MINISTERUL EDUCAŢIEI sI CERCETĂRII
CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL sI TEHNIC
UNITATEA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR
PHARE TVET RO 0108.01
sI
PHARE TVET RO 0108.03
CURRICULUM sCOLAR
pentru clasa a XI-a anul de completare
scoala de Arte si Meserii
Domeniul de pregatire : ELECTROMECANIC
Calificarea: 53. ELECTROMECANIC
UTILAJE SI INSTALATII
COMERCIALE , ELECTROCASNICE SI DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
Lista autorilor:
Carmen STAN profesor- inginer gradul I, Colegiul Tehnic Energetic, Bucuresti
FLORIN GRaDINARU profesor-inginer gradul I, Grup scolar Industrial "Anghel
Saligny",
LILIANA TOMA profesor-inginer
grad I, Colegiul Tehnic
"Terezianum",
MARIANA MARICA profesor-inginer gradul I, Grup scolar Industrial Energetic Ramnicu Valcea, judetul Valcea
MICHAELA GRaDINARU profesor- inginer gradul I, Grup scolar Industrial "Anghel
Saligny",
MIHAI STROE profesor-inginer, gradul didactic I, Colegiul Tehnic " Henri Coanda ", Tulcea, jud. Tulcea
CARMEN Mnohognitnei prof.ing.,gradul didactic I , Grup Scolar de Aeronautica "HenrI Coanda"- Bucuresti
Asistenta U I P Phare TVET RO 0108.
DORIN ROsU - doctor inginer, Inspector de specialitate, C.N.D.I.P.T.
CONTINUT CURRICULUM
Plan de învatamânt
1. NOTĂ DE PREZENTARE
Domeniul de pregatire si calificari
Descrierea rutei curriculare
2. Alcătuirea modulelor si corelarea cu unitătile de competentă
3. Modulul I: Utilizarea elementelor de automatizare
4. Modulul II: Utilizarea masinilor si aparatelor de joasa tensiune
5. Modulul III: Montarea si demontarea organelor de masini si mecanismelor
6. Modulul IV: Executia instalatiilor de joasa tensiune
7. Modulul V: Exploatarea masinilor si utilajelor electromecanice
8. Modulul VI: Întretinerea si repararea masinilor utilajelor si instalatiilor
Stagii de pregatire practica
9. Modulul VII: Asamblarea utilajelor si instalatiilor comerciale, electrocasnice si din industria alimentara
10. Modulul VIII: Instalarea si punerea în functiune a utilajelor si instalatiilor comerciale, electrocasnice si din industria alimentara
11. Modulul IX: Asistarea masiniloe, utilajelor comerciale, electrocasnice si din industria alimentara
Curriculum în dezvoltare locala
12. Modulul X: Exploatarea si întretinerea instalatiilor de actionare electrica, hidraulica si pneumatica
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Anul de completare (clasa a XI-a)
Aria curriculara Tehnologii
Domeniul: Electromecanica
Calificarea: Electromecanic utilaje si instalatii comerciale, electrocasnice si din industria alimentara.
Cultura de specialitate si instruire practica saptamânala 377 ore
Modulul I: Utilizarea elementelor de automatizare |
Total ore/an |
|
din care: laborator tehnologic |
|
|
instruire practica |
|
Modulul II: Utilizarea masinilor si aparatelor de joasa tensiune |
Total ore/an |
|
din care : laborator tehnologic |
|
|
instruire practica |
|
Modulul III: Montarea si demontarea organelor de masini si mecanismelor |
Total ore/an |
|
din care: laborator tehnologic |
|
|
instruire practica |
|
Modulul IV: Executia instalatiilor de joasa tensiune |
Total ore/an |
|
din care: laborator tehnologic |
|
|
instruire practica |
|
Modulul V: Exploatarea masinilor si utilajelor electromecanice |
Total ore/an |
|
din care: laborator tehnologic |
|
|
instruire practica |
|
Modulul VI: Întretinerea si repararea masinilor utilajelor si instalatiilor |
Total ore/an |
|
din care: laborator tehnologic |
|
|
instruire practica |
|
Total ore/an:13 ore/saptamâna x 29 saptamâni = 377 ore
Stagii de pregatire practica 240 ore
Modulul VII: Asamblarea utilajelor si instalatiilor comerciale, electrocasnice si din industria alimentara |
Total ore/an |
|
din care: laborator tehnologic |
|
Modulul VIII Instalarea si punerea în functiune a utilajelor si instalatiilor comerciale, electrocasnice si din industria alimentara |
Total ore/an |
|
din care: laborator tehnologic |
|
Modulul IX Asistarea masiniloe, utilajelor comerciale, electrocasnice si din industria alimentara |
Total ore/an |
|
din care: laborator tehnologic |
|
Total ore/an: 30 ore/saptamâna x 8 saptamâni/an= 240 ore
Curriculum în dezvoltare locala 116 ore
Modulul X: Exploatarea si întretinerea instalatiilor de actionare electrica, hidraulica si pneumatica |
Total ore/an |
|
din care: laborator tehnologic |
|
|
instruire practica |
|
Total ore/an: 4 ore/saptamâna x 29 saptamâni =116 ore
NOTĂ DE PREZENTARE
Domeniul de pregatire si calificari
Noul sistem al calificarilor profesionale (SNCP) este elaborat de MECT în parteneriat cu angajatorii si alti factori interesati, pentru a oferi un anumit tip de absolventi, cerut de sectoarele economice si de servicii. Angajatorii se vor implica în acest fel si mai mult în parteneriatele scoala - agent economic, ajutând astfel la cresterea calitatii procesului de formare, influentând ceea ce se învata si creând conditii pentru ca învatamântul sa raspunda schimbarilor tehnologice.
Absolventii noului sistem de formare profesionala, prin calificarile profesionale obtinute, vor dobândi abilitati, cunostinte si deprinderi specifice domeniului. Calificarile sunt menite a dezvolta o serie de abilitati cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de învatare continua.
Fiecare dintre calificarile profesionale nationale necesita unitati de competenta cheie si unitati de competenta profesionale. Competentele profesionale sunt grupate în unitati de competenta generale si specializate.
Cererea pietei si necesitatea formarii profesionale la nivel european au reprezentat motivele esentiale pentru includerea abilitatilor cheie în cadrul SPP-urilor. Tinerilor trebuie sa li se ofere posibilitatea de a dobândi acele competente de baza care sunt importante pe piata muncii.
Din acest considerent, programele au fost concepute astfel încât sa dezvolte o arie extinsa de abilitati transferabile: comunicare si numeratie, utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei, dezvoltare personala în scopul obtinerii performantei, lucrul în echipa, asigurarea calitatii si igiena si securitatea muncii. Acestea sunt abilitati de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de munca, pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vietii. Aceste cerinte, necesare unei vieti adaptate la exigentele societatii contemporane, au fost încorporate în abilitatile cheie.
Fiecare nivel parcurs în domeniul, implica dobândirea unor abilitati, cunostinte si deprinderi care vor permite absolventilor fie sa se angajeze, fie sa-si continue pregatirea la un nivel superior.
Sistemul national al calificarilor profesionale pentru domeniul electromecanic, nivel 2 va furniza elevilor atât formare teoretica, cât si practica în domeniul serviciilor de profil si pentru întretinerea si repararea masinilor si utilajelor din diferite ramuri ale economiei.
Pregatirea fortei de munca calificate în conformitate cu standardele europene presupune desfasurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare si evaluare, centrate pe elev.
Elevii vor dobândi abilitati si cunostinte initiale care le vor permite sa continue pregatirea la nivelul 3, desi unii absolventi ar putea alege sa îsi gaseasca un loc de munca.
Prin unitatile de competenta specializate din cadrul programului de la nivelul 2, elevul va fi solicitat în multe activitati practice care îi vor stimula si creativitatea. Orice activitate creativa va duce la o largire semnificativa a experientei si la aplicarea constienta a cunostintelor dobândite.
Descrierea rutei curriculare
Planul de învatamânt asigura prin ariile curriculare proiectate, dobândirea cunostintelor si abilitatilor specifice acestui nivel educational.
Pentru asigurarea mobilitatii ocupationale, curriculum-ul pentru cultura de specialitate si instruire practica este astfel structurat încât sa asigure o parte comuna formarii initiale pentru mai multe calificari, precum si consolidarea pregatirii prin curriculum modularizat.
