elaborarea si prezentarea unor referate interdisciplinare a caror documentare se obtine prin navigarea pe Internet, implicarea elevilor īn diverse ex 737i83h ercitii de documentare, sunt alte ex 737i83h emple de activitati de īnvatare - formare care pot fi utilizate. Recomandam īn continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse : Tema 1- Asamblarea componentelor garniturii de model. -Organizarea atelierelor; -Clasificarea asamblarilor (imbinarilor ): imbinari prin incleiere si imbinari mecanice ale lemnului; -Prelucrarea manuala si mecanica a reperelor; -Consolidarea imbinarilor; -Vopsirea garniturilor din lemn ; -Asigurarea calitatii lucrarilor ; -Reducerea cheltuielelor ; -Intretinerea si repararea garniturilor de model ; -Gospodarirea garniturilor de model ; -Masuri de protectia mediului ; -Masuri de protectia muncii de P.S.I. Tema 2-Imbinari prin incleiere ale materialului lemnos. -Organizarea atelierului ; -Adezivi pentru lipire ; - Incleieri pe canturi , prin suprapunere , pe mai multe straturi ; -Asigurarea calitatii lucrarilor ; -Masuri de protectia mediului ; -Masuri de protectia muncii de P.S.I. Tema 3- Imbinari mecanice ale marerialului lemnos. -organizarea atelierului ; -Imbinari mecanice fix 737i83h e : pe latime , in lungime , de colt , in falt , cu cep si scobitura , in lamba si uluc , cu dinti trapezoidali ; -Imbinari mecanice demontabile : cu pene din lemn , cu scoabe metalice , cu surub si piulita fluture , cu surub cap cirlig , cu dibluri metalice , cu stift metalic ; -Asigurarea calitatii lucrarilor ; -Masuri de protectia mediului ; -Masuri de protectia muncii de P.S.I. 2.Sugestii cu privire la procesul, metodele si activitatile de īnvatare-predare. atelier de lucru / simulare / joc de rol / studiu de caz / ex 737i83h punere orala / demonstratia. 3.Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare. fidelitate; coerenta; instrumente motivante si realiste; eficienta. STAGII DE PREGATIRE PRACTICA. PRELUCRAREA MANUALA SI MECANICA A MATERIALELOR. 240 ore/ an Modulul 5. Prelucrarea materialelor pentru garnitura de model. Total ore / an : 120 ore Din care: -laborator tehnologic : - 30 ore - instruire practica : - 90 ore Modulul 6. Masini utilizate in modelarie. Total ore / an : 120 ore Din care: -laborator tehnologic : - 30 ore - instruire practica : - 90 ore I. Nota de prezentare: « Stagiile de pregatire practica » ofera elevilor cunostinte si abilitati practice privind tranzitia de la scoala la locul de munca si pregatirea pentru integrarea la locul de munca. Catedra tehnica din fiecare unitate scolara, de comun acord cu reprezentantii agentilor economici parteneri, va stabili teme complementare si continuturi necesare dobāndirii si altor competente cheie si tehnice. Competentele, cunostintele si deprinderile dobāndite prin īnvatare, adecvat īnsusite, permit īn final ex 737i83h ecutarea sarcinilor īn cadrul calificarii. Profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona īn timp, utilizānd diverse metode si mijloace de īnvatare, cu caracter preponderent aplicativ. Parcurgerea continuturilor este obligatorie; se recomanda abordarea flex 737i83h ibila si diferentiata a acestora, īn functie de nivelul initial de pregatire al elevilor, de resursele disponibile si de nevoile locale de formare profesionala pe piata muncii. Se va pune accentul pe notiuni cu caracter tehnico-aplicativ, care sa ofere posibilitatea cunoasterii particularitatilor practice de a prelucra manual si mecanic materialele pentru modele si cutii de miez . II. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modulul 5 si modulul 6 din Stagii de pregatire practica: - Igiena si securitatea muncii ; - Lucrul in echipa ; - Prelucrarea materialelor necesara confectionari garniturilor de model ; - Utilizarea echipamentelor, utilajelor si S.D.V.- urilor specifice in modelarie. III. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor pentru modulul 5 si modulul 6 din Stagii de pregatire practica.
