MINISTERUL EDUCAŢIEI sI CERCETĂRII

CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL sI TEHNIC

UNITATEA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR

PHARE TVET RO 0108 . 01 sI PHARE TVET RO 0108 .

CURRICULUM sCOLAR

pentru

sCOALA DE ARTE sI MESERII

NIVELUL II - CLASA a XI-a

Domeniul: ELECTROMECANIC

Calificarea: OPERATOR ÎN CENTRALE HIDROELECTRICE

Aria curriculara TEHNOLOGII -

Cultura de specialitate si instruire practica

BUCUREsTI, 2005

-PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Anul de completare

clasa a XI-a

Aria curriculara Tehnologii

Domeniul: Electromecanic

Calificarea: Operator în centrale hidroelectrice

Cultura de specialitate si instruire practica saptamânala   377 ore

Total ore/an:13 ore/saptamâna x 29 saptamâni = 377 ore

Stagii de pregatire practica 240 ore

Total ore/an: 30 ore/saptamâna x 8 saptamâni/an= 240 ore

Curriculum în dezvoltare locala 116 ore

Total ore/an: 4 ore/saptamâna x 29 saptamâni =116 ore

I. NOTĂ DE PREZENTARE

Domeniul de pregatire si calificari

Noul sistem al calificarilor profesionale (SNCP) este elaborat de MECT în parteneriat cu angajatorii si alti factori interesati, pentru a oferi un anumit tip de absolventi, cerut de sectoarele economice si de servicii. Angajatorii se vor implica în acest fel si mai mult în parteneriatele scoala - agent economic, ajutând astfel la cresterea calitatii procesului de formare, influentând ceea ce se învata si creând conditii pentru ca învatamântul sa raspunda schimbarilor tehnologice.

Absolventii noului sistem de formare profesionala, prin calificarile profesionale obtinute, vor dobândi abilitati, cunostinte si deprinderi specifice domeniului. Calificarile sunt menite a dezvolta o serie de abilitati cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de învatare continua.

Competentele profesionale sunt grupate în unitati de competenta generale si specializate.

Cererea pietei si necesitatea formarii profesionale la nivel european au reprezentat motivele esentiale pentru includerea abilitatilor cheie în cadrul SPP-urilor. Tinerilor trebuie sa li se ofere posibilitatea de a dobândi acele competente de baza care sunt importante pe piata muncii.

Din acest considerent, programele au fost concepute astfel încât sa dezvolte o arie extinsa de abilitati transferabile: comunicare si numeratie, utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei, dezvoltare personala în scopul obtinerii performantei, lucrul în echipa, pregatirea pentru integrarea la locul de munca si satisfacerea cerintelor clientilor. Acestea sunt abilitati de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de munca, pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vietii. Aceste cerinte, necesare unei vieti adaptate la exigentele societatii contemporane, au fost încorporate în abilitatile cheie.

Fiecare nivel parcurs în domeniul electromecanic, implica dobândirea unor abilitati, cunostinte si deprinderi care vor permite absolventilor fie sa se angajeze, fie sa-si continue pregatirea la un nivel superior.

Pregatirea fortei de munca calificate în conformitate cu standardele europene presupune desfasurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare si evaluare, centrate pe elev.

Pregatirea viitorilor absolventi ai scolii de arte si meserii în domeniul electromecanic trebuie sa tina pasul cu cerintele actuale, încercând si o orientare catre activitatea informationala, asigurându-se initierea în utilizarea tehnologiilor de cel mai înalt nivel.

Prin unitatile de competenta specializate din cadrul programului de la nivelul 2, elevul va fi solicitat în multe activitati practice care îi vor stimula si creativitatea. Orice activitate creativa va duce la o largire semnificativa a experientei si la aplicarea constienta a cunostintelor dobândite.

Agregarea unitatilor de competenta în module.

Unitatea de competenta

Competenta

M1

M2

M3

M4

M5

M6

M7

M8

M9

Verificare

45.1.Asigurarea calitatii

1. Aplica normele de calitate in domeniul de activitate

2.Utilizeaza metode standardizate de asigurare a calitatii

45.3.Comunicare si numeratie

3.Citeste si utilizeaza documente scrise în limbaj de specialitate

4.Prelucreaza si interpreteaza grafic rezultatele obtinute pe o sarcina data

45.5. Igiena si securitatea muncii

1. Aplica legislatia si reglementarile privind securitatea si sanatatea la locul de munca, prevenirea si stingerea incendiilor

