CURRICULUM
pentru clasa a X-a
Scoala de Arte si Meserii
Domeniul: Electronica si automatizari
Calificarea: Lucrator in electronica, automatizari
Scoala de Arte si Meserii
clasa a X-a
Aria curriculara Tehnologii
Domeniul: Electronica si automatizari
Modulul I: Tehnologie electronica
Total ore / an 240 (8 ore / saptamana)
din care:
laborator tehnologic 60
instruire practica 120
Modulul II Masurari electrice
Total ore / an 210 (7 ore / saptamana)
din care:
laborator tehnologic 120
instruire practica 60
Modulul III: Modul de curriculum in dezvoltare locala
Total ore / an 60 (2 ore / saptamana)
din care:
laborator tehnologic 30
Modulul IV: Instruire practica comasata
Total ore / an 180 (30 ore / saptamana)
Total ore / an: 17 ore / saptamana x 30 saptamani = 510 ore / an
Practica comasata: 180 ore / an
|
Unitatea de competente |
Competenta |
Tehnologie electronica |
Masurari electrice |
Modulul CDL |
Instruire practica comasata |
Verificare |
|
Comunicare si numeratie |
1.Citeste si utilizeaza documente simple |
|
|
|
|
|
|
2.Participa la discutii pe un subiect simplu |
|
|
|
|
|
|
|
3.Elaboreaza o prezentare scurta pe un subiect dat |
|
|
|
|
|
|
|
4.Utilizeaza limbajul specific de specialitate |
|
|
|
|
|
|
|
5.Realizeaza calcule simple |
|
|
|
|
|
|
|
6.Prelucreaza grafic rezultatele obtinute intr-o operatie simpla |
|
|
|
|
|
|
|
Igiena si securitatea muncii |
1.Numeste factorii de risc si bolile profesionale la locul de munca |
|
|
|
|
|
|
2.Aplica regulile de igiena individuala a muncii |
|
|
|
|
|
|
|
3.Aplica normele de securitate si sanatate la locul de munca, precum si normele de prevenire si stingere a incendiilor |
|
|
|
|
|
|
|
4.Acorda primul ajutor in caz de accident |
|
|
|
|
|
|
|
Lucrul in echipa |
1.Isi precizeaza pozitia intr-o echipa de lucru pe baza activitatilor desfasurate |
|
|
|
|
|
|
2.Isi asuma rolurile care ii revin in echipa |
|
|
|
|
|
|
|
3.Colaboreaza cu membrii echipei pentru indeplinirea sarcinilor |
|
|
|
|
|
|
|
Organizarea locului de munca |
1.Asigura ordinea si curatenia la locul de munca |
|
|
|
|
|
|
2.Aplica principiile ergonomice in organizarea locului de munca |
|
|
|
|
|
|
|
3.Foloseste instructiuni de lucru pentru indeplinirea sarcinilor |
|
|
|
|
|
|
|
Pregatirea pentru integrarea la locul de munca |
1.Obtine informatii despre cerintele locului de munca |
|
|
|
|
|
|
2.Se incadreaza in cerintele locului de munca |
|
|
|
|
|
|
|
3.Descrie structura unei organizatii din domeniul profesional |
|
|
|
|
|
|
|
4.Manifesta disponibilitate fata de sarcinile de lucru |
|
|
|
|
|
|
|
Tranzitia de la scoala la locul de munca |
1.Isi evalueaza nivelul de pregatire in raport cu cerintele unui loc de munca |
|
|
|
|
|
|
2.Isi asuma responsabilitatea fata de sarcina primita |
|
|
|
|
|
|
|
3.Se instruieste continuu in vederea imbunatatirii propriei performante |
|
|
|
|
|
|
|
4.Manifesta mobilitate ocupationala fata de schimbarile de pe piata muncii |
|
|
|
|
|
|
|
Rezolvarea de probleme |
1.Identifica probleme simple |
|
|
|
|
|
|
2.Alcatuieste si aplica un plan de rezolvare a unei probleme simple |
|
|
|
|
|
|
|
3.Verifica rezultatele obtinute in urma aplicarii planului de rezolvare a unei probleme simple |
|
|
|
|
|
|
|
Satisfacerea cerintelor clientilor |
1.Recunoaste drepturile clientilor |
|
|
|
|
|
|
2.Raspunde fara discriminare cerintelor/ nevoilor clientilor in domeniul sau de activitate |
|
|
|
|
|
|
|
3.Ofera clientilor servicii corespunzatoare standardelor |
|
|
|
|
|
|
|
4.Prezinta implicatiile socio-economice ale serviciilor de calitate necorespunzatoare |
|
|
|
|
|
|
|
Utilizarea sculelor, instrumentelor si dispozitivelor 343b12d |
1.Alege sculele, instr. si dispozitivele necesare realizarii operatiilor |
|
|
|
|
|
|
2.Utilizeaza sculele, instr. si dispozitivele in cazul unei lucrari. |
|
|
|
|
|
|
|
3.Intretine starea tehnica a sculelor, instrumentelor si dispozitivelor 343b12d |
|
|
|
|
|
|
|
Aprovizionarea cu materiale |
1.Identifica proprietatile materialelor utilizate in domeniul electronicii si automatizarilor |
|
|
|
|
|
|
2.Aprovizioneaza locul de munca. |
|
|
|
|
|
|
|
3.Verifica materialele necesare lucrarii. |
|
|
|
|
|
|
|
Asamblarea /dezasamblarea echipamentelor electronice |
1.Executa asamblare electrica manuala |
|
|
|
|
|
|
2.Interconecteaza modulele /subansamblele echipamentelor electronice. |
|
|
|
|
|
|
|
3.Verifica lucrarea realizata. |
|
|
|
|
|
|
|
Utilizarea AMC si efectuarea masuratorilor |
1.Selecteaza aparatul de masura si control. |
|
|
|
|
|
|
2.Executa masuratorile de parametri necesari lucrarilor executate. |
|
|
|
|
|
|
|
3.Intretine starea de functionare a aparatelor de masura |
|
|
|
|
|
|
|
Utilizarea componentelor electronice |
1.Utilizeaza componente pasive de circuit. |
|
|
|
|
|
|
2.Utilizeaza componente active de circuit. |
|
|
|
|
|
|
|
3.Realizeaza montaje simple cu componente electronice. |
|
|
|
|
|
|
|
4.Planteaza manual componente. |
|
|
|
|
|
|
|
Masuarea electrica a marimilor neelectrice |
1.Explica principiul conversiei marimilor neelectrice in marimi electrice |
|
|
|
|
|
|
2.Precizeaza unitati de masura pentru marimi neelectrice |
|
|
|
|
|
|
|
3.Utilizeaza traductoare |
|
|
|
|
|
|
|
Realizarea retelelor de comunicatie prin cablu |
1.Executa operatii de pozare a suporturilor de comunicatie. |
|
|
|
|
|
|
2.Utilizeaza elementele de conectare a suporturilor de comunicatie. |
|
|
|
|
|
|
|
3.Verifica functionalitatea lucrarii realizate |
|
|
|
|
|
Nota: Competentele marcate cu * se vor regasi in alcatuirea modulelor pentru clasa a IX-a.