IV.Conditii de aplicare didactica si de evaluare. Strategiile pe care cadrele didactice le vor aplica trebuie sa le ofere elevilor posibilitatea de a se implica activ īn procesul de instruire, de a dobāndi cunostinte si deprinderi pe care sa le poata folosi, fie pentru a accede spre nivele superioare de calificare, fie pentru a se integra eficient la locul de munca. Activitatile practice trebuie organizate si desfasurate astfel īncāt sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. Īn acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba īn vedere: diferentierea sarcinilor si a timpului alocat, prin: gradarea sarcinilor de la usor la dificil; fix 737i83h area unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze īn ritmuri si la niveluri diferite; fix 737i83h area de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, īn functie de abilitati; diferentierea deprinderilor elevilor, prin: formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc; utilizarea verificarii de catre un coleg si a verificarii prin īndrumator. Plecānd de la principiul integrarii, care asigura accesul īn scoala a tuturor copiilor, acceptānd faptul ca fiecare copil este diferit, se va avea īn vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptāndu-le la specificul conditiilor de īnvatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au ritm lent de īnvatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de instruire practica, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea īmpreuna a pasilor urmatori). Instruirea practica se va desfasura la agentul economic, care dispune de baza materiala complex 737i83h a necesara pregatirii in meseria de modelier. Accesul la baza materiala se va face in baza unei conventii incheiate intre scoala si agentul economic, conventie care va cuprinde : -obligatiile si responsabilitatile ambilor parteneri ; -nominalizarea locurilor de practica ; -graficul de repartizare si rotire a elevilor pe locurile de practica nominalizate ; -cerinte suplimentare ale agentului economic, fata de programa de pregatire ; -conditiile si criteriile de evaluare a pregatirii pe parcursul instuirii practice si la absolvirea scolii. La instruirea practica, se va selecta pe flux 737i83h ul tehnologic,locurile de munca reprezentative,cu lucrari si operatii de complex 737i83h itate medie,fara grad de periculozitate. Elevii trebuie sa participe la procesul de productie dobandind astfel competentele necesare profesarii meseriei de modelier. Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe care se refera ex 737i83h plicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate, iar ca metode de evaluare recomandam : observarea sistematica a comportamentului elevilor, care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor si a atitudinilor fata de o sarcina data; investigatia; autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si īsi poate impune / modifica programul propriu de īnvatare; metoda ex 737i83h ercitiilor practice. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie; fise cu īntrebari tip grila, īntrebari cu alegere multipla, īntrebari de completare; fise de lucru; interviul; tema de lucru; chestionarul; fise de autoevaluare; miniproiectul - prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, materialelor si echipametelor, acuratetea tehnica, modul de organizare a ideilor si materialelor īntr-un raport; portofoliul, ca instrument de evaluare flex 737i83h ibil, complex 737i83h , integrator, ca o modalitate de īnregistrare a performantelor scolare ale elevilor. RECOMANDĂRI PENTRU ADAPTAREA CURRICULUMULUI LA ELEVII CU NEVOI SPECIALE CUPRINsI ĪN ĪNVĂŢĂMĀNTUL DE MASĂ. scolarizarea elevilor cu nevoi speciale care sunt pregatiti prin īnvatamāntul de masa si integrati individual ( nu īn clase speciale) se poate face cu eficienta daca se au īn vedere urmatoarele conditii: Principiul normalizarii privind integrarea acestor elevi īn clasele din īnvatamāntul de masa; Pregatirea profesionala se va face conform planurilor de īnvatamānt de la īnvatamāntul de masa ; Cadrele didactice vor acorda o atentie continua īnvatarii individualizate si diferentiate,aplicānd metodologiile didactice si psihopedagogice cerute ; Īntocmirea fiselor medicale si psihopedagogice ale fiecarui elev cu nevoi speciale de catre profesorul consilier al scolii, dirigintele clasei si cadrele didactice de la clasa ; Īntocmirea programelor de interventie la fiecare disciplina ( modul de specialitate) ; Urmarirea īn procesul de īnvatamānt a realizarii principiului integrarii socio -profesionale īn comunitate a elevilor cu nevoi speciale ; Evaluarea periodica a nivelului de pregatire a elevilor cu nevoi speciale , comparativ cu nivelul elevilor fara deficiente; Interrelationarea