2. Ia masuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de munca

45.6. Lucrul in echipa

1. Identifica sarcinile si resursele necesare pentru atingerea obiectivelor

2. Isi asuma rolurile care ii revin in echipa

3. colaboreaza cu membrii echipei pentru indeplinirea sarcinilor

45.8. Utilizarea elementelor de automatizare

Identifica elemente de automatizare

2. Verifica functionarea instalatiei de semnalizare si avertizare

3. Regleaza aparate din instalatiile de automatizare

45.9. Utilizarea masinilor electrice si aparatelor

1. Identifica partile componenete de baza ale masinilor si aparatelor electrice

2. Specifica principiul si regimurile de functionare ale masinilor electrice

Pune în functiune masinile electrice

45.10. Montarea si demontarea organelor de masini si mecanismelor

1. Identifica organe de masini si mecanisme

2. Realizeaza montarea si demontarea unei asamblari

3. Actioneaza asupra elementelor pentru circulatia fluidelor

45.11. Întretinerea agregatelor rotative

1.Localizeaza în teren agregatele rotative

2.Verifica periodic starea de functionare a agregatelor rotative

3.Executa lucrari de întretinere curenta a agregatelor rotative

45.12. Supravegherea turbinelor hidraulice

1. Precizeaza tipurile de turbine hidraulice

2. Defineste parametrii fundamentali ai turbinei hidraulice 232e43c

3. Explica functionarea principalelor tipuri de turbine hidraulice

4. Citeste scheme simple ale turbinelor hidraulice

5. Precizeaza etapele de montaj ale turbinei hidraulice 232e43c

45.13. Întretinerea instalatiilor anexe ale turbinei hidraulice 232e43c

1. Localizeaza instalatiile anexe ale turbinei hidraulice 232e43c

Precizeaza legaturile functionale dintre elemente într-o instalatie anexa

3. Asigura functionarea în bune conditii a instalatiei anexe

4. Executa lucrari de întretinere într-o instalatie anexa

45.14. Întretinerea circuitelor centralelor hidraulice aferente turbinei

1. Localizeaza circuitele centralelor hidraulice

2. Precizeaza legaturile functionale în circuitele centralelor hidraulice

3. Executa lucrari de întretinere în circuitele centralelor hidraulice

Exploatarea turbinei hidraulice 232e43c

1. Supravegheaza functionarea turbinei hidraulice 232e43c

2. Asigura functionarea turbinei în conditii normale

3. Efectueaza manevre pentru pornirea sau oprirea turbinei hidraulice 232e43c

4. Precizeaza tipurile de avarii si incidente în exploatare

45.16. Amenajarea resurselor de apa

1. Precizeaza resursele de apa

2. Indica amenajarile hidrotehnice

3. Prezinta impactul provocat asupra mediului de amenajarile hidroenergetice

Modulul I - UTILIZAREA ELEMENTELOR DE AUTOMATIZARE

I. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate în modul)

In cadrul modulului a fost agregata unitatea de competenta tehnica generala " Utilizarea elementelor de automatizare" cu unitatea de competenta pentru abilitati cheie " Comunicare si numeratie"

" Utilizarea elementelor de automatizare"   1 credit

Identifica elementele de automatizare

Verfica functionarea instalatiilor de semnalizare si avertizare

Regleaza aparate din instalatia de automatizare

" Comunicare si numeratie"   0,5 credite

Citeste si utilizeaza documente scrise in limbaj de specialitate

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

III. Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Parcurgerea continuturilor modulului « Utilizarea elementelor de automatizare » si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competentelor cheie, tehnice generale si tehnice specializate aferente nivelului 2 si corespunzatoare calificarilor, în scopul pregatirii profesionale a elevilor si dezvoltarii capacitatiilor care sa le permita dobândirea unei calificari superioare, de nivel 3, sau a integrarii pe piata muncii.

Abordarea modulara va oferi urmatoarele avantaje:

modulul este orientat asupra celui care învata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmând sa i le puna mai bine în valoare;

fiind o structura elastica, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

modulul permite individualizarea învatarii si articularea educatiei formale si informale;

modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe alta parte, în plan vertical, peste / lânga alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educatiei permanente.

Elevii învata cel mai bine atunci când considera ca învatarea raspunde nevoilor lor.

Elevii învata când fac ceva si când sunt implicati activ în procesul de învatare.

Elevii au stiluri proprii de învatare. Ei învata în moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite.

Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de învatare.

Elevii învata mai bine atunci când li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi".

Procesul de predare - învatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev.

În acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba în vedere urmatoarele aspecte si modalitati de lucru:

q       Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

q       Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:

q       Diferentierea raspunsului, prin:

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandam

Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor, atitudinilor lor fata de o sarcina data.

Investigatia.

Metoda exercitiilor practice

Lucrul cu modele

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

Fise de observatie si fise de lucru

Chestionarul

Fise de autoevaluare  

Miniproiectul - prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a

bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor într-un proiect.

Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de

înregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

IV. Sugestii metodologice

Continuturile modulului sunt proiectate pentru 87 de ore, repartizate dupa cum urmeaza:

Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului, recomandam ca în procesul de învatare - predare sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune, cum ar fi:

efectuarea unor lucrari practice

realizarea unor miniproiecte din domeniul calificarii

citirea si interpretarea schemelor simple

interpretarea grafica a rezultatelor obtinute din aplicatii

Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directa, observarea independenta ), metode expozitive ( explicatia, descrierea, exemplificarea ) poate conduce la dobândirea de catre elevi a competentelor specifice calificarii. Elaborarea si prezentarea unor referate interdisciplinare a caror documentare se obtine prin navigarea pe Internet, implicarea elevilor în diverse exercitii de documentare, sunt alte exemple de activitati de învatare - predare care pot fi utilizate.

Recomandam în continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse în ordine cronologica :

Tema nr. 1 Elemente de automatizare: structura generala a unui element, parti componente, rol functional, moduri de conectare in circuit, utilizarea documentatiei tehnice de specilalitate

• Traductoare electrice
• Traductoare neelectrice
• Traductoare parametrice
• Traductoare generatoare

Tema nr. 2 Elemente de automatizare: structura generala a unui element, parti componente, rol functional, moduri de conectare in circuit, utilizarea documentatiei tehnice de specilalitate

• Regulatoare bipozitionale,
• Regulatoare tripozitionale,
• Regulatoare cu actiune continua( proportional P, proportional integral PI, proportional diferential PD, proportional- integral-diferential PID ),
• Regulatoare cu actiune prin impulsuri

Tema nr.3 Elemente de automatizare: structura generala a unui element, parti componente, rol functional, moduri de conectare in circuit, utilizarea documentatiei tehnice de specilalitate

Amplificatoare electrice( electronice, magnetice, rotative)

Amplificatoare neelectrice( pneumatice, hidraulice)

