Curriculum scolar
1. Concept si evolutie
2.Continutul invatamantului-caracteristici, surse, factori si criterii care determina continutul invatamantului
3. Strategii de organizare a continutului invatamantului
1. Concept si evolutie
Prin continuturi pot fi desemnate toate cunostintele, informatiile care sunt vehiculate, transmise, toate deprinderile carec se formeaza ca urmare a exersarii cunostintelor, totalitatea convingerilor , sentimentelor care se formeaza si care vor avea un impact decisiv asupra dezvoltarii ulterioare a personalitatii.
In literatura psihopedagogica cand se abordeaza continuturile in mod obisnuit se utilizeaza notiunea de contiunut. Alti autori , uneori eronat , incearca sa stabileasca o egalitatete intre termenii "continut" si "curriculum".
Intre ele exista o diferenta privin extensia pe care o are fiecare.
In cazul notiunii de ,curriculum"se desemneaza :
obiective
continuturi
metodologie
modalitati de organizare a instruirii
materiale suport pentru instruire
forme de evaluare
Curriculum -desemneaza continuturile instructiv-educative in stransa interdependenta cu obiectivele educationale, metodele didactice, formele de organizare a activitatii.
Cand se vorbeste de notiunea de curriculum este bine sa fie vizate toate variabelele, ele nefiind disociabile: nu se pot aborda obiectivele fara a face referire la continuturi.Se mai vehiculeaza si notiunea de core-curriculum care desemneaza toate continuturile care sunt furnizate de catre disciplinele fundamentale ( mate, fizica, chimie) si care contribuie la formarea culturii generale a elevilor.
In psihopedagogia francofona -"continut ascuns"-acele continuturi pe care elevii le asimileaza prin intermediul unor ocazii care se plaseaza in afara procesului instructiv-educativ. Acest continut ascuns nu trebuie neglijat , el poate deveni complementar, poate demonstra unele chestiuni care nu au facut obiectul educatieie formale.
In ultimele 2-3 decenii s-au facut o serie de progrese in elaborarea curricumului , in conceperea documentelor care obiectiveaza continuturile / conceperea planurilor de invatamant., programe, manuale.
Termenul de curriculum provine din limba latina ( singular:curriculum:plural curricula ) , unde inseamna alergare, cursa. In sens figurat , curriculum - solis, lunae, vitae-desemna curs al soarelui , al vietii.
Curiculum in sens restrans : curriculumul ar desemna insusi continutul invatamantului.
In sens larg acesta se refera la intregul program al actiunilor educative , cu toate componentele si interactiunile sale.
Punctul focal al curriculumurilor trebuie sa fie elevul, si nu materia. De aceea ,cand se vorbeste de continutul curriculumului trebuie sa intelegem ca nu este vorba de enunturi de m,aterii de invatat, ci de scopuri exprimate in termeni de competente, moduri de a actiona sau de a sti in general ale elevului.
Continutul invatamantului- caracteristici, surse, facori si criterii care determina continutul invatamantului.
Domenii si surse ale continuturilor:
Exista o serie de surse :
Cultura si arta
Stiinta si tehologie
Problematica lumii contemporane
Evolutii social-politice
1. Cultura si arta.
-reprezinta sursa traditionala a continuturilor;
-cu 7-8 decenii in urma , prin intermediul acesteia proveneau cea mai mare patre a continuturilor;
In ultima vreme, cultura si arta si-au diminuat importanta ca sursa a continuturilor. In pofida unor pareri care sustin necesitatea ca aceasta sursa sa se diminueze si mai mult , exista si argumente care pledeaza pentru pstrarea importantei culturii si artei ca sursa.
Argumente :
Prin intermediul productiilor oferiote de cultura si arta se formeaza la elevi convingeri, atitudini care conditioneaza o dezvoltare normala, echilibrata a personalitatii.
Prin intermediul unor creatii, elevii obtin informatii despre modul de functionare a unor societati, viu in contact cu valorile pe care le acreditau cetatenii din epocile respective, idealurile lor - impact asupra personalitatii ulterioare.
2. Stiinta si tehnologie
-a devenit cae mai importanta datorita progreselor care s-au format atat la nivelul stiintei , cat si la nivelul tehnologiei; ele pot fi reperate fie la un nivel macro (industrial) fie la nivel casnic.