pregatirii de cultura generala cu pregatirea de specialitate si cu instruirea practica, īn vederea dobāndirii competentelor descrise īn standardele de pregatire profesionala; Pentru elevii deficienti vizuali, surdo-muti si motori se pot utiliza planurile de īnvatamānt pentru scoala de arte si meserii cu adaptarile necesare; Īn perioada scolarizarii, elevii cu nevoi speciale trebuie sa beneficieze de metodele specifice de predare-īnvatare, pentru ca la finalizarea profesionalizarii sa se integreze social si profesional; Pentru reusita scolarizarii elevilor cu nevoi speciale īn īnvatamāntul de masa sunt necesare urmatoarele actiuni: consilierea profesorilor din īnvatamāntul de masa de catre profesori itineranti care au ex 737i83h perienta īn pregatirea acestor elevi; prevederea unei perioade suplimentare de instruire ( un semestru) pentru atingerea competentelor descrise īn standarde ; īnfiintarea īn atelierele de instruire practica, laboratoarelor tehnologice a conditiilor suplimentare privind mobilierul adecvat, mese de lucru dotate cu dispozitive, echipamente si aparatura speciala fiecarui tip de deficienta ; folosirea īn procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea cunostintelor pentru elevii cu deficiente vizuale sau auditive; īntocmirea de programe vizānd facilitarea comunicarii si relationarii, atāt in cadrul activitatilor la clasa si ateliere, cat si formarea si dezvoltarea deprinderilor si capacitatilor de īntelegere a relatiei profesor-elev, angajator-angajat, etc.; evitarea marginalizarii elevilor cu deficiente īn colectivul clasei si a disconfortului psihic al elevilor. Formarea competentelor profesionale , integrarea scolara si profesionala pot fi realizate prin : programe individualizate ( centrate pe elev); programe pe grupe de nivel; programe interactive; programe vizānd facilitarea comunicarii si relationarii īn activitatile de la clasa si la instruirea practica ; Se considera ca o asemenea abordare este benefica pentru elevii cu nevoi speciale daca: se realizeaza profesionalizarea adecvata potentialului restant si capacitatilor psiho intelectuale ale elevilor; se ofera sanse egale de scolarizare prin scoala de arte si meserii tuturor elevilor cu deficiente usoare si medii; calificarile profesionale pentru elevii cu nevoi speciale se vor alege de catre elevul deficient cu avizul comisiei de ex 737i83h pertiza medicala, orientare scolara si profesionala. Acest aviz va fi dat de medicii ex 737i83h perti īn medicina muncii, orientare si profesionalizare. V. Sugestii metodologice. 1.Ex 737i83h plicarea corelatiilor dintre competente si continuturi. Continuturile stagiilor de pregatire practica sunt proiectate pentru 240 de ore (8 sapt. x 737i83h 30 ore/ sapt.) din care 60 ore laborator tehnologic si practica de proiect. dificultatea temelor ; nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit ; complex 737i83h itatea si varietatea materialului didactic utilizat; ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor proprii grupului instruit. efectuarea unor lucrari practice si de laborator; realizarea unor miniproiecte din domeniul calificarii. Recomandam īn continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse : Tema 1- Materiale utilizate la constructia garniturilor de model. -Organizarea depozitelor si atelierelor ; -Natura materialelor : material lemnos , materiale plastice , materiale metalice , alte materiale ; -Sortimente din lemn : structura , defecte , proprietati ; -Uscarea lemnului ; -Reducerea cheltuielilor ; -Asigurarea calitatii lucrarilor ; - Masuri de protectia mediului ; -Masuri de protectia muncii de P.S.I. Tema 2- Prelucrarea manuala a lemnului. -Organizarea atelierului ; -Scule si dispozitive ; -Operatii de prelucrare manuala : debitarea , rindeluirea , gaurirea , daltuirea , pilirea , finisarea ; -Asigurarea calitatii lucrarilor ; - Masuri de protectia mediului ; -Masuri de protectia muncii de P.S.I. Tema 3-Prelucrarea mecanica a lemnului. -Organizarea atelierului; -Utilaje specifice : ferastraul circular , ferastraul cu panglica , masina de indreptat , masina de rindeluit la grosime , masina de frezat , masina de strunjit , masina de slefuit ; -Scule si dispozitive ; -Masini portabile ; -Asigurarea calitatii lucrarilor ; - Masuri de protectia mediului ; -Masuri de protectia muncii de P.S.I. 2.Sugestii