Modulul I : TEHNOLOGIE ELECTRONICA
I. NOTA DE PREZENTARE
Programa este menita sa dezvolte o arie extinsa de abilitati transferabile. Dobandirea acestor abilitati este esentiala in pregatirea pentru ocuparea unui loc de munca, pentru a se putea adapta la tehnologiile si la practicile de munca in schimbare. Elevii care termina cu succes programul de nivel I vor fi dobandit competente care le vor permite sa continue pregatirea la nivelul II si III, sau pot alege sa ocupe un loc de munca.
Modulul Tehnologie Electronica s-a elaborat pornind de la Standardul de Pregatire Profesionala (SPP) pentru domeniul Electronica si Automatizari, nivel I de calificare, lucrator in electronica si automatizari, standard validat de o comisie de experti numita de MECT la data de 13. 01. 2004.
Acest modul va fi predat in clasa a X a a Scolii de Arte si Meserii si cuprinde un numar total de 240 de ore care se parcurg in mod constant, pe intreaga durata a anului scolar ( cu exceptia saptamanilor de instruire practica comasata ), nefiind conditionat sau dependent de celelalte module din curriculum :
Total ore / an 240 8 ore / sapt.
Din care: ore de teorie 60 2 ore / sapt.
laborator tehnologic 60 2 ore / sapt.
instruire practica 120 4 ore / sapt.
Modulul cuprinde doua unitati de competenta cheie agregate cu doua unitati de competenta tehnice generale conform listei de la punctul II din programa. El face parte din curriculum de trunchi comun si este corelat pe orizontala cu modulul Masurari electrice clasa a X a, iar pe verticala cu modulul Tehnologii generale in Electronica clasa a IX a SAM si cu alte module de specialitate din nivelul II de calificare.
Pentru obtinerea certificatului de calificare de nivel I elevul trebuie sa-si insuseasca competentele existente in SPP, parcurgand continutul modulelor din curriculum clasa a IX a si a X a SAM mentionate in planul cadru de la pagina 3.
Prezenta programa este structurata pe cinci sectiuni. Sectiunea a III a este un tabel de corelare a competentelor cu continuturile folosite pentru formarea lor. Pentru evaluarea competentelor din tabel trebuie avute in vedere creiteriile de performanta, probele de evaluare si conditiile de aplicabilitate din SPP pentru fiecare competenta in parte.
In sectiunea a IV a "Conditii de aplicare didactica si de evaluare" se mentioneaza caracterul activ, interactiv si centrat pe elev al metodelor de invatare - predare care vor fi folosite precum si corelarea instrumentelor de evaluare cu creiteriile de performanta si cu probele de evaluare, dandu-se un exemplu in acest sens.
Sectiune a V a "Sugestii metodologice" contine explicarea modului de realizare a corelarii intre competente si continuturi, sugestii privind procesul, metodele si activitatile de invatare - predare si utilizarea instrumentelor de evaluare.
II. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate in modul):
15.2. Comunicatie si numeratie
15.4. Lucrul in echipa
15.14. Asamblarea/dezasamblarea echipamentelor electronice
15.16. Utilizarea componentelor electronice
III.Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:
Modulul Tehnologie electronica este construit pe baza agregarii competentelor cheie(15.2 si 15.4) cu competentele tehnice generale (15.14 si 15.16) conform tabelului urmator :
|
Unitati de competenta |
Competente |
Continuturi tematice |
|
|
15.2. Comunicare si numeratie |
15.2.2. Participa la discutii pe un subiect simplu |
Tipuri de conexiuni pentru diode,tranzistoare bipolare; Parametri specifici pentru diode,tranzistoare bipolare si dispozitive optoelectronice. |
|
|
15. 2.3. Elaboreaza o prezentare scurta pe un subiect dat |
Polarizarea diodelor si tranzistoarelor bipolare; Montaje simple cu componente electronice : redresoare, stabilizatoare si amplificatoare. |
||
|
15.2.4.Utilizeaza limbajul specific de specialitate |
Componente active: diode (redresoare, stabilizatoare, detectoare, varicap); tranzistoare bipolare; dispozitive optoelectronice (fotodioda, fototranzistorul, LED-ul, optocuplorul); SMD-uri. Circuite electronice : redresoare monoalternanta si dubla alternanta; stabilizatoare parametrice de tensiune; amplificatoare de curent alternativ cu un tranzistor in conexiune EC. |
||
|
15.2.5.Realizeaza calcule simple |
Circuite electronice : redresoare monoalternanta si dubla alternanta; stabilizatoare parametrice de tensiune; amplificatoare de curent alternativ cu un tranzistor in conexiune EC. |
||
|
15.2.6.Prelucreaza grafic rezultatele obtinute intr-o operatie simpla |
Circuite electronice : redresoare monoalternanta si dubla alternanta(formele de unda ); stabilizatoare parametrice de tensiune; amplificatoare de curent alternativ cu un tranzistor in conexiune EC (semnale de intrare si iesire). |
||
|
15.4. Lucrul in echipa |
15.4.3.Colaboreaza cu membrii echipei pentru indeplinirea sarcinilor |
Actiuni specifice activitatii de laborator si instruirii practice desfasurate pe grupe de 3-4 elevi: explicarea sarcinii; definirea si asumarea rolului in echipa; incadrarea in timp; respectarea unui plan comun. |
|
|
15.14. Asamblarea /dezasamblarea echipamentelor electronice |
15.14.3.Verifica lucrarea realizata |
Montaje simple cu componente electronice : redresoare, stabilizatoare si amplificatoare. |
|
|
15.16. Utilizarea componentelor electronice |
15.16.2. Utilizeaza componente active de circuit |
Diode (redresoare, stabilizatoare, varicap, detectoare): simbol; aspect fizic; marcaj; parametri specifici ( date de catalog, valori limita); tipuri de conexiuni (serie, paralel, punte); polarizare; defecte specifice ( scurtcircuit, intreruperi, modificarea datelor de catalog); plantarea SMD - urilor; protectia antistatica. Tranzistorul bipolar: tipuri (npn, pnp); simbol; aspect fizic; marcaj; parametri specifici ( date de catalog, valori limita); tipuri de conexiuni (EC, BC, CC); polarizare; defecte specifice. Dispozitive optoelectronice (fotodioda, fototranzistorul, LED-ul, optocuplorul): simbol; aspect fizic; 15.16.3. Realizeaza montaje simple cu componente electronice |
Redresoare monoalternanta si dubla alternanta; Stabilizatoare parametrice de tensiune; Amplificatoare electronice de curent alternativ cu un tranzistor in conexiune EC. |
|
15.16.4. Planteaza manual componente |
Diode, tranzistoare, dispozitive optoelectronice, SMD; Circuite electronice: redresoare, stabilizatoare, amplificatoare electronice cu un tranzistor. |
IV. Conditii de aplicare didactica si de evaluare:
Procesul de predare - invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:
gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizand in acest sens fise de lucru;
fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri diferite;
fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;
prezentarea temelor in mai multe moduri (raport ,discutie sau grafic).