Tema nr.4 Elemente de automatizare: structura generala a unui element, parti componente, rol functional, moduri de conectare in circuit, utilizarea documentatiei tehnice de specilalitate

Elemente de executie electrice

Elemente de executie pneumatice

Elemente de executie hidraulice

Tema nr.5 Elemente electrice si electronice de semnalizare: rol functional, moduri de conectare in circuit (lampi si casete de semnalizare, hupe, sonerii, LED-uri )

Tema nr.6 Scheme simple ale circuitelor de semnalizare si avertizare

Tema nr.7 Circuite de semnalizare si avertizare: executie, verificarea functionarii semnalizari locale si de la distanta

Tema nr.8 Reglarea aparatelor din instalatiile de automatizare

Tema nr 9 Scheme simple de reglare automata ( pentru reglarea temperaturii, turatiei, nivelului, debitului)

Modulul II :

«UTILIZAREA MAsINILOR sI APARATELOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE »

I. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

În modulul "Utilizarea masinilor si aparate electrice de joasa tensiune" a fost agregata unitatea de competenta tehnica generala din Standardul de Pregatire Profesionala "Utilizarea masinilor si aparatelor electrice de joasa tensiune".

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Nr. crt.	Unitatea de competenta	Competente	Continuturi
	Utilizarea masinilor si aparatelor electrice de joasa tensiune	Identifica partile componenete de baza ale masinilor si aparatelor electrice	Masini electrice: transformatorul, masina de curent continuu, masina asincrona, masina sincrona Sisteme componente: circuit electric, circuit magnetic, sistem mecanic Componenetele de baza ale masinilor electrice: stator, rotor, colector, inele colectoare, perii colectoare, sisteme de excitatii, scuturi si lagare, ventilator, cutie de borne Tipuri de solicitari: electrice, termice, electrodinamice, datorate mediului Aparate electrice de joasa tensiune: de comutatie, de protectie, de reglare, de comanda, de semnalizare Componente de baza ale aparatelor electrice: cai de curent, elemente izolante, dispozitive de actionare, dispozitive de protectie Tipuri de solicitari: electrice, termice, electrodinamice, datorate mediului
	Utilizarea masinilor si aparatelor electrice de joasa tensiune	Specifica principiul si regimurile de functionare ale masinilor electrice	Functionare masinilor electrice Utilizarea masinilor si aparatelor electrice de joasa tensiune	Pune în functiune masinile electrice	Domenii de utilizare pentru masinile electrice Simbolurile utilizate în schemele de comanda Scheme de comanda pentru masinile electrice: (scheme de pornire directa, stea-triunghi, cu reostat, de inversare de sens) Continuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore, repartizate dupa cum urmeaza: 29 ore de teorie   (1 ora /saptamana) 29 ore de instruire practica (1 ora /saptamana) Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona în timp, de a utiliza activitati variate de învatare, de preferinta cu caracter aplicativ, centrate pe elev. Pentru atingerea competentelor: - Profesorii pot folosi informatii despre stilul de învatare al elevilor (auditiv, vizual, practic) si al tipului de inteligenta al acestora. - Activitatile la lectii vor fi variate astfel încât sa garanteze ca toate stilurile de învatare sunt satisfacute la un anumit moment al lectiei. Un factor important îl constituie calitatea evaluarii careia îi vor fi supusi elevii. Trebuie sa depunem eforturi pentru a ne asigura ca procesul de evaluare este atât riguros cât si corect si ca sarcinile impuse de evaluare sunt apropiate standardelor nationale definite în cadrul fiecarei calificari. Evaluarea trebuie sa fie o evaluare de tip continuu si sumativ, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente. Elevii trebuie evaluati numai în ceea ce priveste dobândirea competentelor specificate. O competenta se va evalua o singura data. În parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta de abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, urmând ca acestea sa fie evaluate în cadrul modulelor care le includ. In cazul nereusitei, elevul are dreptul la reevaluare precum si la sprijin suplimentar pentru dobândirea competentei respective. Demonstrarea unei alte abilitati în afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie în cadrul evaluarii. Evaluarea implica observarea, evaluarea produsului si chestionarea. Toate metodele de evaluare se încadreaza în una sau mai multe din aceste categorii. IV. Sugestii metodologice Abordarea continuturilor trebuie sa fie flexibila, diferentiata, tinând cont si de particularitatile grupului, de nivelul initial de pregatire. Fiind o structura elastica, modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Se recomanda parcurgerea continuturilor în urmatoarea ordine pentru asigurarea unei logici a întelegerii si învatarii: Parametrii nominali de functionare: putere, curent, tensiune, turatie, frecventa, factor de putere, randament, Masini electrice - motorul de curent continuu( ecuatiile de functionare, pornirea motorului de c.c. cu excit. derivatie, caract. de functionare, reglarea turatiei motoarelor de curent continuu, franarea motoarelor de curent continuu cu excitatie derivatie Aparate electrice de joasa tensiune Metodele de evaluare utilizate beneficiaza de o serie de instrumente(fise de observatie, fise de lucru,tema de lucru in clasa sau acasa, chestionarul, fise de autoevaluare, proiectul, portofoliu, ) care trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanta, conditiile de aplicabilitate ale acestora si cu probele de evaluare introduse în standardul de pregatire profesionala. 