cu privire la procesul, metodele si activitatile de īnvatare-predare. fidelitate , coerenta , instrumente motivante si realiste , eficienta. CURRICULUM IN DEZVOLTARE LOCALA. Modulul 7. Constructia garniturilor de model. Total ore / an : 116 ore Din care: - teorie: 58 ore. - laborator tehnologic: 58 ore. I.Nota de prezentare. Unitatile de competenta au fost selectate din standardele de pregatire profesionala ale calificarilor din domeniul Mecanica si omogenizate astfel ca sa constituie un modul unitar, utilizabil la calificarea: modelier. Competentele, cunostintele si deprinderile dobāndite prin īnvatare, adecvat īnsusite, permit īn final ex 737i83h ecutarea sarcinilor īn cadrul calificarii. Profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona īn timp, utilizānd diverse metode si mijloace de īnvatare, cu caracter preponderent aplicativ. Parcurgerea continuturilor este obligatorie; se recomanda abordarea flex 737i83h ibila si diferentiata a acestora, īn functie de nivelul initial de pregatire al elevilor, resursele disponibile si nevoile locale de formare profesionala pe piata muncii. Se va pune accentul pe notiuni cu caracter tehnico-aplicativ, care sa ofere posibilitatea cunoasterii particularitatilor practice a formarii. II. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul : (din care au fost selectate competentele individuale agregate in modul) -Interpretarea documentatiei specifice modelariei. III. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor :
IV. Conditii de aplicare didactica si de evaluare. Modulul «Constructia garniturii de model» are īn cadrul curriculum-ului clasei a XI-a S.A.M. o pozitie distincta. Se parcurge cu un numar de 116 ore, 58 ore de teorie si 58 ore de laborator tehnologic intr-un an scolar. Parcurgerea continuturilor modulului si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competentelor cheie, tehnice generale si tehnice specifice aferente nivelului 2 si corespunzatoare calificari. Abordarea modulara va oferi urmatoarele avantaje: modulul este orientat asupra celui care īnvata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmānd sa i le puna mai bine īn valoare; fiind o structura elastica, modulul poate īncorpora, īn orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice; modulul permite individualizarea īnvatarii si articularea educatiei formale si informale; modulul ofera max 737i83h imul de deschidere, pe de o parte īn plan orizontal, iar pe alta parte, īn plan vertical, peste / lānga alte module parcurse, īn prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se īnscrie perfect īn linia imperativului educatiei permanente. q Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin: q Diferentierea cunostintelor elevilor, prin: q Diferentierea raspunsului prin, utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor de a-si impune obiective. Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor, atitudinilor lor fata de o sarcina data; Investigatia; Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si īsi poate impune / modifica programul propriu de īnvatare; Metoda ex 737i83h ercitiilor practice; Lucrul cu modele. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: Fise de observatie si fise de lucru ; Chestionarul; Fise de autoevaluare; Miniproiectul - prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor īntr-un proiect; Portofoliul, ca instrument de evaluare flex 737i83h ibil, complex 737i83h , integrator, ca o modalitate de īnregistrare a performantelor scolare ale elevilor. V. Sugestii metodologice. 1.Ex 737i83h plicarea corelatiilor dintre competente si continuturi. Continuturile modulului sunt proiectate pentru 116 ore, defalcate dupa cum urmeaza: 58 ore de curs si 58 ore de laborator tehnologic. dificultatea temelor ; nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit ; complex 737i83h itatea si varietatea materialului didactic utilizat; ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor proprii grupului instruit. efectuarea unor lucrari practice si de laborator; realizarea unor miniproiecte din domeniul calificarii. Combinarea metodelor de mai sus cu metode ex 737i83h plorative (observarea directa, observarea independenta ), metode ex 737i83h pozitive ( ex 737i83h plicatia, descrierea, ex 737i83h emplificarea ) poate conduce la dobāndirea de catre elevi a competentelor specifice