In vederea invatarii centrate pe elev si pentru asigurarea formarii competentelor prevazute de programa, se recomanda:
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
Evaluarea prin teste de verificare nu presupune decat bifarea unei casute de fiecare data cand s-a demonstrat atingerea unei competente. In momentul in care au fost bifate toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes, moment in care este suficient un feed - back de felicitare. In cazul unei incercari nereusite, este esentiala transmiterea unui feed - back clar si constructiv. Acesta trebuie sa includa discutii cu elevul in legatura cu motivele care au dus la insucces si identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare precum si a spijinului suplimentar de care elevul are nevoie, reevaluarea trebuie sa utilizeze acelasi instrument de verificare. Se vor aplica si instrumentele de evaluare continua prevazute in SPP( probe scrise, probe orale, probe practice). Rezultatele acestor evaluari vor fi consemnate in foaia matricola a elevului , alaturi de rezultatele de la disciplinele de cultura generala, foaie matricola care se va elibera la absolvirea celor doi ani ai SAM, invatamant obligatoriu. Dobandirea competentelor pentru nivelul I de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obtinute in urma aplicarii instrumentelor de evaluare a competentelor.
In continuare se prezinta un model de instrument de evaluare pentru certificarea unei competente tehnice din cadrul modulului Tehnologie electronica .
Evaluarea se refera la:
Competenta 15.16.3 . Realizeaza montaje simple cu componente electronice
Criterii de performanta :
(a) Citirea schemelor electronice, precizand tipurile de componente
utilizate.
(b) Selectarea componentelor electronice, conform specificatiilor
schemelor electronice.
(c) Montarea componentelor electronice astfel incat sa fie prevenite
solicitarile termice.
Precizari privind aplicabilitatea criteriilor de performanta:
Scheme electronice : redresoare, stabilizatoare, amplificatoare.
Componente electronice: rezistoare, bobine, condensatoare, diode, tranzistoare bipolare,
dispozitive optoelectronice.
In acest instrument de evaluare trebuie efectuate 10 activitati de evaluare
Instructiuni pentru candidati
Cititi aceste observatii inainte de a incepe evaluarea:
Cititi cu atentie toate cerintele inainte de a incerca sa le rezolvati
Daca observati vreo problema la una din cerinte, aduceti acest lucru in atentia evaluatorului inainte de a incepe proba.
Inainte de inceperea evaluarii, asigurati-va ca dispuneti de toate materialele si instrumentele necesare.
Completati pe fisa de evaluare numele dvs. si data sustinerii probei.
Rezolvati toate sarcinile cuprinse in fisa de evaluare.
Cand ati terminat, inmanati evaluatorului toate fisele relevante pentru aceasta proba si montajele realizate.
Proba de evaluare |
Numele si prenumele candidatului |
|
|
Competenta 15.16.3 . Realizeaza montaje simple cu componente electronice
A. Citirea schemelor electronice, precizand tipurile de componente utilizate.
Aveti la dispozitie schemele electronice numerotate S1, S2, S3.Indepliniti urmatoarele sarcini:
|
Nr.crt |
Activitate |
Evaluator |
Data |
||
|
|
Asociati numarul schemei cu cu tipul de circuit studiat |
|
|
||
|
Redresor |
Stabilizator |
Amplificator |
|||
|
|
|
|
|||
|
|
Recunoasteti pentru schema S1 simbolurile componentelor: rezistor, bobina, condensator, dioda redresoare, dioda stabilizatoare, tranzistor bipolar. |
|
|
||
|
|
Recunoasteti pentru schema S2 simbolurile componentelor: rezistor, bobina, condensator, dioda redresoare, dioda stabilizatoare, tranzistor bipolar. |
|
|
||
|
|
Recunoasteti pentru schema S3 simbolurile componentelor: rezistor, bobina, condensator, dioda redresoare, dioda stabilizatoare, tranzistor bipolar. |
|
|
||
B. Selectarea componentelor electronice, conform specificatiilor schemelor electronice.
Aveti la dispozitie trei seturi de componente C1, C2, C3, cate unul pentru fiecare montaj pe care urmeaza sa-l realizati, corespunzator schemelor S1, S2, S3. Indepliniti urmatoarele sarcini:
|
Nr.crt |
Activitate |
Evaluator |
Data |
|
|
Alegeti componentele pentru realizarea redresorului in conformitate cu tipurile si valorile precizate in schema |
|
|
|
|
Alegeti componentele pentru realizarea stabilizatorului in conformitate cu tipurile si valorile precizate in schema |
|
|
|
|
Alegeti componentele pentru realizarea amplificatorului in conformitate cu tipurile si valorile precizate in schema |
|
|
C. Montarea componentelor electronice astfel incat sa fie prevenite solicitarile termice.
Aveti la dispozitie trei placute de circuit imprimat P1, P2, P3, corespunzator schemelor S1, S2, S3.Montati componentele selectate anterior in pozitiile marcate pe placute.