2. ALCĂTUIREA MODULELOR sI CORELAREA CU
UNITĂŢILE DE COMPETENŢE
Electromecanic utilaje si instalatii comerciale , electrocasnice si din industria alimentara
Nivelul 2, clasa a XI-a
UNITATEA DE COMPETENŢĂ |
COMPETENŢA |
M I |
M II |
M III |
M IV |
M V |
M VI |
Stagii de p. p. |
M X |
Eva luare |
||
M VII |
M VIII |
M IX |
||||||||||
Comunicare si numeratie |
1. Formuleaza opinii personale pe o tema data |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2. Realizeaza o scurta prezentare utilizând imagini ilustrative |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3. Citeste si utilizeaza documente scrise în limbaj de specialitate |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
4. Prelucreaza si interpreteaza grafic rezultatele obtinute pe o sarcina data |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
53.3. Lucrul în echipa |
1. Identifica sarcinile si resursele necesare pentru atingerea obiectivelor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2. Îsi asuma rolurile care îi revin în echipa |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3. Colaboreaza cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Igiena si securitatea muncii |
1. Aplica legislatia si reglementarile privind securitatea si sanatatea la locul de munca, prevenirea si stingerea incendiilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2. Ia masuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de munca |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
53.7. Asigurarea calitatii |
1. Aplica normele de calitate în domeniul de activitate |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2. Utilizeaza metode standardizate de asigurare a calitatii |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
53.8. Utilizarea elementelor de automatizare |
1. Identifica elemente de automatizare. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2.Verifica functionarea instalatiei de semnalizare si avertizare |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3. Regleaza aparate din instalatia de automatizare |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
53.9. Utilizarea masinilor si aparatelor electrice |
1.Identifica partile componente de baza ale masinilor si aparatelor electrice; |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2.Specifica principiul si regimurile de functionare |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3.Pune în functiune masinile electrice. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
53.10. Montarea si demontarea organelor de masini si a mecanismelor |
1.Identifica organe de masini si mecanisme. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2.Realizeaza montarea si demontarea unei asamblari. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3.Actioneaza asupra elementelor pentru circulatia fluidelor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
53.11. Executia instalatiilor de joasa tensiune |
1.Reprezinta schemele instalatiilor de joasa tensiune |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2.Selecteaza aparatele electrice conform documentatiei si cerintelor schemei |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3.Realizeaza instalatia electrica de joasa tensiune |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
53.12. Exploatarea masinilor si utilajelor electromecanice |
1.Utilizeaza instalatia electromecanica. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2.Supravegheaza instalatia electromecanica. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3. Efectueaza manevre la masini si utilaje electromecanice. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
53.13. Intretinerea si repararea masinilor, utilajelor si instalatiilor |
1. Realizeaza sarcini de complexitate medie pentru intretinerea masinilor de actionare |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2. Aplica tehnologia indicata pentru lucrarile de reparatii |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3. Verifica lucrarile de intretinere si reparatii executate |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Asamblarea utilajelor si instalatiilor comerciale, electrocasnice si din industria alimentara |
1. Identifica tipurile de utilaje si instalatii |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2. Specifica rolul functional al partilor mecanice principale ale utilajelor si instalatiilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3. Precizeaza succesiunea de asamblare a partilor componente ale instalatiilor si utilajelor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
53.15. Instalarea si punerea în functiune a instalatiilor comerciale, electrocasnice si din ind. alimentara |
1. Specifica conditiile ce trebuie indeplinite la instalarea si punerea in functiune |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2. Executa lucrari pregatitoare mecanice si electrice in vederea instalarii si punerii in functiune |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3. Incearca masinile si instalatiile comerciale , electrocasnice si din industria alimentara |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
53.16. Asistarea masinilor, utilajelor comerciale si din ind. alimentara |
1. Caracterizeaza procesele tehnologice specifice industriei alimentare |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2. Opereaza cu documentatii tehnice si tehnologice |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3. Coreleaza procesele tehnologice specifice industriei alimentare cu parametrii de functionare ai masinilor , utilajelor si instalatiilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
53.17. Exploatarea si întretinerea instalatiilor de actionare electrica, hidraulica si pneumatica |
1. Citeste si interpreteaza semnele conventionale utilizate in actionarile electrice, hidraulice , pneumatice |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2. Regleaza aparatele necesare conform documentatiei |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3. Intretine si repara instalatiile de actionare. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate în modul):
In cadrul modulului a fost agregata unitatea de competenta tehnica generala " Utilizarea elementelor de automatizare" cu unitatea de competenta pentru abilitati cheie " Comunicare si numeratie"
" Utilizarea elementelor de automatizare"
Identifica elementele de automatizare
Verfica functionarea instalatiilor de semnalizare si avertizare
Regleaza aparate din instalatia de automatizare
" Comunicare si numeratie"
Citeste si utilizeaza documente scrise in limbaj de specialitate
Prelucreaza si interpreteaza grafic rezultatele obtinute pentru o sarcina data
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor
Unitati de competenta |
Competente |
Continuturi tematice |
Utilizarea elementelor de automatizare Comunicare si numearatie |
Identifica elementele de automatizare Citeste si utilizeaza documente scrise in limbaj de specialitate |
Elemente de automatizare: structura generala a unui element, parti componente, rol functional, moduri de conectare in circuit Traductoare: electrice, neelectrice, parametrice, generatoare Regulatoare: bipozitionale, tripozitionale, cu actiune continua ( proportional P, proportional integral PI, proportional diferential PD, proportional- integral-diferential PID ), cu actiune prin impulsuri Amplificatoare: electrice( electronice, magnetice, rotative), neelectrice( pneumatice, hidraulice) Elemente de executie: electrice, pneumatice, hidraulice Cataloage, reviste de specialitate, articole, studii, documentatie tehnica, Internet pentru selectarea si utilizarea elementelor de automatizare in diverse aplicatii |
Utilizarea elementelor de automatizare |
Verifica functionarea instalatiilor de semnalizare si avertizare |
Elemente electrice si electronice de semnalizare: rol functional, moduri de conectare in circuit Lampi si casete de semnalizare Hupe Sonerii LED-uri Scheme ale circuitelor de semnalizare si avertizare Circuite de semnalizare si avertizare: executie, verificarea functionarii semnalizari locale si de la distanta |
Utilizarea elementelor de automatizare Comunicare si numearatie |
Regleaza aparate din instalatia de automatizare Prelucreaza si interpreteaza grafic rezultatele obtinute pentru o sarcina data |
Reglarea aparatelor din instalatiile de automatizare Identificarea domeniului de reglaj Monitorizarea parametrilor efectivi ai instalatiei( forta, cuplu, viteza, turatie, acceleratie, nivel, debit, presiune, current, tensiune, frecventa, defazaj, putere, salinitate, umiditate, concentratie) Reglarea proriu-zisa a aparatului Interpretarea grafica a rezultatelor Scheme simple de reglare automata ( pentru reglarea temperaturii, turatiei, nivelului, debitului ) Calcule cu grad mediu de dificultate: formule de calcul, algoritmi de calcul Mijloace grafice: schite, grafice, diagrame, harti, scheme tehnologice Reprezentare corecta: scara, legenda, forma îngrijita, acuratete, toleranta Interpretare:conditii de admisibilitate a parametrilor calculati, comparatii cu valori, probe etalon sau standarde |
Conditii de aplicare didactica si de evaluare
Modulul «Utilizarea elementelor de automatizare » are în cadrul curriculum-ului clasei a XI-a SAM o pozitie distincta. Se parcurge cu un numar de ore constant pe întreaga durata a anului scolar.
Parcurgerea continuturilor modulului « Utilizarea elementelor de automatizare » si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competentelor cheie, tehnice generale si tehnice specializate aferente nivelului 2 si corespunzatoare calificarilor, în scopul pregatirii profesionale a elevilor si dezvoltarii capacitatiilor care sa le permita dobândirea unei calificari superioare, de nivel 3, sau a integrarii pe piata muncii.
Abordarea modulara va oferi urmatoarele avantaje:
modulul este orientat asupra celui care învata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmând sa i le puna mai bine în valoare;
fiind o structura elastica, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;
modulul permite individualizarea învatarii si articularea educatiei formale si informale;
modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe alta parte, în plan vertical, peste / lânga alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educatiei permanente.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii ale educatiei:
Elevii învata cel mai bine atunci când considera ca învatarea raspunde nevoilor lor.
Elevii învata când fac ceva si când sunt implicati activ în procesul de învatare.
Elevii au stiluri proprii de învatare. Ei învata în moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite.
Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de învatare.
Elevii învata mai bine atunci când li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi".
Procesul de predare - învatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev.
În acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba în vedere urmatoarele aspecte si modalitati de lucru:
Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:
gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizând în acest sens fise de lucru;
fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze în ritmuri si la niveluri diferite;
fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, în functie de abilitati;
prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discutie sau grafic);
Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:
abordarea tuturor tipurilor de învatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);
formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
utilizarea verificarii de catre un coleg, verificarii prin îndrumator, grupurilor de studiu:
Diferentierea raspunsului, prin:
utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor de a-si impune obiective.
Plecând de la principiul integrarii, care asigura accesul în scoala a tuturor copiilor, acceptând faptul ca fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptându-le la specificul conditiilor de învatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au ritm lent de învatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de învatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea împreuna a pasilor urmatori).
Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandam
Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor, atitudinilor lor fata de o sarcina data.
Investigatia.
Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si îsi poate impune / modifica programul propriu de învatare.