29 ore de teorie   ( 1 ora/saptamâna) 29 ore de instruire practica   ( 1 ora/saptamâna) Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona în timp, de a utiliza activitati variate de învatare, de preferinta cu caracter aplicativ, centrate pe elev. Un factor important îl constituie calitatea evaluarii careia îi vor fi supusi elevii. Trebuie sa depunem eforturi pentru a ne asigura ca procesul de evaluare este atât riguros cât si corect si ca sarcinile impuse de evaluare sunt apropiate standardelor nationale definite în cadrul fiecarei calificari. Ceea ce întelegem prin evaluare este procesul de masurare a probelor realizarilor unui elev în ceea ce priveste cunostintele, întelegerea si abilitatile dupa criterii definite. Pentru ca un sistem de evaluare sa-si atinga obiectivele ar trebui sa aiba toate caracteristicile urmatoare: validitate, fidelitate, aplicabilitate practica si rentabilitate, credibilitate, compatibilitate cu învatarea eficienta, flexibilitate Evaluarea trebuie sa fie o evaluare de tip continuu si sumativ, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente. Elevii trebuie evaluati numai în ceea ce priveste dobândirea competentelor specificate. O competenta se va evalua o singura data. În parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta de abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, urmând ca acestea sa fie evaluate în cadrul modulelor care le includ. In cazul nereusitei, elevul are dreptul la reevaluare precum si la sprijin suplimentar pentru dobândirea competentei respective. Demonstrarea unei alte abilitati în afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie în cadrul evaluarii. Evaluarea implica observarea, evaluarea produsului si chestionarea. Toate metodele de evaluare se încadreaza în una sau mai multe din aceste categorii. IV. Sugestii metodologice Abordarea continuturilor trebuie sa fie flexibila, diferentiata, tinând cont si de particularitatile grupului, de nivelul initial de pregatire. Fiind o structura elastica, modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Se recomanda parcurgerea continuturilor în urmatoarea ordine pentru asigurarea unei logici a întelegerii si învatarii: Tema 1: Agregate rotative Pompe: Tipuri de pompe, parti componente, functionarea pompelor, domenii de utilizare Compresoare : Tipuri de compresoare, parti componente, functionarea pompelor, domenii de utilizare Ventilatoare : Tipuri de ventilatoare, parti componente, functionarea pompelor, domenii de utilizare Tema 2 : Parametrii agregatelor rotative: presiune, debit, turatie (definire, valori normale de functionare, abateri de la valorile normale, cauze care pot determina abaterile) Tema 3 : Domenii de utilizare pentru agregatele rotative Tema 4 : Lucrari de reparatii si intretinere respectand normele de calitate din domeniu (instructiuni de lucru, caiet de sarcini, indicatori, legislatie, norme interne) Metodele de evaluare utilizate beneficiaza de o serie de instrumente(fise de observatie, fise de lucru,tema de lucru in clasa sau acasa, chestionarul, fise de autoevaluare, proiectul, portofoliu, ) care trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanta, conditiile de aplicabilitate ale acestora si cu probele de evaluare introduse în standardul de pregatire profesionala. Modulul V : "SUPRAVEGHEREA TURBINELOR HIDRAULICE" Prin parcurgerea modulului se urmareste dobândirea competentelor descrise în Standardele de Pregatire Profesionala, documente care stau la baza Sistemului National de Calificari Profesionale. Modulul se va utiliza împreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii. I. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul În modulul "Supravegherea turbinelor hidraulice" a fost agregata unitatea de competenta tehnica specializata din Standardul de Pregatire Profesionala "Întretinerea agregatelor rotative". Supravegherea turbinei hidraulice 232e43c 2 credite Precizeaza tipurile de turbine hidraulice Defineste parametrii fundamentali ai turbinei hidraulice 232e43c Explica functionarea principalelor tipuri de turbine hidraulice Citeste scheme simple ale turbinelor hidraulice Precizeaza etapele de montaj ale turbinei hidraulice 232e43c II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitati de competenta Competente Continuturi tematice Supravegherea turbinelor hidraulice 45.12.1. Precizeaza tipurile de turbine hidraulice 45.12.2. Defineste parametrii fundamentali ai turbinei hidraulice 232e43c 45.12.3. Explica functionarea principalelor tipuri de turbine hidraulice 45.12.4. Citeste scheme simple ale turbinei hidraulice 232e43c 45.12.5. Precizeaza etapele de montaj ale turbinei hidraulice Turbine hidraulice (definire, clasificare, elemente componente, particularitati constructive): Tipuri de turbine hidraulice Principiul de functionare al turbinelor hidraulice Scheme hidroelectrice Montajul turbinei hidraulice 232e43c : Etapele de montaj: executia camerei rotorului, montarea statorului, montarea servomotoarelor de comanda, montarea rotorului turbinei Particularitati de montaj: urmarirea caietului de sarcini pentru fiecare tip de turbina III. Conditii de aplicare didactica si de evaluare Parcurgerea continuturilor se va realiza în integralitatea lor. Continuturile modulului sunt proiectate pentru 116 ore, repartizate dupa cum urmeaza: 58 ore de teorie ( 2 ore/ saptamana) 58 ore de instruire practica ( 2 ore/ saptamana) Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona în timp, de a utiliza activitati variate de învatare, de preferinta cu caracter aplicativ, centrate pe elev. tinuturilor modulului Supravegherea turbinelor hidraulice " si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competentelor aferente nivelului 2, corespunzatoare calificarii, în scopul pregatirii profesionale a elevilor si dezvoltarii capacitatilor care le permit dobândirea unei calificari superioare, de nivel 3, sau a integrarii pe piata muncii. Abordarea modulara va oferi urmatoarele avantaje: modulul este orientat asupra celui care învata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmând sa i le puna mai bine în valoare; fiind o structura elastica, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice; modulul permite individualizarea învatarii si articularea educatiei formale si informale; modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe alta parte, în plan vertical, peste / lânga alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educatiei permanente. Un factor important îl constituie calitatea evaluarii careia îi vor fi supusi elevii. Trebuie