|
Nr.crt |
Activitate |
Evaluator |
Data |
|
|
Montati componentele pentru realizarea redresorului respectand regulile de polarizare pentru diodele redresoare |
|
|
|
|
Montati componentele pentru realizarea stabilizatorului respectand regulile de polarizare pentru dioda stabilizatoare |
|
|
|
|
Montati componentele pentru realizarea amplificatorului respectand regulile de polarizare pentru tranzistorul bipolar |
|
|
V. Sugestii metodologice:
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.
Pentru atingerea competentelor dorite, activitatile de invatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de invatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice: referate interdisciplinare, documentarea cu ajutorul Internetului, vizionari de materiale inregistrate pe casete video si CD-uri, vizite de documentare la agentii economici, proiecte, teste de evaluare etc.
Instruirea se va realiza in laboratoare tehnologice si ateliere cu o buna dotare materiala. Conducerea scolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora, fara de care nu este posibila atingerea competentelor mentionate in programa, conform criteriilor de performanta din SPP.
Recomandam in continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse in ordine cronologica:
Tema nr. 1 Diode (redresoare, stabilizatoare, varicap, detectoare):
simbol;
aspect fizic;
marcaj;
parametri specifici ( date de catalog, valori limita);
tipuri de conexiuni (serie, paralel, punte);
polarizare;
defecte specifice ( scurtcircuit, intreruperi, modificarea datelor de catalog);
plantarea SMD - urilor;
protectia antistatica.
Tema nr. 2 Tranzistorul bipolar:
tipuri (npn, pnp);
simbol;
aspect fizic;
marcaj;
parametri specifici ( date de catalog, valori limita);
tipuri de conexiuni (EC, BC, CC);
polarizare;
defecte specifice.
Tema nr. 3 Dispozitive optoelectronice (fotodioda, fototranzistorul, LED-ul, optocuplorul):
simbol;
aspect fizic;
marcaj;
parametri specifici
Tema nr. 4 Circuite electronice simple:
redresoare monoalternanta si dubla alternanta;
stabilizatoare parametrice de tensiune;
amplificatoare de curent alternativ cu un tranzistor in conexiune EC.
Recomandari pentru lucrari de laborator :
Utilizarea cataloagelor de componente electronice
Masurarea parametrilor specifici ai diodelor si tranzistoarelor bipolare
Masurarea parametrilor specifici ai dispozitivelor 343b12d optoelectronice
Masurarea tensiunilor in curent continuu si curent alternativ in diverse puncte ale schemei unui redresor
Vizualizarea formelor de unda la intrarea si iesirea unui redresor
Masurarea tensiunilor si curentilor la iesirea unui stabilizator parametric
Masurarea curentilor si tensiunilor in curent continuu in diverse puncte ale unui amplificator
Masurarea curentilor si tensiunilor in curent alternativ la intrarea si iesirea uni amplificator
Recomandari pentru aplicatii practice
Lucrari practice de identificare a componentelor active: diode, tranzistoare bipolare, dispozitive optoelectronice
Lucrari practice de verificare a componentelor active: diode, tranzistoare bipolare, dispozitive optoelectronice
Lucrari practice de identificare a defectelor componentelor active: diode, tranzistoare bipolare, dispozitive optoelectronice
Lucrari practice de montare a diodelor in serie, paralel si punte
Lucrari practice de polarizare a tranzistoarelor bipolare
Lucrari practice de realizare a circuitelor electronice: redresoare, stabilizatoare si amplificatoare
Modulul II -MASURARI ELECTRICE
I. NOTA DE PREZENTARE
Modulul « Masurari electrice » se studiaza pe parcursul clasei a X-a, Scoala de Arte si de Meserii, domeniul Electronica, automatizari, in vederea obtinerii calificarii Lucrator in electronica, automatizari, corespunzatoare nivelului I din cadrul Sistemului National de Calificari Profesionale.
LISTA UNITATILOR DE COMPETENTA RELEVANTE PENTRU MODUL (DIN CARE AU FOST SELECTATE COMPETENTELE INDIVIDUALE AGREGATE IN MODUL):
Utilizarea AMC si efectuarea masuratorilor
Masurarea electrica a marimilor neelectrice
III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR:
|
Unitati de competenta |
Competente |
Continuturi tematice |
|
15.15 Utilizarea AMC si efectuarea masurarilor |
15.15.2 Executa masurari de parametri necesari lucrarilor executate. |
Ø Verificarea starii de functionare a aparatelor de masura si control (aspectul exterior al aparatului): Ampermetre Voltmetre Ohmmetre Megohmmetre Multimetre analogice Multimetre digitale Punti de masurare Ø Efectuarea reglajelor initiale pentru aparatele de masurat si control a: intensitatii curentului electric, tensiunii electrice, rezistentei si impedantei Ø Metode de masurare a intensitatii curentului electric, tensiunii electrice, rezistentei si impedantei (directe si indirecte). |
|
15.15.3 Intretine starea de functionare a aparatelor de masurat |
Certificate de verificare Buletine de etalonare Cartea tehnica a aparatului de masurat Ø Depozitarea aparatelor de masurat. Ø Documente de evidenta si raportare: fisa de evidenta a verificarii periodice; raport privind expirarea valabilitatii buletinelor de verificare si etalonare Ø Transmiterea documentelor de evidenta si raportare catre persoanele abilitate ( din schema organizatorica a atelierului ) |
|
|
15.17 Masurarea electrica a marimilor neelectrice |
15.17.1 Explica principiul conversiei marimilor neelectrice in marimi electrice |
Traductoare Ø definitie, Ø caracteristici: liniaritate, domeniu de masurare, sensibilitate, prag de sensibilitate, clasa de precizie, caracteristici dinamice Ø clasificarea traductoarelor: dupa principiul de functionare, dupa natura marimii masurate si dupa forma marimii de la iesire Ø parti constructive ale traductoarelor parametrice si traductoarelor generatoare Ø marimi neelectrice masurate: forta, presiune, temperatura, nivel, debit,sunet, concentratia solutiei, radiatie. |
|
15.17.3 Utilizeaza traductoare |
Ø Tipuri de traductoare: de presiune, de temperatura, de forta, de nivel, de debit, de umiditate, electroacustice Ø Parametrii specifici traductoarelor: valori limita ale marimii convertite, valori limita ale semnalelor electrice obtinute, prevazute in documentatia tehnica Ø Montaje de masurare a: temperaturii, variatiilor de presiune, fortei, nivelului, concentratiilor solutiilor, lanturilor acustice |
IV. CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE:
Modulul « Masurari electrice » este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunostinte si abilitati precise pe care beneficiarii le pot verifica in diferite faze ale insusirii.