Metoda exercitiilor practice
Lucrul cu modele
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
Fise de observatie si fise de lucru
Chestionarul
Fise de autoevaluare
Miniproiectul - prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a
bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor într-un proiect.
Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de
înregistrare a performantelor scolare ale elevilor.
Sugestii metodologice
Continuturile modulului sunt proiectate pentru 87 de ore, repartizate dupa cum urmeaza:
ore de teorie
ore de instruire practica.
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, în functie de:
dificultatea temelor
nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit
complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat
ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.
Între competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobândirea de catre elevi a competentelor dorite.
Pentru dobândirea de catre elevi a competentelor prevazute în SPP-uri, activitatile de învatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de învatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice.
Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului, recomandam ca în procesul de învatare - predare sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune, cum ar fi:
efectuarea unor lucrari practice
realizarea unor miniproiecte din domeniul calificarii
citirea si interpretarea schemelor simple
interpretarea grafica a rezultatelor obtinute din aplicatii
Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directa, observarea independenta), metode expozitive (explicatia, descrierea, exemplificarea) poate conduce la dobândirea de catre elevi a competentelor specifice calificarii. Elaborarea si prezentarea unor referate interdisciplinare a caror documentare se obtine prin navigarea pe Internet, implicarea elevilor în diverse exercitii de documentare, sunt alte exemple de activitati de învatare - predare care pot fi utilizate.
Recomandam în continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse în ordine cronologica :
Tema nr. 1 Elemente de automatizare: structura generala a unui element, parti componente, rol functional, moduri de conectare in circuit, utilizarea documentatiei tehnice de specilalitate
Traductoare electrice
Traductoare neelectrice
Traductoare parametrice
Traductoare generatoare
Tema nr. 2 Elemente de automatizare: structura generala a unui element, parti componente, rol functional, moduri de conectare in circuit, utilizarea documentatiei tehnice de specilalitate
Regulatoare bipozitionale,
Regulatoare tripozitionale,
Regulatoare cu actiune continua( proportional P, proportional integral PI, proportional diferential PD, proportional- integral-diferential PID ),
Regulatoare cu actiune prin impulsuri
Tema nr.3 Elemente de automatizare: structura generala a unui element, parti componente, rol functional, moduri de conectare in circuit, utilizarea documentatiei tehnice de specilalitate
Amplificatoare electrice (electronice, magnetice, rotative)
Amplificatoare neelectrice (pneumatice, hidraulice)
Tema nr.4 Elemente de automatizare: structura generala a unui element, parti componente, rol functional, moduri de conectare in circuit, utilizarea documentatiei tehnice de specialitate
Elemente de executie electrice
Elemente de executie pneumatice
Elemente de executie hidraulice
Tema nr.5 Elemente electrice si electronice de semnalizare: rol functional, moduri de conectare in circuit (lampi si casete de semnalizare, hupe, sonerii, LED-uri )
Tema nr.6 Scheme simple ale circuitelor de semnalizare si avertizare
Tema nr.7 Circuite de semnalizare si avertizare: executie, verificarea functionarii semnalizari locale si de la distanta
Tema nr.8 Reglarea aparatelor din instalatiile de automatizare
Tema nr 9 Scheme simple de reglare automata ( pentru reglarea temperaturii, turatiei, nivelului, debitului)
Modulul II :
«UTILIZAREA MAsINILOR sI APARATELOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE »
Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul
În modulul "Utilizarea masinilor si aparate electrice de joasa tensiune" a fost agregata unitatea de competenta tehnica generala din Standardul de Pregatire Profesionala "Utilizarea masinilor si aparatelor electrice de joasa tensiune".
|
53.9. Utilizarea masinilor si aparatelor electrice de joasa tensiune |
1,0 credit |
|
53.9.1. Identifica partile componenete de baza ale masinilor si aparatelor electrice |
|
53.9.2. Specifica principiul si regimurile de functionare ale masinilor electrice |
|
|
53.9.3. Pune în functiune masinile electrice |
|
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor
Nr. crt. |
Unitatea de competenta |
Competente |
Continuturi |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Utilizarea masinilor si aparatelor electrice de joasa tensiune |
|
Masini electrice: transformatorul, masina de curent continuu, masina asincrona, masina sincrona
Aparate electrice de joasa tensiune: de comutatie, de protectie, de reglare, de comanda, de semnalizare
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Utilizarea masinilor si aparatelor electrice de joasa tensiune |
|
29 ore de teorie 29 ore de instruire practica Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona în timp, de a utiliza activitati variate de învatare, de preferinta cu caracter aplicativ, centrate pe elev. Pentru atingerea competentelor: - Profesorii pot folosi informatii despre stilul de învatare al elevilor (auditiv, vizual, practic) si al tipului de inteligenta al acestora. - Activitatile la lectii vor fi variate astfel încât sa garanteze ca toate stilurile de învatare sunt satisfacute la un anumit moment al lectiei. Un factor important îl constituie calitatea evaluarii careia îi vor fi supusi elevii. Trebuie sa depunem eforturi pentru a ne asigura ca procesul de evaluare este atât riguros cât si corect si ca sarcinile impuse de evaluare sunt apropiate standardelor nationale definite în cadrul fiecarei calificari. Evaluarea trebuie sa fie o evaluare de tip continuu si sumativ, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente. Elevii trebuie evaluati numai în ceea ce priveste dobândirea competentelor specificate. O competenta se va evalua o singura data. În parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta de abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, urmând ca acestea sa fie evaluate în cadrul modulelor care le includ. In cazul nereusitei, elevul are dreptul la reevaluare precum si la sprijin suplimentar pentru dobândirea competentei respective. Demonstrarea unei alte abilitati în afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie în cadrul evaluarii. Evaluarea implica observarea, evaluarea produsului si chestionarea. Toate metodele de evaluare se încadreaza în una sau mai multe din aceste categorii. Sugestii metodologice Abordarea continuturilor trebuie sa fie flexibila, diferentiata, tinând cont si de particularitatile grupului, de nivelul initial de pregatire. Fiind o structura elastica, modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Se recomanda parcurgerea continuturilor în urmatoarea ordine pentru asigurarea unei logici a întelegerii si învatarii: fiind o structura elastica, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice; modulul permite individualizarea învatarii si articularea educatiei formale si informale; modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe alta parte, în plan vertical, peste / lânga alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educatiei permanente. Sugestii metodologice Continuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore, repartizate dupa cum urmeaza: Orele de teorie se pot desfasura in incaperi special amenajate, care sa contina dotarile minimale prevazute in standarde. Se va pune accent pe caracterul practic aplicativ, elevii vor analiza in detaliu partile componente ale organelor de masini, vor face masuratori, vor efectua calcule simple. Recomandam în continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse în ordine cronologica: Elemente de statica. -forte exterioare si forte interioare-eforturi unitare -deformatii -coeficienti de siguranta si rezistente admisibile -reazeme si reactiuni Intindere si compresiune-forta axiala, eforturi unitare de intindere sau de compresiune -deformatii in bare solicitate la intindere -dimensionarea si verificarea la intindere-compresiune -exemple de solicitari din domeniul de interes al calificarii Incovoiere-exemple -definirea eforturilor in sectiunea barei drepte solicitata la incovoiere -conventii de semne -bare simplu rezemate la capete -forte taietoare, moment incovoietor Rasucire-exemple, definitii -calculul momentului de rasucire in barele drepte aflate in miscare de rotatie uniforma -tensiuni in bare drepte de sectiune circulara solicitate la rasucire Forfecarea-definitie, aplicatii Notiuni de baza despre organele de masiniclasificarea organelor de masini -standardizarea in industria constructoare de masini -interschimbabilitatea organelor de masini Asamblari nedemontabile-asamblari realizate prin lipire -asamblari realizate prin nituire -asamblari realizate prin sudare Asamblari demontabile-asamblari filetate -asamblari cu pene si stifturi -asamblari prin caneluri Asamblari elastice-tipuri, materiale, utilizare -arcuri Organele miscarii de rotatie-osii si arbori -lagare cu alunecare -lagare de rostogolire -ungerea organelor de masini -defecte si remedieri ale organelor in miscare de rotatie ce fac parte din instalatii electromecanice, exemple Cuplaje mecanice-tipuri constructive, functionare -cuplaje permanente si intermitente -defecte si remedieri ale cuplajelor ce fac parte din instalatii electromecanice, exemple Organe pentru transmiterea miscarii de rotatie-transmisii cu roti dintate -transmisii cu lant -transmisii cu curele -defecte si remedieri ale organelor pentru transmiterea miscarii de rotatie ce fac parte din instalatii electromecanice, exemple Organe pentru retinerea, transportul si comanda circulatiei fluidelor-tubulatura ( conducte, flanse de legatura, racorduri, compensatoare de dilatare ) Modulul IV : EXECUŢIA INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE Modulul "Executia instalatiilor electrice de joasa tensiune" care se studiaza pe parcursul clasei a XI -a, scoala de Arte si Meserii, în vederea asigurarii pregatirii în domeniul electromecanic, face parte din trunchiul comun al Culturii de specialitate, aria curriculara Tehnologii si are alocate 58 de ore, din care instruire practica 29 de ore.Parcurgerea acestui modul va asigura dobândirea de catre elevi a competentelor profesionale generale (de reprezentare a schemelor instalatiilor , de identificare a aparatelor necesare, de executie a lucrărilor în instalatiile de joasa tensiune), în scopul definitivarii calificarii profesionale, a dezvoltarii abilitatilor tehnice specializate si a abilitatilor cheie. Prin parcurgerea modulului se urmareste dobândirea competentelor descrise în Standardele de Pregatire Profesionala, documente care stau la baza Sistemului National de Calificari Profesionale.Modulul se va utiliza împreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor
Conditii de aplicare didactica si de evaluare Parcurgerea continuturilor se va realiza în integralitatea lor. Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona în timp, de a utiliza activitati variate de învatare, de preferinta cu caracter aplicativ, centrate pe elev. Un factor important îl constituie calitatea evaluarii careia îi vor fi supusi elevii. Trebuie sa depunem eforturi pentru a ne asigura ca procesul de evaluare este atât riguros cât si corect si ca sarcinile impuse de evaluare sunt apropiate standardelor nationale definite în cadrul fiecarei calificari. Ceea ce întelegem prin evaluare este procesul de masurare a probelor realizarilor unui elev în ceea ce priveste cunostintele, întelegerea si abilitatile dupa criterii definite. Pentru ca un sistem de evaluare sa-si atinga obiectivele ar trebui sa aiba toate caracteristicile urmatoare: validitate, fidelitate, aplicabilitate practica si rentabilitate, credibilitate, compatibilitate cu învatarea eficienta, flexibilitate Evaluarea trebuie sa fie o evaluare de tip continuu si sumativ, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente. Sugestii metodologice Abordarea continuturilor trebuie sa fie flexibila, diferentiata, tinând cont si de particularitatile grupului, de nivelul initial de pregatire. Fiind o structura elastica, modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele de instruire practica se recomanda a se desfasura în ateliere de specialitate dotate cu o gama larga de instalatii si echipamente electrice sau la agentii / partenerii economici. Se recomanda parcurgerea continuturilor în ordinea din Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor pentru asigurarea unei logici a întelegerii si învatarii. Recomandam ca in acest proces sa se utilizeze metode bazate pe actiune, cum ar fi: efectuarea de lucrari practice; joc de rol; simulare. La fel de utile si recomandate pot fi urmatoarele metode: explorative ( vizite, observarea directa, observarea independenta ); expozitive ( explicatia, descrierea, exemplificarea). Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, în functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor grupului instruit. Nivelul de pregatire teoretica tehnologica este realizat corespunzator daca sunt îndeplinite toate criteriile de performanta. Recomandam în continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse in ordine cronologica: 1 Simboluri utilizate in instalatiile electrice 2 Reguli de reprezentare a instalatiilor electrice 3 Definirea si clasificarea instalatiilor interioare 4 Materiale necesare executarii instalatiilor electrice interioare Conductoare electrice -clasificarea si constructia conductoarelor electrice -materiale electroizolante si de protectie Aparate pentru protectia instalatiilor si a masinilor electrice -sigurante fuzibile -relee de protectie -contactoare -intrerupatoare -intreruptoare automate Executarea instalatiilor electrice de joasa tensiune -transpunerea schemei electrice dupa proiect -montarea conductoarelor -instalatii electrice de forta in hale industriale Montarea aparatelor de conectare, comanda si protectie -montarea comutatoarelor -montarea prizelor -montarea comutatoarelor pachet si a intrerupatoarelor cu parghie Montarea corpurilor de iluminat -montarea corpurilor de iluminat pentru lampi de incandescenta -montarea corpurilor de iluminat pentru lampi fluorescente si cu descarcare in gaze si vapori de mercur Montarea masinilor electrice -montarea masinilor electrice de mica putere -montarea masinilor mari -conectarea la retea si verificarea functionarii Masuri specifice de protectia muncii in timpul executarii instalatiilor electrice de joasa tensiune Tablouri de distributie -tablouri de distributie pentru locuinte Posturi de transformare -echipamente folosite in constructia posturilor de transformare Modulul V - EXPLOATAREA MAsINILOR sI UTILAJELOR ELECTROMECANICE I. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul Exploatarea masinilor si utilajelor electromecanice
II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:
III. Conditii de aplicare didactica si de evaluare Parcurgerea continuturilor se va realiza în integralitatea lor. Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona în timp, de a utiliza activitati variate de învatare, de preferinta cu caracter aplicativ, centrate pe elev. Pentru atingerea competentelor: - Activitatile la lectii vor fi variate astfel încât sa garanteze ca toate stilurile de învatare sunt satisfacute la un anumit moment al lectiei. Un factor important îl constituie calitatea evaluarii careia îi vor fi supusi elevii. Trebuie sa depunem eforturi pentru a ne asigura ca procesul de evaluare este atât riguros cât si corect si ca sarcinile impuse de evaluare sunt apropiate standardelor nationale definite în cadrul fiecarei calificari. Ceea ce întelegem prin evaluare este procesul de masurare a probelor realizarilor unui elev în ceea ce priveste cunostintele, întelegerea si abilitatile dupa criterii definite. Pentru ca un sistem de evaluare sa-si atinga obiectivele ar trebui sa aiba toate caracteristicile urmatoare: validitate, fidelitate, aplicabilitate practica si rentabilitate, credibilitate, compatibilitate cu învatarea eficienta, flexibilitate Evaluarea trebuie sa fie o evaluare de tip continuu si sumativ, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente. Elevii trebuie evaluati numai în ceea ce priveste dobândirea competentelor specificate. O competenta se va evalua o singura data. În parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta de abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, urmând ca acestea sa fie evaluate în cadrul modulelor care le includ. In cazul nereusitei, elevul are dreptul la reevaluare precum si la sprijin suplimentar pentru dobândirea competentei respective. Demonstrarea unei alte abilitati în afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie în cadrul evaluarii. Abordarea modulara va oferi urmatoarele avantaje: - modulul este orientat asupra celui care învata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmând sa i le puna mai bine în valoare; - fiind o structura elastica, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice; - modulul permite individualizarea învatarii si articularea educatiei formale si informale; - modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe alta parte, în plan vertical, peste / lânga alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educatiei permanente. IV. Sugestii metodologice Abordarea continuturilor trebuie sa fie flexibila, diferentiata, tinând cont si de particularitatile grupului, de nivelul initial de pregatire. Fiind o structura elastica, modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele de instruire practica se recomanda a se desfasura în ateliere de specialitate dotate cu o gama larga de instalatii si echipamente electrice. Recomandam în continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse în ordine cronologica : Instalarea si punerea in functiunea a masinilor si aparatelor electrice -instalarea si punerea in functiune a masinilor electrice rotative -instalarea si punerea in functiune a transformatoarelor -instalarea si punerea in functiune a aparatelor electrice -masuri de tehnica securitatii muncii la instalarea si punerea in functiune a masinilor electrice Pornirea si reglarea turatiei la masinile electrice -pornirea masinilor electrice -pornirea stea-triunghi a motoarelor asincrone -reglarea turatiei la motorele asincrone -pornirea si reglarea turatiei masinilor de curent continuu -pornirea masinilor sincrone Exploatarea masinilor si aparatelor electrice -exploatarea generatoarelor ( functionarea in paralel, reglarea sarcinii ) -exploatarea motoarelor electrice -exploatarea transformatoarelor -exploatarea intreruptoarelor -exploatarea separatoarelor, transformatoarelor de masura si a sigurantelor -masuri de tehnica a securitatii muncii la exploatarea masinilor si aparatelor electrice Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, în functie: de dificultatea acesteia; de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit; de dotarea atelierelor de instruire practica si/sau a sectiilor de productie ale agentilor economici parteneri; ritmul de asimilare a cunostintelor/ formarea deprinderilor proprii grupului instruit; particularitatile de varsta ale grupului instruit. Instruirea se va realiza în ateliere de instruire practica cu o buna dotare materiala / sectii de productie ale agentilor economici parteneri. Modulul VI - ÎNTREŢINEREA sI REPARAREA MAsINILOR, UTILAJELOR sI INSTALAŢIILORModulul "Întretinerea si repararea masinilor, utilajelor si instalatiilor" care se studiaza pe parcursul clasei a XI -a, scoala de Arte si Meserii, în vederea asigurarii pregatirii în domeniul electromecanic, face parte din trunchiul comun al Culturii de specialitate, aria curriculara Tehnologii si are alocate 58 de ore, din care instruire practica 29 de ore.Scopul acestui modul este de a oferi elevilor cunostinte, abilitati si deprinderi în domeniul întretinerii si repararii masinilor, utilajelor si instalatiilor. Prin parcurgerea modulului se urmareste dobândirea competentelor descrise în Standardele de Pregatire Profesionala, documente care stau la baza Sistemului National de Calificari Profesionale. Modulul se va utiliza împreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul : UC "Întretinerea si repararea masinilor, utilajelor si instalatiilor "