sa depunem eforturi pentru a ne asigura ca procesul de evaluare este atât riguros cât si corect si ca sarcinile impuse de evaluare sunt apropiate standardelor nationale definite în cadrul fiecarei calificari. Ceea ce întelegem prin evaluare este procesul de masurare a probelor realizarilor unui elev în ceea ce priveste cunostintele, întelegerea si abilitatile dupa criterii definite. Pentru ca un sistem de evaluare sa-si atinga obiectivele ar trebui sa aiba toate caracteristicile urmatoare: validitate, fidelitate, aplicabilitate practica si rentabilitate, credibilitate, compatibilitate cu învatarea eficienta, flexibilitate Evaluarea trebuie sa fie o evaluare de tip continuu si sumativ, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente. Elevii trebuie evaluati numai în ceea ce priveste dobândirea competentelor specificate. O competenta se va evalua o singura data. În parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta de abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, urmând ca acestea sa fie evaluate în cadrul modulelor care le includ. In cazul nereusitei, elevul are dreptul la reevaluare precum si la sprijin suplimentar pentru dobândirea competentei respective. Demonstrarea unei alte abilitati în afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie în cadrul evaluarii. IV. Sugestii metodologice Abordarea continuturilor trebuie sa fie flexibila, diferentiata, tinând cont si de particularitatile grupului, de nivelul initial de pregatire. Fiind o structura elastica, modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele de practica se recomanda a se desfasura la agentul economic (CHE). Se recomanda parcurgerea continuturilor în urmatoarea ordine pentru asigurarea unei logici a întelegerii si învatarii: Turbine hidraulice( definire, clasificare, elemente componente, particularitati constructive turbina Pelton elemente componente (sistem de aductiune a apei, statorul, rotorul, tubul de evacuare, sistemul de reglare) particularitati constructive turbina Francis, elemente componente (sistem de aductiune a apei, statorul, rotorul, tubul de evacuare, sistemul de reglare) particularitati constructive turbina Kaplan, elemente componente (sistem de aductiune a apei, statorul, rotorul, tubul de evacuare, sistemul de reglare) particularitati constructive turbina bulb elemente componente (sistem de aductiune a apei, statorul, rotorul, tubul de evacuare, sistemul de reglare) particularitati constructive turbina Deriaz elemente componente (sistem de aductiune a apei, statorul, rotorul, tubul de evacuare, sistemul de reglare) particularitati constructive Principiul de functionare al turbinelor hidraulice Scheme hidroelectrice (citire, identificare componenete, interpretare) Montajul turbinei hidraulice 232e43c : Etapele de montaj: executia camerei rotorului, montarea statorului, montarea servomotoarelor de comanda, montarea rotorului turbinei Particularitati de montaj: urmarirea caietului de sarcini pentru fiecare tip de turbina Metodele de evaluare utilizate beneficiaza de o serie de instrumente(fise de observatie, fise de lucru,tema de lucru in clasa sau acasa, chestionarul, fise de autoevaluare, proiectul, portofoliu, ) care trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanta, conditiile de aplicabilitate ale acestora si cu probele de evaluare introduse în standardul de pregatire profesionala. STAGII DE INSTRUIRE PRACTICĂ Stagiile de instruire practica reunesc 3 module în care au fost agregate competentele din unitatea de competenta pentru abilitati cheie "Lucrul în echipa" alaturi de competentele din unitati tehnice specializate ''Întretinerea instalatiilor anexe ale turbinei hidraulice 232e43c '', ''Întretinerea circiutelor centralelor hidraulice'', ''Exploatarea turbinei hidraulice 232e43c ''. Aceste module sunt: Modulul VI-"Întretinerea instalatiilor anexe ale turbinei hidraulice 232e43c ", Modulul VII-"Întretinerea circuitelor centralelor hidraulice aferente turbinei ", Modulul VIII-"Exploatarea turbinei hidraulice" Parcurgerea continuturilor din cele 3 module pe durata a 240 ore an (8 saptamâni x 30 ore/ saptamâna si adecvarea strategiilor didactice la specificul acestor module au drept scop formarea capacitatii elevilor de a desfasura o activitate productiva la locul de munca (atelier scoala sau agent economic), cu respectarea legislatiei în vigoare , referitoare la Normele de Tehnica Securitatii Muncii, pentru asigurarea pregatirii de specialitate specifice calificarii Operator în centrale hidroelectrice. Modulul VI : "ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIILOR ANEXE ALE TURBINEI HIDRAULICE" I.           Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul În modulul "Întretinerea instalatiilor anexe ale turbinei hidraulice 232e43c " a fost agregata unitatea tehnica specializata cu acelasi titlu din Standardul de Pregatire Profesionala Întretinerea instalatiilor anexe ale turbinei hidraulice 232e43c 45.13.1. Localizeaza instalatiile anexe ale turbinei hidraulice 232e43c 45.13.2. Precizeaza legaturile functionale dintre elemente intr-o instalatie anexa 45.13.3. Asigura functionarea in bune conditii a instalatiei anexe 45.13.4. Executa lucrari de intretinere intr-o instalatie anexa Competente	Continuturi tematice
Întretinerea instalatiilor anexe ale turbinelor hidraulice	45.13.1. Localizeaza instalatiile anexe ale turbinei hidraulice 45.13.2. Precizeaza legaturile functionale dintre elemente într-o instalatie anexa 45.13.3. Asigura functionarea în bune conditii a instalatiei anexe 45.13.4. Executa lucrari de întretinere într-o instalatie anexe	Instalatiile anexe: Instalatia de etansare, circuitul de ulei sub presiune, instalatia de aer comprimat, instalatia de epuisment, instalatia apa de racire. Scheme de functionare aferente instalatiilo (citire). Elemente componente: pompe, compresoare, filtre, vane, hidrofor, manometre Interventii în instalatiile anexe: Tipuri de interventii Lucrari de întretinere Operatii Norme generale de protectie a muncii (reguli,principii generale de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale)

III. Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Parcurgerea continuturilor se va realiza în integralitatea lor. Modulul se va utiliza împreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala.

Continuturile mudulului sunt proiectate pentru 60 ore/an ( , repartizate dupa cum urmeaza

40 ore de instruire practica

20 ore de laborator tehnologic

Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona în timp, de a utiliza activitati variate de învatare, de preferinta cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Un factor important îl constituie calitatea evaluarii careia îi vor fi supusi elevii. Trebuie ca procesul de evaluare sa fie riguros, corect iar sarcinile impuse de evaluare sa fie apropiate standardelor nationale definite în cadrul fiecarei calificari.

Ceea ce întelegem prin evaluare este procesul de masurare a probelor realizarilor unui elev în ceea ce priveste cunostintele, întelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Pentru ca un sistem de evaluare sa-si atinga obiectivele ar trebui sa aiba toate caracteristicile urmatoare: validitate, fidelitate, aplicabilitate practica si rentabilitate, credibilitate, compatibilitate cu învatarea eficienta, flexibilitate

Evaluarea trebuie sa fie o evaluare de tip continuu si sumativ, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente.

IV. Sugestii metodologice

Abordarea continuturilor trebuie sa fie flexibila, diferentiata, tinând cont si de particularitatile grupului, de nivelul initial de pregatire. Fiind o structura elastica, modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele de instruire practica se recomanda a se desfasura în cabinete de specialitate dotate cu o gama larga de instalatii si echipamente electrice precum si la agentul economic (CHE).

Modulul VII : "ÎNTREŢINEREA CIRCUITELOR CENTRALELOR   HIDRAULICE AFERENTE TURBINEI"

I. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

În modulul "Întretinerea circuitelor centralelor hidraulice aferente turbinei" a fost agregata unitatea tehnica specializata "Întretinerea circuitelor centralelor hidraulice aferente turbinei" din Standardul de Pregatire Profesionala cu unitatea de competenta pentru abilitati cheie "Lucrul în echipa".

45.14.1. Localizeaza circuitele centralelor hidraulice

45.14.2. Precizeaza legaturile functionale în circuitele centralelor hidraulice

45.6.1. Identifica sarcinile si resursele necesare pentru atingerea obiectivelor

45.14.3. Executa lucrari de întretinere în circuitele

centralelor hidroelectrice.

45.6.2.Îsi asigura rolurile care îi revin în echipa

45.6.3.Colaboreaza    cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor

Circuitele centralelor hidraulice:

Circuitul de apa de racire

Circuitul pneumatic

Componentele din circuitele centralelor hidroelectrce ( rol functional, interdependente dintre componente): vane, pompe, compresoare, manometre, filtre

Scheme functionale aferente circuitelor centralelor( citire, identificare componente, interpretare)

Intretinerea circuitelor centralelor:

Tipuri de interventii

Lucrari de întretinere, operatii, scule

Prevenirea avariilor

Operatii din cadrul lucrarilor de intretinere .

Documente: regulamente de ordine interioara (citire, interpretare), registre(citire, completare, interpretare)

III. Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Parcurgerea continuturilor se va realiza în integralitatea lor. Modulul se va utiliza împreuna cu Standardul de Pregatire Profesiona specific calificarii.

Continuturile mudulului sunt proiectate pentru 90 ore/an ( , repartizate dupa cum urmeaza:

70 ore de instruire practica

20 ore de laborator tehnologic

Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona în timp, de a utiliza activitati variate de învatare, de preferinta cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Un factor important îl constituie calitatea evaluarii careia îi vor fi supusi elevii. Trebuie ca procesul de evaluare sa fie riguros, corect iar sarcinile impuse de evaluare sa fie apropiate standardelor nationale definite în cadrul fiecarei calificari.

Ceea ce întelegem prin evaluare este procesul de masurare a probelor realizarilor unui elev în ceea ce priveste cunostintele, întelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Pentru ca un sistem de evaluare sa-si atinga obiectivele ar trebui sa aiba toate caracteristicile urmatoare: validitate, fidelitate, aplicabilitate practica si rentabilitate, credibilitate, compatibilitate cu învatarea eficienta, flexibilitate

Evaluarea trebuie sa fie o evaluare de tip continuu si sumativ, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente.

IV. Sugestii metodologice

Abordarea continuturilor trebuie sa fie flexibila, diferentiata, tinând cont si de particularitatile grupului, de nivelul initial de pregatire. Fiind o structura elastica, modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele de instruire practica se recomanda a se desfasura în cabinete de specialitate dotate cu o gama larga de instalatii si echipamente electrice precum si la agentul economic (CHE).

Pentru dobândirea de catre elevi a competentelor prevazute în SPP-uri, activitatile de învatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de învatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice.

Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului, recomandam ca în procesul de învatare - predare sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune, cum ar fi:

efectuarea unor lucrari practice

realizarea unor miniproiecte din domeniul calificarii

citirea si interpretarea schemelor simple

Modulul VIII : "EXPLOATAREA TURBINEI HIDRAULICE"

I. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

În modulul "Exploatare turbinei hidraulice 232e43c " a fost agregata unitatea tehnica specializata cu acelasi nume din Standardul de Pregatire Profesionala.