Abordarea modulara va oferi urmatoarele avantaje:
este orientat asupra celui care invata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmand sa le puna mai bine in valoare;
fiind o structura elastica, modulul poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;
permite individualizarea invatarii si articularea educatiei formale si informale;
ofera maximul de deschidere, pe de o parte in plan orizontal, iar pe alta parte, in plan vertical, peste modulele parcurse (respectiv in prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se inscrie perfect in linia imperativului educatiei permanente).
Prin natura activitatilor de invatare, elevii vor trebui pregatiti pentru a evolua in situatii adaptative complexe, in care din punct de vedere profesional nu exista raspunsuri 'unice' sau 'cele mai bune'.
In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei:
Ø Elevii invata cel mai bine atunci cand considera ca invatarea raspunde nevoilor lor.
Ø Elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare.
Ø Elevii au stiluri unice de invatare. Ei invata in moduri diferite, cu viteza diferita si din experiente diferite.
Ø Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de invatare.
Ø Elevii invata cel mai bine atunci cand li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi".
Procesul de predare invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere:
q Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:
q Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:
q Diferentierea raspunsului, prin:
SUGESTII METODOLOGICE:
Continuturile modulului sunt proiectate pentru 210 ore , defalcate dupa cum urmeaza:
120 ore - instruire practica prin laboratorul tehnologic (4 ore / saptamana);
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
Instruirea practica prin laboratorul tehnologic se va desfasura in spatii special amenajate, dotate corespunzator, pe grupe de elevi, cu respectarea legislatiei in vigoare.
Se recomanda parcurgerea continuturilor, grupate pe teme, in urmatoarea succesiune:
TEMA NR.1 Ampermetre
Tipuri de ampermetre analogice si digitale. Caracteristici.
Efectuarea reglajelor initiale si alegerea domeniului de masurare.
Montarea in circuit.
Citirea indicatiilor .
Consemnarea rezultatelor masurarii.
Intretinerea, manipularea si depozitarea ampermetrelor conform documentatiei tehnice.
Consultarea fisei de evidenta a aparatului in vederea verificarii valabilitatii certificatului de etalonare.
TEMA NR.2 Voltmetre
Tipuri de voltmetre analogice si digitale. Caracteristici.
Efectuarea reglajelor initiale si alegerea domeniului de masurare.
Montarea in circuit.
Citirea indicatiilor .
Consemnarea rezultatelor masurarii.
Intretinerea, manipularea si depozitarea voltmetrelor conform documentatiei tehnice.
Consultarea fisei de evidenta a aparatului in vederea verificarii valabilitatii certificatului de etalonare.
TEMA NR.3 Ohmmetre si megohmmetre
Caracteristici.
Verificarea starii de functionare.
TEMA NR.4 Multimetre
Multimetre analogice si digitale. Caracteristici.
Efectuarea reglajelor initiale si alegerea domeniului de masurare.
Masurarea intensitatii curentului electric, tensiunii electrice, rezistentei electrice si atenuarii semnalelor electrice.
Citirea indicatiilor .
Consemnarea rezultatelor masurarii.
Intretinerea, manipularea si depozitarea ohmmetrelor conform documentatiei tehnice.
Consultarea fisei de evidenta a aparatului in vederea verificarii valabilitatii certficatului de etalonare.
TEMA NR.5 Utilizarea metodelor indirecte de masurare
Masurarea rezistentei electrice si a impedantelor prin metoda ampermetrului si voltmetrului .
Schema circuitelor de masurare.
Conditii de alegere a variantei amonte sau aval
TEMA NR 6. Metode de punte
Masurarea rezistentei cu puntea Wheatstone.
Schema circuitului de masurare.
Conditia de echilibru si determinarea valorii rezistentei necunoscute.
TEMA NR 7. Documente de evidenta si raportare utilizate in urmarirea starii tehnice a aparatelor de masurat:
fisa de evidenta a verificarii periodice;
raport privind expirarea valabilitatii buletinelor de verificare si etalonare
TEMA NR 8. Traductoare
Definitie
Structura generala a unui traductor.
Caracteristici statice (liniaritate, domeniu de masurare, sensibilitate, rezolutie, prag de sensibilitate, precizie) si dinamice (variatia an timp a marimii de iesire).
Componente principale ale traductoarelor:
element sensibil (parametric, generator);
adaptor electronic (pentru element sensibil de tip parametric si pentru element sensibil de tip generator);
Clasificarea traductoarelor:
dupa principiul de functionare
dupa natura marimii neelectrice masurate: forta, presiune, temperatura, nivel, debit,sunet, concentratia solutiei, radiatie.
dupa forma semnalului de la iesire.