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:
Conditii de aplicare didactica si de evaluare Parcurgerea continuturilor se va realiza în integralitatea lor. Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona în timp, de a utiliza activitati variate de învatare, de preferinta cu caracter aplicativ, centrate pe elev. Pentru atingerea competentelor: - Activitatile la lectii vor fi variate astfel încât sa garanteze ca toate stilurile de învatare sunt satisfacute la un anumit moment al lectiei. Ceea ce întelegem prin evaluare este procesul de masurare a probelor realizarilor unui elev în ceea ce priveste cunostintele, întelegerea si abilitatile dupa criterii definite. Pentru ca un sistem de evaluare sa-si atinga obiectivele ar trebui sa aiba toate caracteristicile urmatoare: validitate, fidelitate, aplicabilitate practica si rentabilitate, credibilitate, compatibilitate cu învatarea eficienta, flexibilitate Evaluarea trebuie sa fie o evaluare de tip continuu si sumativ, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente. Elevii trebuie evaluati numai în ceea ce priveste dobândirea competentelor specificate. O competenta se va evalua o singura data. În parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta de abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, urmând ca acestea sa fie evaluate în cadrul modulelor care le includ. In cazul nereusitei, elevul are dreptul la reevaluare precum si la sprijin suplimentar pentru dobândirea competentei respective. Demonstrarea unei alte abilitati în afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie în cadrul evaluarii. - modulul este orientat asupra celui care învata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmând sa i le puna mai bine în valoare; - fiind o structura elastica, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice; - modulul permite individualizarea învatarii si articularea educatiei formale si informale; - modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe alta parte, în plan vertical, peste / lânga alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educatiei permanente. Sugestii metodologice Abordarea continuturilor trebuie sa fie flexibila, diferentiata, tinând cont si de particularitatile grupului, de nivelul initial de pregatire. Fiind o structura elastica, modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele de instruire practica se recomanda a se desfasura în ateliere de specialitate dotate cu o gama larga de instalatii si echipamente electrice. Pentru dobândirea de catre elevi a competentelor prevazute în SPP-uri, activitatile de învatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de învatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice. Orele de teorie se pot desfasura in încaperi special amenajate, care sa contina dotarile minimale prevazute in standarde. Recomandam în continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse în ordine cronologica: 1. Atelierul de reparatii: Dotarea tehnica Organizarea ergonomica a locului de munca Norme specifice de protectia muncii din atelierul de întretinere si reparatii 2. Probleme specifice aparute în exploatarea echipamentelor electricecurentii de scurtcircuit: tipuri de scurtcircuite, cauzele si efectele curentilor de scurtcircuit, limitarea curentilor de scurtcircuit încalzirea echipamentelor 3. Contactele electricetipuri de contacte materiale folosite rezistenta de contact solicitarile contactelor electrice 4. Activitati de întretinere si reparare a instalatiilor electriceracirea instalatiilor electrice uscarea instalatiilor electrice uscarea transformatoarelor 5. Lucrari de întretinere si reparatii ale echipamentelor electromecanicetipuri de lucrari de întretinere si reparare revizia tehnica reparatia curenta reparatia capitala volumul reparatiilor 6. Vibratiile masinilor electrice si înlaturarea lorcauzele si efectele vibratiilor masurarea vibratiilor echilibrarea rotoarelor masinilor electrice: echilibrarea statica, echilibrarea dinamica 7. Tehnologia întretinerii si repararii masinilor electriceÎntretinerea masinilor electrice defecte comune ale masinilor electrice ( puncte mate pe colector, uzura neuniforma a inelelor colectoare, uzura excesiva a periilor, cerc de foc la colector, punerea la masa a bobinajelor, supraîncalzirea masinii, zgomote si vibratii) Repararea masinilor electrice - demontarea cuplelor - demontarea rulmentilor scoaterea rotorului rebobinarea masinilor electrice Cuplarea masinilor electrice: - cuplarea directa a masinilor electrice - cuplarea prin curele si lanturi de transmisie 8. Încercarile si verificarile masinilor electrice- tipuri de încercari si verificari ale masinilor electrice - verificari mecanice - încercari electrice STAGII DE PREGĂTIRE PRACTICĂ Modul VII Asamblarea masinilor si instalatiilor comerciale, electrocasnice si din ind. alimentara Modul, Asamblarea masinilor si instalatii comerciale, electrocasnice si din ind. alimentara se studiaza la scoala de Arte si Meserii , pe parcursul clasei a XI-a, in domeniul Electomecanic , în vederea obtinerii calificarii Electromecanic utilaje si instalatii comerciale , electrocasnice si din industria alimentara, corespunzatoare nivelului II din cadrul Sistemului National de Calificari Profesionale. Modul face parte din "Stagii de pregatire practica" si are alocate 90 de ore, din care laborator tehnologic 20 de ore. Parcurgerea acestui modul va asigura dobândirea de catre elevi a competentelor profesionale specializate: de identificare a tipurilor de utilaje si instalatii, de montare / demotare, asamblare a partilor componentesi a competetelor pentru abilitati cheie: igiena si securitatea muncii - în scopul definitivarii calificarii profesionale, a dezvoltarii abilitatilor tehnice specializate. Modulul se va utiliza împreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate în modul) UC 53.14. "Asamblarea utilajelor si instalatiilor comerciale, electrocasnice si din industria alimentara" 1 credit 1. Identifica tipurile de utilaje si instalatii 2. Specifica rolul functional al partilor mecanice principale ale utilajelor si instalatiilor 3. Precizeaza succesiunea de asamblare a partilor componente ale instalatiilor si utilajelor UC 53.5. Igiena Si securitatea muncii 0.5 credite 1. Aplica legislatia si reglementarile privind securitatea si sanatatea la locul de munca, prevenirea si stingerea incendiilor 2. Ia masuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de munca III. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor
Conditii de aplicare didactica si de evaluare Parcurgerea continuturilor se va realiza în integralitatea lor. Modul: Asamblarea masinilor si instalatii comerciale, electrocasnice si din ind. Alimentara este modul de instruire practică constituit ca un ansamblu care poate fi parcurs independent, sub directa indrumare a profesorului de specialitate si a maistrului instructor. Un factor important îl constituie calitatea evaluarii careia îi vor fi supusi elevii. Trebuie sa depunem eforturi pentru a ne asigura ca procesul de evaluare este atât riguros cât si corect si ca sarcinile impuse de evaluare sunt apropiate standardelor nationale definite în cadrul fiecarei calificari. Pe parcursul modulului se utilizeaza evaluarea formativă si la final cea sumativă, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente. Elevii trebuie evaluati numai în ceea ce priveste dobândirea competentelor specificate in cadrul acestui modul. O competenta se va evalua o singura data. În parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta de abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, urmând ca acestea sa fie evaluate în cadrul modulelor care le includ. In cazul nereusitei, elevul are dreptul la reevaluare precum si la sprijin suplimentar pentru dobândirea competentei respective. Demonstrarea unei alte abilitati în afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie în cadrul evaluarii. Se recomanda adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, plecând de la principiul incluziunii oricărui copil în scoală, prin utilizarea metodelor specifice si adaptarea la specificul de invatare si comportament. Titlul Unitatii: 53.14 ASAMBLAREA UTILAJELOR INSTALATIILOR COMERCIALE , ELECTROCASNICE SI DIN INDUSTRIA ALIMENTARA Competenta : 53.14.2 Specifica rolul functional al partilor mecanice principale ale utilajelor si instalatilor Criterii de performanta: (a) Precizarea partilor mecanice ale instalatiilor comerciale, electrocasnice si din industria alimentara (b) Explicarea rolul functional al partilor mecanice (c) Precizarea particularitatile tehnologice de asamblare Conditii de aplicabilitate: Parti mecanice : arbori, carcase , cuplaje , lagare, transmisii mecanice Rol functional : de sustinere, de transmisia miscarii si de transformarea Particularitati tehnologice : functie de tipul instalatiei comerciale, electrocasnice si din În acest instrument de evaluare trebuie efectuate 10 activitati de evaluare Instructiuni pentru candidati Cititi aceste observatii înainte de a începe evaluarea: Cititi cu atentie toate cerintele înainte de a încerca sa le rezolvati Daca observati vreo problema la una din cerinte, aduceti acest lucru în atentia evaluatorului înainte de a începe proba. Înainte de începerea evaluarii, asigurati-va ca dispuneti de toate materialele si instrumentele necesare. Completati pe fisa de evaluare numele dvs. si data sustinerii probei. Rezolvati toate sarcinile cuprinse în fisa de evaluare. Când ati terminat, înmânati evaluatorului toate fisele relevante pentru aceasta proba si montajele realizate.