45.15.1. Supravegheaza functionarea turbinei hidraulice

45.15.2. Asigura functionarea turbinei în conditii normale

45.15.3. Efectueaza manevre pentru pornirea sau oprirea

turbinei hidraulice 232e43c

45.15.4. Precizeaza tipurile de avarii si incidente în exploatare

Parametrii turbinelor (notare, definire, unitati de masura): debitul, caderea, puterea, rotatia, randamentul, înaltimea geometrica de aspiratie, coeficientul de cavitatie.

Parametrii de functionare(încadrare în limite de functionare), parametrii nominali

Starea generala a instalatiei: etansari, starea uleiului, parametrii nominali

Manevre pentru mantinerea instalatiei în parametrii nominali; manevre pentru pornirea, oprirea turbinei hidraulice 232e43c

Modalitati de pornire : pornirea turbinei în regim manual, pornirea turbinei în regim automat

Foi de manevre(citire, interpretare, completare)

Avarii, incidente întâlnite în exploatarea turbinelor hidraulice

(definire, clasificare, cauze care pot duce

Parcurgerea continuturilor se va realiza în integralitatea lor.

Continuturile mudulului sunt proiectate pentru 90 ore/an ( , repartizate dupa cum urmeaza:

70 ore de instruire practica

20 ore de laborator tehnologic

Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona în timp, de a utiliza activitati variate de învatare, de preferinta cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Un factor important îl constituie calitatea evaluarii careia îi vor fi supusi elevii. Trebuie ca procesul de evaluare sa fie riguros, corect iar sarcinile impuse de evaluare sa fie apropiate standardelor nationale definite în cadrul fiecarei calificari.

Ceea ce întelegem prin evaluare este procesul de masurare a probelor realizarilor unui elev în ceea ce priveste cunostintele, întelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Pentru ca un sistem de evaluare sa-si atinga obiectivele ar trebui sa aiba toate caracteristicile urmatoare: validitate, fidelitate, aplicabilitate practica si rentabilitate, credibilitate, compatibilitate cu învatarea eficienta, flexibilitate

Evaluarea trebuie sa fie o evaluare de tip continuu si sumativ, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente.

IV. Sugestii metodologice

Abordarea continuturilor trebuie sa fie flexibila, diferentiata, tinând cont si de particularitatile grupului, de nivelul initial de pregatire. Fiind o structura elastica, modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele de instruire practica se recomanda a se desfasura în cabinete de specialitate dotate cu o gama larga de instalatii si echipamente electrice precum si la agentul economic (CHE).

Pentru dobândirea de catre elevi a competentelor prevazute în SPP-uri, activitatile de învatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de învatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice.

Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului, recomandam ca în procesul de învatare - predare sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune, cum ar fi:

efectuarea unor lucrari practice

realizarea unor miniproiecte din domeniul calificarii

citirea si interpretarea schemelor simple

CURRICULUM DE DEZVOLTARE LOCALĂ

Modul IX : "AMENAJAREA RESURSELOR DE APĂ"

I. Nota introductiva

Curriculumul la decizia scolii este, în învatamântul profesional si tehnic, un curriculum de dezvoltare locala care presupune participarea si eforturile reunite ale mai multor factori implicati în procesul de educatie: elevi, cadre didactice, parinti, parteneri sociali (agenti economici, institutii/organizatii locale sau regionale, etc ). Optiunea pentru o astfel de componenta a curriculumului se integreaza strategiei de descentralizare, conform careia autoritatile publice locale trebuie sa joace un rol important în învatamântul profesional si tehnic datorita responsabilitatii si angajamentelor pe care le au fata de cetateni.

Curriculumul de dezvoltare locala este elaborat într-un cadru de parteneriat între scoala si comunitate si are în vedere:

. resursele locale pentru instruire ( baza materiala a grupurilor scolare, cadrul de

colaborare cu agentii economici )

. cerintele locale pentru pregatirea în diverse calificari, care sa serveasca activitatilor

economice desfasurate în zona.

Continutul curriculumului de dezvoltare locala pentru pregatirea de specialitate se elaboreaza de catre colective mixte formate din profesori si specialisti din domeniul în care elevii se pregatesc.

Scopul curriculumului de dezvoltare locala poate fi sintetizat în urmatoarele:

. largirea domeniului ocupational, dar si adâncirea competentelor cheie, alaturi de competentele personale si cele sociale: comunicarea, lucrul în echipa, gândirea critica, asumarea responsabilitatilor, creativitatea si sprijinul antreprenorial;

. dobândirea cunostintelor si deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la formarea profesionala într-o calificare;

. promovarea valorilor democratice în curriculum, care sa le permita viitorilor

absolventi sa devina cetateni responsabili ai unei societati deschise.

În planul cadru de învatamânt pentru scoala de arte si meserii, pentru curriculumul de dezvoltare locala au fost alocate, în cadrul culturii de specialitate, un numar de:

116 ore/an din care - 87 de ore teorie (3ore/ saptamâna)

- 29 de ore de laborator (1 ora/saptamana)

II. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

În cadrul modulului a fost agregata unitatea tehnica specializata "Amenajarea resurselor de apa" cu unitatile de competenta pentru abilitati cheie"Asigurarea calitatii" si "Igiena si securitatea muncii".

III. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Parcurgerea continuturilor modulului « Amenajarea resurselor de apa » si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competentelor cheie si tehnice specializate aferente nivelului 2 si corespunzatoare calificarilor, în scopul pregatirii profesionale a elevilor si dezvoltarii capacitatiilor care sa le permita dobândirea unei calificari superioare, de nivel 3, sau a integrarii pe piata muncii.

Abordarea modulara va oferi urmatoarele avantaje:

modulul este orientat asupra celui care învata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmând sa i le puna mai bine în valoare;

fiind o structura elastica, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

modulul permite individualizarea învatarii si articularea educatiei formale si informale;

modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe alta parte, în plan vertical, peste / lânga alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educatiei permanente.