Parametrii specifici traductoarelor:
valori limita ale marimii convertite;
valori limita ale semnalelor electrice obtinute prevazute in documentatia tehnica
Montaje de masurare a: temperaturii, variatiilor de presiune, fortei, nivelului, concentratiilor solutiilor, lanturilor acustice
Citirea valorii marimii masurate
Consemnarea rezultatului masurarii
Teme propuse pentru lucrari de laborator si instruire practica
q Determinarea erorilor aparatelor de masura.
q Masurarea intensitatii curentului electric continuu cu ampermetrul .
q Studiul variatiei indicatiei ampermetrului la conectarea unei rezistente in paralel cu ampermetrul.
q Masurarea intensitatii curentului electric alternativ cu ampermetrul .
q Masurarea tensiunii electrice continue cu voltmetrul .
q Studiul variatiei indicatiei voltmetrului la conectarea unei rezistente in serie cu voltmetrul.
q Masurarea tensiunii electrice alternative cu voltmetrul
q Masurarea intensitatii curentului electric continuu cu multimetrul analogic.
q Masurarea intensitatii curentului electric alternativ cu multimetrul analogic.
q Masurarea intensitatii curentului electric continuu cu multimetrul digital.
q Masurarea intensitatii curentului electric alternativ cu multimetrul digital.
q Masurarea tensiunii electrice continue cu multimetrul analogic.
q Masurarea tensiunii electrice alternative cu multimetrul analogic.
q Masurarea tensiunii electrice continue cu multimetrul digital.
q Masurarea tensiunii electrice alternative cu multimetrul digital.
q Masurarea atenuarii semnalelor electrice cu multimetrul.
q Masurarea rezistentelor electrice prin metoda ampermetrului si voltmetrului, varianta amonte.
q Masurarea rezistentelor electrice prin metoda ampermetrului si voltmetrului, varianta aval.
q Masurarea rezistentelor electrice prin metode cu citire directa: ohmetrul.
q Masurarea rezistentelor electrice de valori mari prin metode cu citire directa: megohmmetrul.
q Masurarea rezistentelor electrice cu puntea Wheatstone.
q Punti de curent alternativ pentru masurarea condensatoarelor.( Constructie)
q Punti de curent alternativ pentru masurarea inductantelor. ( Constructie)
q Masurarea rezistentei cu puntea RLC.
q Masurarea inductantei cu puntea RLC.
q Masurarea capacitatii cu puntea RLC.
q Masurarea temperaturii cu ajutorul termistorului
q Masurarea nivelului cu ajutorul unui traductor rezistiv
q Masurarea fortei cu ajutorul unei marci tensiometrice / traductor piezoelectric
q Sesizarea limitelor domeniului de audibilitate folosind un difuzor conectat la un generator de frecventa etalonat.
q Realizarea unei marci tensiometrice
q Realizarea unui traductor inductiv
2. Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare-invatare
Este bine ca profesorul sa aiba la dispozitie aparate si modele variate pentru exercitiile aplicative si pentru ilustrarea continuturilor
Caracterul aplicativ al invatarii trebuie valorificat prin orientarea pe exemple si cazuri preluate din universul familiar elevilor.
Rezolvarea sarcinilor prin activitati de grup: simulare, joc de roluri, discutie dezbatere, masa rotunda, vizionari video, favorizeaza formarea spiritului de echipa si a responsabilitatilor.
Se poate folosi si portofoliul elevului, care sa contina: notiuni de baza de tip "De retinut!", dictionar de termeni de specialitate etc.
Pentru atingerea obiectivelor si dezvoltarea competentelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi derulate si urmatoarele activitati de invatare:
Elaborarea de referate interdisciplinare.
Exercitii de documentare.
Navigare pe Internet in scopul documentarii.
Vizite de documentare la agentii economici din zona geografica.
Explicatii oferite elevului.
A invata pe celalalt.
3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare
Evaluarea urmareste masura in care au fost formate competentele propuse. Ea nu se rezuma la un control dimensional si de forma al produsului activitatii. Asemenea instrumente ar putea fi:
Evaluarea continua este conditionata de precizarile continute de criteriile de performanta si de probele de evaluare introduse in standardul de pregatire profesionala
Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare:
Observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor, atitudinilor fata de o sarcina data, comunicarii.
Investigatia.
Proiectul prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, materialelor si echipametelor, acuratetea tehnica, modul de organizare a ideilor si materialelor intr-un raport.
Autoevaluarea prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune un program propriu de invatare.
Portofoliul care ofera informatii despre rezultatele scolare ale elevilor, activitatile extrascolare etc.
Spre exemplificare pentru a evalua dobandirea competentei 15.15.2, conform criteriilor de performanta specificate, se propune urmatorul instrument de evaluare pentru o proba practica .
FISA DE EVALUARE
UNITATEA DE COMPETENTA: 15.15 Utilizarea AMC si efectuarea masuratorilor
COMPETENTA: 15.15.2 Executa masuratorile de parametri necesari lucrarilor de realizat
NUME SI PRENUME ELEV: ..................
I. Se considera doua rezistoare R1 si R2, o sursa de alimentare de curent continuu, o bobina cu inductanta L, un condensator cu capacitatea C, un voltmetru, un ampermetru, un ohmmetru, un multimetru si o punte RLC.
Masurati rezistenta rezistorului R1 prin metoda indirecta.
Masurati rezistenta rezistorului R2 prin metoda indirecta.
Masurati rezistenta rezistorului R2 prin metoda cu citire directa.
Masurati rezistenta rezistorului R1 cu multimetrul
Masurati cu puntea RLC inductanta L si capacitatea C
|
Nr. Crt. |
Operatia |
Data |
Semnatura evaluatorului |
|
|
Verifica starea de functionare a ampermetrului si voltmetrului |
|
|
|
|
Efectueaza reglajul initial al ampermetrului si voltmetrului |
|
|
|
|
Aplica metoda indirecta corespunzatoare pentru masurarea rezistentei R1 |
|
|
|
|
Aplica metoda indirecta corespunzatoare pentru masurarea rezistentei R2 |
|
|
|
|
Citeste si consemneaza corect indicatiile ampermetrului si voltmetrului |
|
|
|
|
Determina valoarea rezistentei R1 |
|
|
|
|
Determina valoarea rezistentei R2 |
|
|
|
|
Verifica starea de functionare a ohmmetrului |
|
|
|
|
Efectueaza reglajul initial al ohmmetrului |
|
|
|
|
Masoara cu ohmmetrul rezistenta R2 |
|
|
|
|
Citeste si consemneaza corect indicatia ohmmetrului |
|
|
|
|
Verifica starea de functionare a multimetrului |
|
|
|
|
Efectueaza reglajul initial al multimetrului |
|
|
|
|
Alege domeniul de masurare |
|
|
|
|
Masoara rezistenta R1 cu multimetrul |
|
|
|
|
Citeste si consemneaza rezultatul |
|
|
|
|
Verifica starea de functionare a puntii RLC |
|
|
|
|
Masoara capacitatea C a condensatorului cu puntea RLC |
|
|
|
|
Masoara inductanta L a bobinei cu puntea RLC |
|
|
|
|
Citeste si consemneaza rezultatele |
|
|
II. Pentru montajul cu schema electrica prezentata in figura urmatoare masoara cu multimetrul intensitatea curentului electric I prin rezistenta R1 si tensiunea electrica pe rezistenta R2.