La nivel casnic - multe activitati sunt indeplinite prin aportul unor instalatii , masini astfel incat individul are mai mult timp pentru cultura , pentru activitati profesionale.
Trebuie mentinuta o ponedere a stiintei si tehnologiei , sa se acorde o atentie considerabila cu conditia ca aceste materializari ale stiintei si tehnologiei sa fie subordonate demersurilor omului si a nu se ajunge la dependenta omului de acestea, la o stare de instainare.
3. Problematica lumii contemporane
Se pot constitui in adevarate surse ale procesului de invatare:
protectia mediului inconjurator ( studii, statistici care releva impactul evolutiei asupra echilibrelor biologice).
combaterea decalajelor dintre state ( dintre N-S,E-V)
combaterea terorismului
combaterea analfabetismului (5% din populatie)
combaterea razboiului si apararea pacii
combaterea xenofobiei , antisemismului.
4. Evolutii social-politice
Schimbarile de regim prin care trec anumite state:
a) de la sistemul politic de tip totalitar la regim democratic = continuturile procesului de invatamant trebuie radical renovate
b) unele tari devin independente ( foste colonii din asia, Africa care au depins de Imperiul Britanic, Francez)- structurarea procesului de invatamant.
George Vaideanu are in vedere surse suplimentare :
Investigarea viitorului si prefigurarea unor comportamente dezirabile ale indivizilor pentru a face fata exigentelor:
prob. legate de tineret-idealuri, expectante
prob. legate de evolutia comunicatiilor
prob. legate de evolutia sporturilor ( fenomen de masa acceptat de toti indivizii ).
Aparitia a noi surse a continuturilor nu trebuie sa determine supra aglomerarea programelor de invatat - trebuie disponibilizate acele continuturi care nu mai au relevanta.
Criterii
Criterii de natura socio-economica
-continuturile trebuie selectate astfel incat sa onoreze o serie de solicitari ce provin din domeniul social, economic - aceste domenii au nevoie de specialisti care sa rezolve problemele cu care se confrunta activitatea de productie.
- scoala reprezinta o functie economica -acopera cu specialisti toate sectoarele economice si productie.
Criterii de natura stiintifica
-continuturile procesului de invatamant trebuie sa fie in legatura concordanta cu evolutia tehnologiei
-aceste criterii se refera de asemenea la rigurozitatea transpunerii stiintei in obiecte de invatamant
Aspecte redate de aceste criterii
Continuturile trebuie sa redea structura conceptuala a stiintei respective ( conceptele care asigura intelegerea la disciplina respectiva).
Continuturile trebuie sa familiarizeze elevii cu metodele diverselor discipline.
Este important redarea cu fidelitate a evolutiei stiintei in timp , astfel incat elevii sa-si formeze o perceptie corecta in legatura cu evolutia stiintei respective si nivelul atins.
3. Criterii psihopedagogice
Se refera la respectarea :
-particularitatilor de varsta;
-nivelul dezvoltarii psihice;
-capacitatea de asimilare a informatiilor.
-aceste criterii impun adaptarea continuturilor in functie de structura psihica de ansamblu.
2 situatii - suprasolicitare
- subsolicitare
4. Criterii pedagogice
-acestea orienteaza din punct de vedere pedagogic activitatea de selectare a informatiilor.
Cerinte :
asigurarea echilibrului intre cunostintele de cultura generala si cele de specialitate;
continuturile trebuie sa faciliteze continuitatea invatarii , precum si trecerea de la un nivel inferior la unul superior
- trebuie sa se tina cont de interdisciplinaritate, valente formative, valoare instrumentala.
Caracteristicile esentiale ale curriculumului sunt " coerenta , cunoasterea interconexiunilor dintre elementele componente si posibilitatea obtinerii unui feed-back semnificativ in raport cu obiectivele urmarite.
Curriculum general , este o structura de continuturi centrate pe nevoile comune ale elevilor si selectate din materii de stricta necesitate pentru categorii largi de elevi. Corecurriculumul este construit din acel trunchi comun de materii , obligatoriu pentru toti elevii, iar -ca procentaj-ocupa pana la 80% din totalul discipinelor, restul materiilor fiind selectate circumstantial , in functie de nevoile concrete, speciale ale unor categorii de elevi.
Curriculum specializat ( sau de profil)- reprezinta acele seturi de cunostinte si valori specifice, simetrice cu anumite tipuri de continuturi ( stiintifice , artistice, tehnice), activate la diferite discipline pentru a forma si cultiva anumite competente in domenii particulare.