Competenta : 53.14.2 Specifica rolul functional al partilor mecanice principale ale utilajelor si instalatilor A. Precizarea partilor mecanice ale instalatiilor comerciale, electrocasnice si din industria alimentara In urma evaluarii se va bifa casuta corespunzatoare evaluatorului indicându-se data evaluarii. Acest instrument de evaluare se poate aplica si pentru celelalte competente. La incheierea cu succes a unei evaluari este suficient un feed-back de felicitare. în cazul unei încercari nereusite, este esentiala transmiterea unui feedback clar si constructiv. Acestea trebuie sa includa discutii cu elevul în legatura cu motivele care au dus la insucces si indentificarea unei noi ocazii pentru reevaluare, precum si sprijinul suplimentar de care elevul are nevoie. Reevaluarea trebuie sa utilizeze acelasi instrument (fisa de evaluare), desi locul de desfasurare a evaluarii poate fi modificat. Planificarea evaluarii competentelor trebuie sa evite suprapuneri cu perioadele de evaluare de la celelalte module. Sugestii metodologice Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, în functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit. Între competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobândirea de catre elevi a competentelor dorite. Pentru atingerea competentelor dorite, activitatile de învatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de învatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice: referate interdisciplinare, documentarea cu ajutorul Internetului, vizionari de materiale înregistrate pe casete video si CD-uri, vizite de documentare la agentii economici, proiecte, teste de evaluare etc. Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice si ateliere cu o buna dotare materiala. Conducerea scolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora, fara de care nu este posibila atingerea competentelor mentionate în programa, conform criteriilor de performanta din SPP. Recomandam în continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse în ordine cronologica: 1. Tehnologia asamblarii Metode de asamblare si montaj Succesiunea operatiilor Tehnologia asamblarii (operatie, faza, manuire, documentatia tehnica, controlul asamblarii, incercari, norme de protectia muncii ) Montarea asamblurilor tip, prin imbinari simple Montarea arborilor Montarea axelor Montarea rotilor Montarea lagarelor cu alunecare Montarea rulmentilor Montarea angrenajelor cu roti dintate Montarea transmisiilor cu lant Montarea transmisiilor cu curea, cablu si roti de frictiune Norme de protectia muncii Utilaje si instalatii comerciale Compresoare frigorifice descrierea compresorului deschis (corpul compresorului, pistonul, supapele de aspiratie si de refulare, sistemul de transformare a miscarii de rotatie în miscare de translatie, sistemul de etansare, sistemul de ungere, organele de antrenare) compresoare semiermetice compresoare ermetice Schimbătoare de căldură clasificare transformări termodinamice în schimbătoarele de căldură vaporizatoare condensatoare Aparate anexe filtre deshidratoare rezervoare de lichid, indicatoare de nivel pompe de agent frigorific conducte, fitinguri Agregate frigorifice structura caracteristici tehnico-functionale tipuri constructive (cu compresor deschis, cu compresor ermetic, cu compresor semiermetic) Montarea instalatiilor frigorifice pregatirea montajului succesiunea operatiilor de montare documentatia tehnico-economica pentru lucrari de montaj norme de protectia muncii Spatii frigorifice tipuri constructive parti componente tipuri de materiale izolante folosite la instalatiile frigorifice si caracteristicile lor Masini frigorifice complexe masina de fabricat cuburi de gheata, masina de fabricat înghetata Masini si utilaje pentru prelucrare primara: notiuni generale, constructie si functionare, caracteristici tehnice masini de spalat si curatat zarzavat; masini de tocat carne tip "cantina"; masini de taiat mezeluri, pâine si oase; masini de umplut cârnati si tras mititei; malaxoare de coca si carne; masini de valtuit si foetat aluat; masini de macinat cafea; masini universale: roboti de bucatarie si cofetarie Masini si utilaje pentru prelucrarea termica: notiuni generale, constructie si functionare, caracteristici tehnice masini de gatit; cuptoare; gratare; rotisoare; friteuze; tigai si cazanele basculante; marmite; autoclave Asamblarea masinilor utilajelor pentru prelucrarea primara si termica norme de montaj specifice documentatie tehnica necesara executarii lucrarilor mijloace de munca si tehnologie de lucru specifice organizarea locului de munca pentru executarea lucrarilor de montare lucrari de montare instructiuni si norme privind garantia lucrarilor de montaj norme de protectia muncii Utilaje si instalatii auxiliare notiuni generale, constructie si functionare, caracteristici tehnice instalatii de fabricat apa carbogazoasa si sucuri racoritoare; instalatia de distribuit bere neîmbuteliată; automate comerciale; masini de spălat vesela si tacâmuri; instalatii de încălzire; instalatii de ventilatie a aerului; instalatii de iluminat si reclama comercială Utilaje electrocasnice- descriere, constructie si functionare, caracteristici tehnice plita electrica; cuptorul electric si cu microunde, cafetiera, prajitor de pâine, radiatoare, fier de calcat, fierbătoare electrice, ventilatoare, frigider, boiler, uscător de păr Aspiratorul; Masina de spălat rufe 4. Utilaje si instalatii din industria alimentara- Descriere, simbolizare, constructie si functionare, caracteristici tehnice pompe pentru transportul fluidelor, solidelor; pompe petru gaze; utilaje de maruntire; utilaje de separare a materialelor solide si a amestecurilor omogene; utilaje de amestecare; utilaje pentru presare; instalatii de distilare; utilaje pentru uscare; utilaje de difuziune; utilaje pentru transmiterea caldurii (instalatii pentru fierbere si oparire, pasteurizare, sterilizare si uperizare, evaporare si condensare); instalatii de dozare si ambalare Norme specifice de montaj, documentatie tehnică necesară executării lucrărilor, lucrări de montare ale utilajelor/instalatiilor, verificări functionale ale utilajelor/instalatiilor , documentatie tehnico-economică de executare a lucrărilor utilajului/instalatiei asamblate, instructiuni si norme privind garantia lucrărilor de montaj, norme de protectia muncii Recomandari pentru aplicatii practice Lucrari practice de identificare a tipului utilajului sau instalatiei Lucrari practice de identificare a subasamblurilor si a rolului functional Lucrari practice de identificare a metodei de asamblare în conditii concrete sau date Lucrari practice de montare a subasamblurilor unui utilaj Lucrari practice de realizare a asamblarilor tip, prin îmbinări demontabile si nedemontabile. Modulul VIII Instalarea si punerea în functiune a utilajelor si instalatiilor Modul: Instalarea si punerea în functiune a utilajelor si instalatiilor comerciale, electrocasnice si din ind. Alimentara, se studiaza la scoala de Arte si Meserii , pe parcursul clasei a XI-a, în vederea asigurării pregătirii pentru obtinerii calificarii Electromecanic utilaje si instalatii comerciale , electrocasnice si din industria alimentara, corespunzatoare nivelului II din cadrul Sistemului National de Calificari Profesionale. Modul face parte din "Stagii de pregatire practica" si are alocate 90 de ore, din care laborator tehnologic 20 de ore. Parcurgerea acestui modul va asigura dobândirea de catre elevi a competentelor profesionale specializate (de identificare a conditiilor necesare la instalarea si punerea în functiune a utilajelor si instalatiilor, de executie a lucrărilor mecanice si electrice, de realizare a încercărilor la punerea în functiune a masinile si instalatiile comerciale , electrocasnice si din industria alimentară), dar si a competentelor cheie (de aplicare a normelor de calitate si de utilizare a metodelor standardizate de asigurare a calitătii)- în scopul definitivarii calificarii profesionale, a dezvoltarii abilitatilor tehnice specializate si a abilitatilor cheie. Modulul se va utiliza împreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate în modul)
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor
Conditii de aplicare didactica si de evaluare: Modulul Instalarea si punerea în functiune a utilajelor si instalatiilor comerciale, electrocasnice si din ind. Alimentara este un ansamblu de practică care poate fi parcurs independent sub directa îndrumare a profesorului de specialitate si a maistrului instructor, în cabinete, laboratoare, ateliere sau la agentii economici. Prin natura activitatilor de învatare, elevii vor trebui pregatiti pentru a evolua în situatii adaptative complexe, în care nici din punct de vedere profesional nu exista raspunsuri "unice" sau "cele mai bune". În elaborarea strategiei didactice, cadrul didactic va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: Elevii învata cel mai bine atunci când considera ca învatarea raspunde nevoilor lor. Elevii învata când fac ceva si când sunt implicati activ în procesul de învatare. Elevii au stiluri unice de învatare. Ei învata în moduri diferite, cu viteza diferita si din experiente diferite. Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de învatare. Elevii învata cel mai bine atunci când li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi". Procesul de predare învatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. În acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba în vedere: q Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin: q Diferentierea cunostintelor elevilor, prin: q Diferentierea raspunsului, prin: Pe parcursul modulului se utilizeaza evaluarea formativa si la final cea sumativa, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente. Elevii trebuie evaluati numai în ceea ce priveste dobândirea competentelor specificate in cadrul acestui modul. O competenta se va evalua o singura data. În parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta de abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, urmând ca acestea sa fie evaluate în cadrul modulelor care le includ. In cazul nereusitei, elevul are dreptul la reevaluare precum si la sprijin suplimentar pentru dobândirea competentei respective. Demonstrarea unei alte abilitati în afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie în cadrul evaluarii. SUGESTII METODOLOGICE: Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, în functie: Instruirea practica prin laboratorul tehnologic se va desfasura în spatii special amenajate, dotate corespunzator, pe grupe de elevi, cu respectarea legislatiei în vigoare. În functie de conditiile concrete din fiecare scoală, se recomandă ca orele de laborator tehnologic să fie grupate (de exemplu, o zi la cinci săptămâni), astfel încât lucrările să poată fi parcurse prin activităti complexe evitând secventierea laboratoarelor si divergenta obiectivelor. Se recomanda parcurgerea continuturilor, grupate pe teme, în urmatoarea succesiune: TEMA NR. 1 Utilaje si instalatii comerciale Instalarea si punerea în functiune a instalatiilor frigorifice Planul de amplasare Măsuri obligatorii pentru asigurarea calitatii lucrariilor Punerea în functiune Reglarea regimului de functionare Reglarea aparaturii de automatizare si protectie Receptia instalatiilor frigorifice Reguli generale Documente de receptie Instalarea si punerea în functiune a masinilor si utilajelor pentru prelucrare primară si termică a materiilor prime alimentare Organizarea locului de muncă pentru executia lucrărilor Lucrări de montare, probare si punere în functiune Norme de produs, conditii de igienă Instalarea si punerea în functiune a utilajelor si instalatiilor auxiliare Lucrări specifice Verificări functionale în vederea receptiei Receptia TEMA NR. 2 Utilaje electrocasnice Utilaje pentru prelucrare termica - măsuri necesare la instalare, încercări, norme de protectia muncii Aspiratorul - măsuri specifice, încercare, performante Masina de spălat rufe - norme la instalarea si punerea în functiune. TEMA NR. 3 Utilaje si instalatii din industria alimentara Pompe, ventilatoare conditii la punerea în functiune încercări receptia Utilaje de transport măsuri specifice încercări receptia Valtul automat măsuri obligatorii înainte de punerea în functiune încercări receptia Utilaje de amestecare măsuri necesare la instalare, încercări receptia Filtre, centifuge si cicloane măsuri necesare la instalarea si punerea în functiune încercări receptia Coloane de absorbtie si distilare conditii specifice de instalare încercări receptia Instalatii de difuzie, purificare, osmoză inversă măsuri specifice încercări receptia Instalatii pentru fierbere si oparire, pasteurizare, sterilizare si uperizare, evaporare si condensare măsuri necesare la instalarea si punerea în functiune încercări receptia Spre exemplificare pentru a evalua dobândirea competentei 53.15.3, conform criteriilor de performanta specificate, autorii propun urmatorul instrument de evaluare pentru o proba practica FIsĂ DE EVALUARE UNITATEA DE COMPETENŢĂ: 53.15 Instalarea si punerea în functiune a instalatiilor comerciale, electrocasnice si din ind. alimentara COMPETENŢA: 53.15.3. Incearcă masinile si instalatiile comerciale , electrocasnice si din ind. alimentară NUME sI PRENUME ELEV: .................. I. Se considera un aspirator electric alimentat la 220V, curent alternativ cu frecventa de 50Hz, si puterea electrica 1200W: Identificati încercările necesare pentru instalarea si punerea sa în functiune Efectuati încercarea de de functionare în gol Efectuati încercarea de functionare în sarcină
II. Se considera o pompă cu piston: 1. Efectuati amorsarea pompei 2. Probati etansarea pompei 3. Efectuati încercarea de rezistentă la presiune 4. Efectuati încercarea de de functionare în gol 5. Efectuati încercarea de functionare în sarcină
Rezultatul final: COMPETENŢA A FOST REALIZATĂ DA NU Nume si prenume evaluator In urma evaluarii se va bifa casuta corespunzatoare evaluatorului indicându-se data evaluarii. Acest instrument de evaluare se poate aplica si pentru celelalte competente. La incheierea cu succes a unei evaluari este suficient un feed-back de felicitare. în cazul unei încercari nereusite, este esentiala transmiterea unui feedback clar si constructiv. Acestea trebuie sa includa discutii cu elevul în legatura cu motivele care au dus la insucces si indentificarea unei noi ocazii pentru reevaluare, precum si sprijinul suplimentar de care elevul are nevoie. Reevaluarea trebuie sa utilizeze acelasi instrument (fisa de evaluare), desi locul de desfasurare a evaluarii poate fi modificat. Planificarea evaluarii competentelor trebuie sa evite suprapuneri cu perioadele de evaluare de la celelalte module. Recomandari pentru lucrari de laborator : Utilizarea planurilor de amplasare Utilizarea cărtilor tehnice ale masinilor, utilajelor si instalatiilor Masurarea parametrilor specifici ai masinilor, utilajelor si instalatiilor electrocasnice Masurarea parametrilor specifici ai masinilor, utilajelor si instalatiilor comerciale Masurarea parametrilor specifici ai masinilor, utilajelor si instalatiilor din industria alimentară Utilizarea documentelor de certificare a calitătii lucrărilor de instalare si punere în functiune Masurarea parametrilor tehnologici Compararea parametrilor măsurati cu valorile prescrise Recomandari pentru lucrari practice: Organizarea locului de muncă Executia legăturilor electrice Executia legăturilor mecanice Norme de protectia muncii la instalarea si punerea în functiune a masinilor, utilajelor si instalatiilor Încercarea de etansare Încercarea de rezistentă la presiune Încercarea de functionare în gol Încercarea de functionare sub sarcină Încercarea aparatelor de măsură, reglare si control Reglarea aparaturii de automatizare si protectie Modulul IX: Asistarea masinilor utilajelor si instalatiilor comerciale si din ind. alimentara Modul, Asistarea masinilor utilajelor si instalatiilor comerciale si din ind. alimentara se studiaza la scoala de Arte si Meserii , pe parcursul clasei a XI-a, in domeniul Electomecanic , în vederea obtinerii calificarii Electromecanic utilaje si instalatii comerciale , electrocasnice si din industria alimentara, corespunzatoare nivelului II din cadrul Sistemului National de Calificari Profesionale. Modul face parte din "Stagii de pregatire practica" si are alocate 60 de ore, din care laborator tehnologic 20 de ore. Parcurgerea acestui modul va asigura dobândirea de catre elevi a competentelor profesionale specializate corespunzatoare Unitatii de competenta 53.16. Asistarea masinilor, utilajelor comerciale si din industria alimentara. Modulul se va utiliza împreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate în modul) 53.16. Asistarea masinilor, utilajelor comerciale si din industria alimentara 1 credit
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor
Conditii de aplicare didactica si de evaluare Parcurgerea continuturilor se va realiza în integralitatea lor. Modul: Asistarea masinilor utilajelor si instalatiilor comerciale si din ind. alimentara este modul de instruire practica constituit ca un ansamblu care poate fi parcurs independent, sub directa indrumare a profesorului de specialitate si a maistrului instructor. Pe parcursul modulului se utilizeaza evaluarea formativa si la final cea sumativa, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente. Elevii trebuie evaluati numai în ceea ce priveste dobândirea competentelor specificate in cadrul acestui modul. O competenta se va evalua o singura data. În parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta de abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, urmând ca acestea sa fie evaluate în cadrul modulelor care le includ. In cazul nereusitei, elevul are dreptul la reevaluare precum si la sprijin suplimentar pentru dobândirea competentei respective. Sugestii metodologice Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, în functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit. Pentru atingerea competentelor dorite, activitatile de învatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de învatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice: referate interdisciplinare, documentarea cu ajutorul Internetului, vizionari de materiale înregistrate pe casete video si CD-uri, vizite de documentare la agentii economici, proiecte, teste de evaluare etc. Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice cu o buna dotare materiala. Conducerea scolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora, fara de care nu este posibila atingerea competentelor mentionate în programa, conform criteriilor de performanta din SPP. În functie de conditiile concrete din fiecare scoală, se recomandă ca orele de laborator tehnologic să fie grupate (de exemplu, o zi la cinci săptămâni), astfel încât lucrările să poată fi parcurse prin activităti complexe evitând secventierea laboratoarelor si divergenta obiectivelor. Recomandam în continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse în ordine cronologica: Procese tehnologice si operatii specifice industriei alimentare Transportul fluidelor Regimuri de curgere Pierderea de presiune Măsurarea debitului si a vitezei de curgere a fluidelor Pompe pentru transportul fluidelor Conducte si armături Măruntirea Operatia de măruntire Factorii care influenteaza măruntirea Masini de măruntire Sortarea Metode de sortare, parametrii sortării Utilaje de cernere, separare, cernere si separare, trioare si separatoare magnetice - Scheme structurale si cinematice, actionări, automatizări Amestecarea Operatia de amestecare, factorii care influenteaza amestecarea Amestecătoare, eficacitatea amestecării Malaxoare, scheme cinematice si structurale, actionare, protectie Separarea amestecurilor eterogene Amestecuri eterogene Metode de separare a amestecurilor eterogene Utilaje de separare, scheme constructive si cinematice, actionare, protectie Presarea Parametrii de proces: debit, efectul de presare, randamentul presării Tipuri de prese : mecanice, hidraulice, pneumatice si combinate Actionari electrice, hidraulice si pneumatice Aparate de comandă si semnalizare Difuzia Operatia de difuzie - deplasarea fazelor, metode de realizare Operatii pe bază de difuzie - extractia, absorbtia, adsorbtia Tipuri de utilaje: de extractie, de absorbtie, de adsorbtie Parametrii de proces: concentratie, grad de saturare, presiune Distilarea Metode de distilare: simplă, fractionată, integrală, rectificarea Instalatii de distilare - scheme constructive, aparate Instalatii de rectificare Uscarea Factorii ce influentează uscarea; mecanismul uscării; viteza de uscare Metode de uscare Aerul - agent de uscare; măsurarea umiditătii Utilaje si instalatii de uscare; parametrii de functionare; aparate de protectie; aparate de semnalizare Recomandari pentru lucrări de laborator: Lucrari de măsurarea a temperaturii Măsurarea presiunii Măsurarea debitului fluidelor Măsurarea umiditătii relative a aerului Măsurarea nivelului lichidelor Măsurarea masei corpurilor Măsurarea densitătii Măsurarea granulatiei Lucrări de identificare a aparatelor de măsură, protectie Lucrări de reglare a aparaturii Modulul X : Exploatarea si întretinerea instalatiilor de actionare electrica, hidraulica si pneumatica Modul: Exploatarea si întretinerea instalatiilor de actionare electrica, hidraulica si pneumatica se studiaza la scoala de Arte si Meserii , pe parcursul clasei a XI-a, in domeniul Electomecanic , în vederea obtinerii calificarii Electromecanic utilaje si instalatii comerciale , electrocasnice si din industria alimentara, corespunzatoare nivelului II din cadrul Sistemului National de Calificari Profesionale. Modul, face parte din Cultura de specialitate, aria curriculara Tehnologii Curriculum de Dezvoltare Locală, si are alocate 116 de ore, din care laborator tehnologic 58 de ore. Parcurgerea acestui modul va asigura dobândirea de catre elevi a competentelor profesionale specializate corespunzatoare Unitatii de competenta "Asistarea masinilor, utilajelor comerciale si din industria alimentara" si a competentelor pentru abilitatea cheie "Lucrul în echipa" Modulul se va utiliza împreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii. II. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate în modul)
III. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor
Conditii de aplicare didactica si de evaluare: Parcurgerea continuturilor se va realiza în integralitatea lor. Modul: Exploatarea si întretinerea instalatiilor de actionare electrica, hidraulica si pneumatica este modul de instruire teoretica si practica prin laborator tehnologic constituit ca un ansamblu care poate fi parcurs independent, sub directa indrumare a profesorului de specialitate. Pe parcursul modulului se utilizeaza evaluarea formativa si la final cea sumativa, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente. Elevii trebuie evaluati numai în ceea ce priveste dobândirea competentelor specificate in cadrul acestui modul. O competenta se va evalua o singura data. În parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta de abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, urmând ca acestea sa fie evaluate în cadrul modulelor care le includ. In cazul nereusitei, elevul are dreptul la reevaluare precum si la sprijin suplimentar pentru dobândirea competentei respective. Sugestii metodologice Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, în functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit. Pentru atingerea competentelor dorite, activitatile de învatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de învatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice: referate interdisciplinare, documentarea cu ajutorul Internetului, vizionari de materiale înregistrate pe casete video si CD-uri, vizite de documentare la agentii economici, proiecte, teste de evaluare etc. Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice cu o buna dotare materiala. Conducerea scolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora, fara de care nu este posibila atingerea competentelor mentionate în programa, conform criteriilor de performanta din SPP. În functie de conditiile concrete din fiecare scoală, se recomandă ca orele de laborator tehnologic să fie grupate (de exemplu, o zi la cinci săptămâni), astfel încât lucrările să poată fi parcurse prin activităti complexe evitând secventierea laboratoarelor si divergenta obiectivelor. Recomandari pentru lucrări de laborator: Măsurarea tensiunii si intensitătii curentului electric Măsurarea debitului pompelor hidraulice si pneumatice Lucrări de verificare a stării aparatelor Lucrări de reglare a parametrilor nominali în conditii date sau impuse. Lucrări de identificare a defectelor - studii de caz pe tipuri de utilaje Lucrări de întretinere - studii de caz pe tipuri de utilaje RECOMANDĂRI PENTRU ADAPTAREA CURRICULUMULUI LA ELEVII CU NEVOI SPECIALE CUPRINsI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE MASĂ scolarizarea elevilor cu nevoi speciale care sunt pregatiti prin învatamântul de masa si integrati individual ( nu în clase speciale) se poate face cu eficienta daca se au în vedere urmatoarele conditii:Principiul normalizarii privind integrarea acestor elevi în clasele din învatamântul de masa Pregatirea profesionala se va face conform planurilor de învatamânt de la învatamântul de masa Cadrele didactice vor acorda o atentie continua învatarii individualizate si diferentiate, aplicând metodologiile didactice si psihopedagogice cerute Întocmirea fiselor medicale si psihopedagogice ale fiecarui elev cu nevoi speciale de catre medicul scolar, profesorul consilier al scolii( psihologul), dirigintele clasei si cadrele didactice de la clasa Întocmirea programelor de interventie la fiecare disciplina ( modul de specialitate) Urmarirea în procesul de învatamânt a realizarii principiului integrarii socio-profesionale în comunitate a elevilor cu nevoi speciale Evaluarea periodica a nivelului de pregatire a elevilor cu nevoi speciale, comparativ cu nivelul elevilor fara deficiente Interrelationarea pregatirii de cultura generala cu pregatirea de specialitate si cu instruirea practica, în vederea dobândirii competentelor descrise în standardele de pregatire profesionala Pentru elevii deficienti vizuali, surdo-muti si motori se pot utiliza planurile de învatamânt pentru scoala de arte si meserii cu adaptarile necesare În perioada scolarizarii, elevii cu nevoi speciale trebuie sa beneficieze de metodele specifice de predare-învatare, pentru ca la finalizarea profesionalizarii sa se integreze social si profesional Pentru reusita scolarizarii elevilor cu nevoi speciale în învatamântul de masa sunt necesare urmatoarele actiuni: consilierea profesorilor din învatamântul de masa de catre profesori itineranti care au experienta în pregatirea acestor elevi prevederea unei perioade suplimentare de instruire ( un semestru) pentru atingerea competentelor descrise în standarde înfiintarea în atelierele de instruire practica, laboratoarele tehnologice a conditiilor suplimentare privind mobilierul adecvat, mese de lucru dotate cu dispozitive, echipamente si aparatura speciala fiecarui tip de deficienta folosirea în procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea cunostintelor pentru elevii cu deficiente vizuale sau auditive întocmirea de programe vizând facilitarea comunicarii si relationarii, atât in cadrul activitatilor la clasa si ateliere, cat si formarea si dezvoltarea deprinderilor si capacitatilor de întelegere a relatiei profesor-elev, angajator-angajat, etc. evitarea marginalizarii elevilor cu deficiente în colectivul clasei si a disconfortului psihic al elevilor Formarea competentelor profesionale si integrarea scolara si profesionala pot fi diferentiate potrivit principiului "resursa urmeaza nevoile elevului cu cerinte educative speciale "prin : programe individualizate ( centrate pe elev) programe pe grupe de nivel programe interactive programe vizând facilitarea comunicarii si relationarii în activitatile de la clasa si la instruirea practica Se considera ca o asemenea abordare este benefica pentru elevii cu nevoi speciale daca: se realizeaza profesionalizarea adecvata potentialului restant si capacitatilor psiho-intelectuale ale elevilor se ofera sanse egale de scolarizare prin scoala de arte si meserii tuturor elevilor cu deficiente usoare si medii calificarile profesionale pentru elevii cu nevoi speciale se vor alege de catre elevul deficient cu avizul comisiei de expertiza medicala, orientare scolara si profesionala. Acest aviz va fi dat de medicii experti în medicina muncii, orientare si profesionalizare Document InfoAccesari: 6033 Apreciat: Comenteaza documentul:Nu esti inregistratTrebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou A fost util?Daca documentul a fost util si crezi ca meritasa adaugi un link catre el la tine in site in pagina web a site-ului tau.
Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 ) |