|
Nr. Crt. |
Operatia |
Data |
Semnatura evaluatorului |
|
|
Verifica starea de functionare a multimetrului |
|
|
|
|
Alege domeniul de masurare |
|
|
|
|
Efectueaza reglajul initial |
|
|
|
|
Masoara intensitatea curentului prin R1 |
|
|
|
|
Alege domeniul de masurare |
|
|
|
|
Efectueaza reglajul initial |
|
|
|
|
Masoara tensiunea electrica pe R2 |
|
|
|
|
Citeste si consemneaza rezultatele |
|
|
Rezultatul final: COMPETENTA A FOST REALIZATA
DA NU
Nume si prenume evaluator
RECOMANDARI PENTRU CURRICULUMUL DE DEZVOLTARE LOCALA
Curriculumul la decizia scolii este, in invatamantul profesional si tehnic, un curriculum de dezvoltare locala care presupune participarea si eforturile reunite ale mai multor factori implicati in procesul de educatie: elevi, cadre didactice, parinti, parteneri sociali (agenti economici, institutii /organizatii locale sau regionale, etc ). Optiunea pentru o astfel de componenta a curriculumului se integreaza strategiei de descentralizare, conform careia autoritatile publice locale trebuie sa joace un rol important in invatamantul profesional si tehnic datorita responsabilitatii si angajamentelor pe care le au fata de cetateni.
Curriculumul de dezvoltare locala este elaborat intr-un cadru de parteneriat intre scoala si comunitate si are in vedere:
. resursele locale pentru instruire ( baza materiala a grupurilor scolare, cadrul de colaborare cu agentii economici )
. cerintele locale pentru pregatirea in diverse calificari, care sa serveasca activitatilor economice desfasurate in zona.
Continutul curriculumului de dezvoltare locala pentru pregatirea de specialitate se elaboreaza de catre colective mixte formate din profesori si specialisti din domeniul in care elevii se pregatesc.
Scopul curriculumului de dezvoltare locala poate fi sintetizat in urmatoarele:
. largirea domeniului ocupational, dar si adancirea competentelor cheie, alaturi de competentele personale si cele sociale: comunicarea, lucrul in echipa, gandirea critica, asumarea responsabilitatilor, creativitatea si sprijinul antreprenorial;
. dobandirea cunostintelor si deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la formarea profesionala intr-o calificare;
. promovarea valorilor democratice in curriculum, care sa le permita viitorilor absolventi sa devina cetateni responsabili ai unei societati deschise.
In planul cadru de invatamant pentru scoala de arte si meserii, pentru curriculumul de dezvoltare locala au fost alocate, in cadrul culturii de specialitate, un numar de 240 ore/an in clasa a X-a.
Repartizarea orelor pentru curriculumul de dezvoltare locala in clasa a X-a
60 ore/an intr-un modul de specialitate care va aborda o tematica de specialitate la alegerea scolii (30 sapt x 2 ore/sapt)
180 ore/an de instruire practica comasata ( 6 sapt x 30 ore/sapt)
Avand in vedere ca pentru Scoala de Arte si Meserii curriculumul are la baza Standardele de Pregatire Profesionala si este construit modular, pe structura unitatilor de competenta pentru abilitati cheie si de competenta tehnica si profesionala, curriculumul de dezvoltare locala va viza, alaturi de celelalte module din trunchiul comun, atingerea de catre elev a acestor competente, in totalitatea lor.
Din repartizarea unitatilor de competenta pe module, rezulta pentru curriculumul de dezvoltare locala urmatoarea alocare de unitati de competenta la clasa a X-a:
modulul de CDL va fi structurat pe unitatea de competenta pentru abilitati cheie Satisfacerea cerintelor clientilor;
iar instruirea practica comasata va urmari realizarea unitatilor de competenta pentru abilitatii cheie Pregatirea pentru integrarea la locul de munca si Tranzitia de la scoala la locul de munca..
Pentru instruirea practica comasata se prezinta in continuare tabelul de corelare a competentelor cu continuturile, cu precizarea ca aceste continuturi sunt specifice locului de munca indomeniul electric. Pe parcursul instruirii practice se vor exersa si alte competente cheie sau tehnice, realizate in cadrul modulelor de specialitate din trunchiul comun, functie de cerintele locului de munca.
