Cum incepe 'o ora activa' ?
Sunt profesori care intra brusc in materia de predat, astfel incat multi elevi nu recepteaza
noutatea de la bun inceput din dificultati de adaptare rapida. Fara a oferi retete infailibile,
prezentam in cele ce urmeaza cateva modalitati de a deschide apetitul elevilor, respectiv de a le starni
interesul sau curiozitatea, de a deschide canalele de comunicare, de a le oferi posibilitatea sa se
implice de la bun inceput.
I. Schimbul activ de experiente
Este o procedura care poate conduce la mai multe rezulatate o evaluare initiala, angajarea
imediata in ora, interactiunea elevilor. Schimbul nu trebuie sa dureze mai mult de 5-7 minute. 434f59e
Oferiti stimulente pentru inceperea schimbului de idei, care sa solicite replici concise.
Puteti folosi una dintre sugestiile de mai jos :
Definitia unui cuvant care va fi unul din conceptele cheie ale orei
Intrebari despre evenimente/ procese/ actiuni la care ar fi putut fi martori si
care sunt centrale pentru ora.
Identificarea/ localizarea in timp si spatiu a unor personaje/ personalitati care
urmeaza sa apara sau au legatura cu lectia
Propozitii incomplete care se refera la idei importante care vor fi discutate pe
parcursul orei.
Opinii despre subiectul orei
Cereti fiecarui elev sa gaseasca un raspuns cat mai adecvat
Solicitati colegii de banca sa-si confrunte opiniile
Invitati fiecare pereche de colegi de banca sa impartaseasca raspunsul cu perechea
cea mai apropiata
Cereti fiecarui grup sa va raporteze solutia.
Folositi imediat informatia pentru urmatoarea activitate
II. Schimb in trei
Prin intermediul acestei proceduri elevii au posibilitatea sa schimbe opinii cu mai multi colegi
despre un concept/ fenomen/ proces care va fi reluat pe larg in ora.
Construiti cateva intrebari care au legatura cu principalele aspecte ale orei (Exemplu
pentru romana, cls. a V-a : Ce va place in basme ? ce nu va place ? Cu cine seamana
Harap Alb ? De ce sunt basmele povestite copiilor ?)
Impartiti elevii in grupe de 3 si pozitionati grupurile din clasa astfel incat fiecare grup
sa aiba in apropiere un alt grup in stanga si in dreapta (grupurile ar trebui dispuse in
perimetrul unui cerc sau al unui patrat)
Dati fiecarui grup o aceeasi intrebare de incalzire (trebuie sa fie cea mai simpla de
pe lista v. primele doua intrebari din exemplul de la 1.). Fiecare membru trebuie sa
ofere un raspuns rapid si scurt.
Cereti elevilor sa numere de la 0 la 2. Elevii cu numarul 1 se vor deplasa spre dreapta
la primul grup ; elevii cu numarul 2 se vor deplasa tot spre dreapta dar la al doilea
grup ; elevii 0 vor ramane pe loc. In noua componenta grupurile vor primi o aceeasi
intrebare, ceva mai dificila decat prima. Fiecare membru trebuie sa ofere un raspuns
rapid si scurt.
In functie de timpul avut, puteti face o a doua rotatie cu o intrebare mai complicata.
In timpul discutiilor de grup, treceti pe langa elevi si observati. Notati-va cateva
raspunsuri pe care sa le speculati ulterior in lectie.
III. Inceput amuzant
Este o maniera de a incepe facand haz de necaz ! Marele avantaj este ca atmosfera se
destinde. Dar elevii isi pun si mintea la contributie pentru a fi creativi cu umor !
explicati elevilor ca vor incepe cu un exercitiu amuzant inainte de a trece la treaba
serioasa.
impartiti elevii in grupuri de 4-6 si cereti-le sa faca haz de unul din aspectele tratate la
disciplina respectiva (un exemplu pentru matematica, cls. a VI-a, Care sunt modalitatile
cele mai dezastruoase pentru construirea unei figuri geometrice ?)
invitati elevii sa prezinte rezultatele
intrebati elevii ce au invatat de pe urma exercitiului si folositi raspunsurile pentru a trece
la trebile serioase
puteti concura elevii cu o creatie personala plina de umor
Sunt profesori care doresc cu orice pret sa acopere materia. Drept pentru care predau
intens pana la pauza sau si pe parcursul acesteia! Daca ne gandim la faptul ca acoperirea are si
conotatii negative (in sensul ascunderii, blocarii descoperirii), atunci aceasta abordare este cel putin
suspecta din perspectiva invatarii eficiente, interactive. Pentru ca retentia, intelegerea profunda sa
aiba loc, elevii trebuie sa aiba posibilitatea sa incheie ei insisi o secventa de instruire. De altminteri, daca revenim la metafora cu care am inceput acest capitol, este legitima o alta intrebare de
descoperire : putem accepta un ospat reusit fara un desert pe masura ?
IV. Revizitarea conceptelor
La sfarsitul unei unitati de invatare oferiti o lista de concepte/ subiecte/ aspecte tratate pe
parcurs. Explicati elevilor ca doriti sa vedeti ce isi amintesc si ce au uitat.
Puneti intrebari de tipul : La ce se refera X ? De ce este important X ? Ce importanta are X pentru tine ?
Faceti comentarii umoristice referitor la ceea ce elevii au uitat, dand vina pe dascalul care nu i-a dascalit suficient
V. Intrebare Raspuns
La sfarsitul unitatii de invatare dati doua fise fiecarui elev. Fisele vor avea urmatoarea
structura :
A Am o intrebare despre
B. Pot raspunde la o intrebare despre .
Dupa ce elevii au completat individual cele doua fise, formati grupe si cereti sa aleaga cea
mai interesanta fisa A si cea mai interesanta Fisa B.
Cereti fiecarui grup sa adreseze intrebarea de pe Fisa A selectata. Cereti unui elev din alt
grup sa raspunda. Daca acesta nu poate da raspunsul este solicitat un altul.
Cereti fiecarui grup sa raporteze intrebarea si raspunsul de pe Fisa B selectata
VI. Autoevaluare
Cereti elevilor sa completeze enunturi de autoevaluare de tipul
Mi-a placut sa (activitate derulata)
Mi s-a parut plicticos sa .
Cel mai usor a fost sa ..
Cel mai dificil a fost sa .
Imi propun sa .
Recomand profesorului meu ..
|