Elevii învata cel mai bine atunci când considera ca învatarea raspunde nevoilor lor.

Elevii învata când fac ceva si când sunt implicati activ în procesul de învatare.

Elevii au stiluri proprii de învatare. Ei învata în moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite.

Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de învatare.

Elevii învata mai bine atunci când li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi".

Procesul de predare - învatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev.

Un factor important îl constituie calitatea evaluarii careia îi vor fi supusi elevii. Trebuie sa depunem eforturi pentru a ne asigura ca procesul de evaluare este atât riguros cât si corect si ca sarcinile impuse de evaluare sunt apropiate standardelor nationale definite în cadrul fiecarei calificari.

Ceea ce întelegem prin evaluare este procesul de masurare a probelor realizarilor unui elev în ceea ce priveste cunostintele, întelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Pentru ca un sistem de evaluare sa-si atinga obiectivele ar trebui sa aiba toate caracteristicile urmatoare: validitate, fidelitate, aplicabilitate practica si rentabilitate, credibilitate, compatibilitate cu învatarea eficienta, flexibilitate

Evaluarea trebuie sa fie o evaluare de tip continuu si sumativ, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente.

V. Sugestii metodologice

Deoarece curriculum de dezvoltare local este elaborat în cadrul unui parteneriat între scoala si comunitate va avea particularitati regionale dar acelasi scop, de atingere a competentelor profesionale prevazute în Standardele de Pregatire Profesionale.

Optiunea pentru o astfel de componenta a curriculumului se integreaza strategiei de descentralizare, conform careia autoritatile publice locale trebuie sa joace un rol important în învatamântul profesional si tehnic.

Sugestii privind procesul, metodele si activitatile de învatare-predare:

RECOMANDĂRI PENTRU ADAPTAREA CURRICULUMULUI LA ELEVII CU NEVOI SPECIALE CUPRINsI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE MASĂ

scolarizarea elevilor cu nevoi speciale care sunt pregatiti prin învatamântul de masa si integrati individual ( nu în clase speciale) se poate face cu eficienta daca se au în vedere urmatoarele conditii:

Principiul normalizarii privind integrarea acestor elevi în clasele din învatamântul de masa

Pregatirea profesionala se va face conform planurilor de învatamânt de la învatamântul de masa

Cadrele didactice vor acorda o atentie continua învatarii individualizate si diferentiate, aplicând metodologiile didactice si psihopedagogice cerute

Întocmirea fiselor medicale si psihopedagogice ale fiecarui elev cu nevoi speciale de catre medicul scolar, profesorul consilier al scolii( psihologul), dirigintele clasei si cadrele didactice de la clasa

Întocmirea programelor de interventie la fiecare disciplina ( modul de specialitate)

Urmarirea în procesul de învatamânt a realizarii principiului integrarii socio-profesionale în comunitate a elevilor cu nevoi speciale

Evaluarea periodica a nivelului de pregatire a elevilor cu nevoi speciale, comparativ cu nivelul elevilor fara deficiente

Interrelationarea pregatirii de cultura generala cu pregatirea de specialitate si cu instruirea practica, în vederea dobândirii competentelor descrise în standardele de pregatire profesionala

Pentru elevii deficienti vizuali, surdo-muti si motori se pot utiliza planurile de învatamânt pentru scoala de arte si meserii cu adaptarile necesare

În perioada scolarizarii, elevii cu nevoi speciale trebuie sa beneficieze de metodele specifice de predare-învatare, pentru ca la finalizarea profesionalizarii sa se integreze social si profesional

Pentru reusita scolarizarii elevilor cu nevoi speciale în învatamântul de masa sunt necesare urmatoarele actiuni:

consilierea profesorilor din învatamântul de masa de catre profesori itineranti care au experienta în pregatirea acestor elevi

prevederea unei perioade suplimentare de instruire ( un semestru) pentru atingerea competentelor descrise în standarde

înfiintarea în atelierele de instruire practica, laboratoarele tehnologice a conditiilor suplimentare privind mobilierul adecvat, mese de lucru dotate cu dispozitive, echipamente si aparatura speciala fiecarui tip de deficienta

folosirea în procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea cunostintelor pentru elevii cu deficiente vizuale sau auditive

întocmirea de programe vizând facilitarea comunicarii si relationarii, atât in cadrul activitatilor la clasa si ateliere, cat si formarea si dezvoltarea deprinderilor si capacitatilor de întelegere a relatiei profesor-elev, angajator-angajat, etc.

evitarea marginalizarii elevilor cu deficiente în colectivul clasei si a disconfortului psihic al elevilor

Formarea competentelor profesionale si integrarea scolara si profesionala pot fi diferentiate potrivit principiului "resursa urmeaza nevoile elevului cu cerinte educative speciale "prin :

programe individualizate ( centrate pe elev)

programe pe grupe de nivel

programe interactive

programe vizând facilitarea comunicarii si relationarii în activitatile de la clasa si la instruirea practica

Se considera ca o asemenea abordare este benefica pentru elevii cu nevoi speciale daca:

se realizeaza profesionalizarea adecvata potentialului restant si capacitatilor psiho-intelectuale ale elevilor

se ofera sanse egale de scolarizare prin scoala de arte si meserii tuturor elevilor cu deficiente usoare si medii

calificarile profesionale pentru elevii cu nevoi speciale se vor alege de catre elevul deficient cu avizul comisiei de expertiza medicala, orientare scolara si profesionala. Acest aviz va fi dat de medicii experti în medicina muncii, orientare si profesionalizare.