calificarii. Elaborarea si prezentarea unor referate interdisciplinare a caror documentare se obtine prin navigarea pe Internet, implicarea elevilor īn diverse ex 737i83h ercitii de documentare, sunt alte ex 737i83h emple de activitati de īnvatare - formare care pot fi utilizate. Recomandam īn continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse : Tema 1- Garnituri de model. -Organizarea activitatilor ; -Metale si aliaje turnate in piese pentru constructia de masini ; -Rolul garniturii de model ; -Materiale utilizate la confectionarea garniturilor de model : material lemnos , materiale metalice , materiale plastice , alte materiale ; -Reducerea cheltuielilor ; -Asigurarea calitatii lucrarilor ; -Masuri de protectia mediului ; -Masuri de protectia muncii de P.S.I. Tema 2- Constructia garniturilor de model din lemn. -Organizarea arelierelor ; -Probleme ecologice cauzate de taierea padurilor ; -Componentele garniturii de model din lemn : modelul, reteaua de turnare, cutia de miez ; -Intocmirea desenului tehnologic; -Alegerea materialelor si prelucrarea lor; -Asamblarea componentelor in modele si cutii de miez; -Ex 737i83h ploatarea modelelor si acutiilor de miez; -Durabilitatea garniturilor din lemn; -Vopsirea garniturilor din lemn; -Inscriptionarea si receptia modelelor si a cutiilor de miez din lemn; -Inlocuirea lemnului cu mase plastice ; -Reducerea cheltuielilor ; -Asigurarea controlului tehnic de calitate ; -Gospodarirea garniturilor de model ; -Repararea modelelor si a cutiilor de miez ; -Scoaterea din uz a garniturilor de model ; - Masuri de protectia mediului ; -Masuri de protectia muncii de P.S.I. 2.Sugestii cu privire la procesul, metodele si activitatile de īnvatare-predare . teme , proiecte integrate; dezbatere , masa rotunda , video , multimedia; lectii vizita; atelier de lucru , simulare , joc de rol , studiu de caz , ex 737i83h punere orala , demonstratia. observarea sistematica (pe baza unei fise de observare); tema de lucru (īn clasa, acasa ) conceputa īn vederea evaluarii; proba practica; investigatia; proiectul; portofoliul; autoevaluarea (este una din metode care capata o ex 737i83h tindere tot mai mare datorita faptului ca elevii īsi ex 737i83h prima liber opiniile, īsi sustin si motiveaza propunerile). Metodele de evaluare utilizate beneficiaza de o serie de instrumente care trebuie elaborate īn corelare cu criteriile de performanta, conditiile de aplicabilitate ale acestora si cu probele de evaluare introduse īn standardul de pregatire profesionala. Conditiile pe care trebuie sa la īndeplineasca instrumentele de evaluare: fidelitate , coerenta , instrumente motivante si realiste , eficienta . Curriculumul de dezvoltare locala este elaborat īntr-un cadru de parteneriat īntre scoala si comunitate si are īn vedere: . resursele locale pentru instruire ( baza materiala a grupurilor scolare, cadrul de colaborare cu agentii economici ); . cerintele locale pentru pregatirea īn diverse calificari, care sa serveasca activitatilor economice desfasurate īn zona. Continutul curriculumului de dezvoltare locala pentru pregatirea de specialitate se elaboreaza de catre colective mix 737i83h te formate din profesori si specialisti din domeniul īn care elevii se pregatesc si are la baza Standardele de Pregatire Profesionala. Scopul curriculumului de dezvoltare locala poate fi sintetizat īn urmatoarele: . largirea domeniului ocupational, dar si adāncirea competentelor cheie, alaturi de competentele personale si cele sociale: comunicarea, lucrul īn echipa, gāndirea critica, asumarea responsabilitatilor, creativitatea si sprijinul antreprenorial; . dobāndirea cunostintelor si deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la formarea profesionala īntr-o calificare; . promovarea valorilor democratice īn curriculum, care sa le permita viitorilor absolventi sa devina cetateni responsabili ai unei societati deschise. NOTA: Programa de C.D.L. se realizeaza de catre scoala impreuna cu agentul economic in functie de particularitatile zonei respective. Document InfoAccesari: 3584 Apreciat:  Comenteaza documentul:Nu esti inregistratTrebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou A fost util?Daca documentul a fost util si crezi ca meritasa adaugi un link catre el la tine in site in pagina web a site-ului tau.
Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 ) |