INSTRUIRE PRACTICA COMASATA ( 30 ore/sapt x 6 sapt. )
Nivelul: 1 - Scoala de Arte si Meserii
Domeniul: Electronica si automatizari
Calificarea: Lucrator in electronica, automatizari
Clasa: a X-a
Domeniul de pregatire din care face parte modulul CDL Instruire practica comasata este domniul electric pentru calificarea Lucrator inelectronica, automatizari
In modulul Instruire practica comasata au fost agregate unitatile de competenta pentru abilitati cheie Pregatirea pentru integrarea la locul de munca si Tranzitia de la scoala la locul de munca. Modulul CDL Instruire practica comasata face parte din aria curriculara Tehnologii si are alocate 180 de ore. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in Standardele de Pregatire Profesionala, documente care stau la baza Sistemului National de Calificari Profesionale. Programa scolara se va utiliza impreuna cu Standardul de pregatire profesionala specific calificarii de Lucrator in electronica, automatizari
II. Lista unitatilor de competenta care vor fi relevante pentru modul
unitatile de competenta pentru abilitati cheie Pregatirea pentru integrarea la locul de munca si Tranzitia de la scoala la locul de munca
III. Tabel de corelare a competentelor cu continuturile
|
Nr. crt. |
Unitatea de competenta |
Competenta |
Continuturi |
|
|
Pregatirea pentru integrarea la locul de munca Obtine informatii despre cerintele locului de munca Se incadreaza in cerintele locului de munca Descrie structura unei organizatii din domeniul profesional Manifesta disponibilitate fata de sarcinile de lucru |
1.Obtine informatii despre cerintele locului de munca |
1. Tipuri de surse de informare referitoare la locul de munca: pliante; brosuri; mass-media; publicatii de specialitate; Internet. 2. Informatii specifice locului de munca: program de lucru; regulament de ordine interioara; activitati desfasurate la locul de munca; instructiuni de utilizarea surselor din dotare. 3. Abilitatii specifice locului de munca: executarea de operatii simple; operatii rutiniere sub supraveghere si indrumare; comunicare; lucrul in echipa; igiena si securitatea muncii. |
|
2.Se incadreaza incerintele locului de munca |
4. Programul de lucru: ora de incepere; pauze; ora de terminare a programului de lucru; ore de lucru efectiv. 5. Sarcini de lucru: operatii si procese de rutina sub supraveghere si indrumare. 6. Regulament de ordine interioara: drepturi; obligatii; sanctiuni; recompense. |
||
|
3.Descrie structura unei organizatii din domeniul profesional |
7. Servicii si departamente din cadrul organizatiei: resurse umane; contabilitate; productie; manager; secretariat; marketing; salarizare. Nivel ierarhic: nivel de calificare din sectorul de activitate unde se incadreaza Pozitia in cadrul ierarhiei: de colaborare cu membrii echipei; de comunicare activa cu superiorii. |
||
|
4.Manifesta disponibilitate fata de sarcinile de lucru |
Atitudine pozitiva: receptivitate la sarcini; receptivitate la lucrul incolectiv; flexibilitate. Disponibilitate pentru activitati suplimentare: program prelungit; sprijin in cadrul echipei; alte operatii solicitate. Disponibilitate pentru situatii neprevazute: defectiuni de utilaje sau echipamente; disfunctionalitati la locul de munca. |
||
|
|
Tranzitia de la scoala la locul de munca |
1.Isi evalueaza nivelul de pregatire in raport cu cerintele unui loc de munca |
1. Cerintele locului de munca: organizarea sarcinilor; distribuirea sarcinilor; igiena si securitatea muncii; relatii de munca. 2. Abilitatiile specifice locului de munca: sociale; tehnice. 3. Instruiri suplimentare la locul de munca: la adaugarea sau modificarea anumitor sarcini la locul de munca; la utilizarea utilajelor si echipamentelor noi. |
|
2. Isi asuma responsabilitatea fata de sarcina primita |
4.Cerintele sarcinilor primite: fisa postului; instructiuni de exploatare a utilajelor pentru operatii simple; dispozitiile organizatorului de proces ( superior ierarhic ). Responsabilitatii asumate in cadrul echipei: responsabilitatii de indeplinit; relatii de colaborare. Cerinte de timp si calitate: norme interne de indeplinire a sarcinilor; sisteme de asigurare a calitatii. |
||
|
3. Se instruieste continuu in vederea imbunatatirii propriei performante |
Surse de informare pentru imbunatatirea propriei performante: informationale(sef, colegi de echipa); aviziere; mentor Informatii necesare autoinstruirii: din observatii si recomandari ale grupului de lucru; din dispozitiile organizatorului de proces ( sef ); Decizii pentru imbunatatirea propriei performante: studiul individual; participare la programe de formare continua; invatare informala. |
||
|
|
4.Manifesta mobilitate ocupationala fata de schimbarile de pe piata muncii |
Surse de informare privind ocupatiile din domeniul de pregatire: COR; Profile ocupationale; Structura calificarilor; Cerinte de formare; Agentii specializate. Ofertele de munca conform pregatirii dobandite: Din oferta agentilor economici; Din aviziere; Agentii specializate; Consiliere; Prin relatii interpersonale. Optiuni profesionale cu asistenta de specialitate: Consiliere individuala |
Modulul Instruire practica comasata poate fi parcurs in mod independent, iar ordinea de parcurgere a continuturilor este cea din tabelul de la punctul III.
In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei:
-elevii invata cel mai bine atunci cand invatarea raspunde nevoilor lor;
-elevii invata cind fac ceva si cind sunt implicati activ in procesul de invatare;
-elevii au stiluri diferite de invatare;
-elevii participa cu cunostintele lor, dobandite anterior, la procesul de invatare;
-elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: demonstratia, proiectul, simularea. In cadrul modulului se exerseaza si alte competente din unitatile de competenta pentru abilitati cheie si tehnice: comunicare si numeratie, lucrul inechipa , pregatirea proceselor tehnologice, efectuarea lucrarilor de lacatuserie generala, asamblarea produselor electrice, evaluarea acestora facandu-se la respectivele module.
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza o singura data. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluare formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
Criterii de performanta:
(a) Identificarea surselor de informare.
(b) Selectarea informatiilor in functie de cerintele locului de munca.
(c) Compararea abilitatilor dobandite cu cerintele locului de munca.
Conditii de aplicabilitate a criteriilor de performanta :
Surse de informare: pliante, brosuri, mass-media, publicatii de specialitate, Internet
Cerintele locului de munca: program de lucru, regulament de ordine interioara, activitatile desfasurate la locul de munca, instructiuni de utilizare a utilajelor din dotare
Abilitati: executarea de operatii simple, rutiniere sub supraveghere si indrumare, comunicare, lucru in echipa, igiena si securitatea muncii
INSTRUCTIUNI PENTRU CANDIDATI
Cititi aceste observatii inainte de a incepe evaluarea:
V. Sugestii metodologice
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie:
Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.
In acest cadru, activitatile de invatare/instruire utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de invatare si nu pe cele de predare, pe activitati practice si mai putin pe cele teoretice. Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea Instruirii practice comasate, recomandam ca in acest proces sa se utilizeze metode bazate pe actiune, cum ar fi:
efectuarea de lucrari practice;
joc de rol;
simulare.
La fel de utile si recomandate pot fi urmatoarele metode:
explorative ( vizite, observarea directa, observarea independenta );
expozitive ( explicatia, descrierea, exemplificarea).
Cand instruirea practica comasata se desfasoara in ateliere scoala se recomanda efectuarea de lucrari practice din aria tematica a modulului Tehnologie electronica.
|