Curriculum ascuns ( subliminal)-termenul de continut ascuns implica valorile incorporate de elevi si clase de elevi, necuprinse in planificarea curriculara si include influente informale sau nonformale, datorate structurii socioculturale, familiei, grupurilor stradale, factorilor de personalitate.
Curriculum informal - este constituit din acele experiente de invatare captate in afara spatiului ( dar grefate sau aflate in complementaritate cu cele ivite in scoala), prin mass-media , institutii culturale, religioase, familie, grupul de prieteni.
Curriculum recomandat - constituie oferta pusa la dispozitie de experiti , de specialisti , care in functie de exigentele si obiectivele scolii ( sau societatii) de la un moment dat , deriva seturi de cunostinte si valori pe care le propun diferitilor utilizatori.
Curriculum scris - este acea ipostaza a curriculumului explicitat in numeroase documente ce directioneaza procesele de predare -invatare si in care sunt enuntate continuturile scolare de transmis: planuri de invatamant, programe scolare .
Curriculum predat - se refera la totalitatea cunostintelor, deprinderilor, atitudinilor actualizate efectiv in predare de catre actorii implicati in proces ( profesori , dar si elevi).
Curriculum invatat ( realizat)- este ceea ce achizitioneaza elevul si care este interiorizat si activizat de catre acesta, in diverse imprejurari, scolare sau nu. Curriculumul realizat p[oate fi evidentiat si prin evaluare.
Curriculum suport - constituie acea ipoteza a curriculumului prezenta la nivelul unor suporturi instructionale precum carti, ghiduri, caiete cu scop didactic, resurse multimedia.
Curriculum testat - este partea din curriculum sugerata -antrnata -tradusa-relevata -etalata la nivelul sau prin intermediul instrumentelor de evaluare.
Curriculum general -sunt acele tipuri de valori propuse tuturor elevilor dintr-un areal geografic si care asigura o integrare si o coerenta la nivelul diferitelor paliere societale.
Curriculum zonal ( local) - reprezinta acele oferte educationale de care beneficiaza doar unii elevi dintr-un spatiu geografic pentru care respectivele valori se dovedesc prioritare, fiabile, operationale , de stricta necesitate ( de exemplu, cunostinte de etnografie, folclor, istoria sau geografia comunitatii locale).
Curriculum exclus - reprezinta acele secvente ale curriculumului care nu au fost ipostaziate in predare din anumite ratiuni .
Strategii de organizare a continutului invatamantului
Ca principiu de structurare a continuturilor invatarii, interdisciplinaritatea a fost sustinuta inca de la inceputurile scolii, de catre sofistii greci care definisera programul unei enkyklios paidea , invatamantul circular conceput pentru a oferi elevului un orizont unitar al fundamentelor educatiei intelectuale.
Exista patru modalitati :
monodisciplinar
interdisciplinar
pluridisciplinra
transdisciplinar
Ca modalitate de organizare a continuturilor scolare in planuri , programe si manuale de invtamant , interdisciplinaritatea a fost aplicata la inceputuirle istoriei scolii si a universitatii , dar ulterior a fost progresiv limitata , pe masura ce societatea a evoluat catre specializare si superspecializare pe domenii de cunostere si investigatie.
Interdisciplinaritatea - reprezinta o modalitate de organizare a continuturilor invatarii , cu implicatii supra intregii strategii de proiectare a curriculumului , care ofera o imagine unitara asupra fenomenelor si proceselor studiate in cadrul diferitelor discipline de invatamant si care faciliteaza contextualizarea si aplicarea cunostintelor scolare, in diferite situatii de viata.
-continuturile sunt organizate astfel incat mai intai se identifica notiunile care sunt comune - se regasesc la nivelul mai multor discipline - in jurul acestor notiuni se deriva cunostinte ce apartin discipinelor la nivelul carora au fost identificate respectivele elemente de similaritate.
Avantaje :
-selectie riguroasa
-stabilirea unor corelatii intre discipline
-continuturile sunt mai usor aplicabile
-favorizeaza aparitia unor discipline de granita : psihopedagogia, biochimia, biofizica.
Monodiscipinar
- continuturile apar astfel incat o disciplina constituie un singur domeniu de cunostere sau o singura disciplina
Limite :
-supraincarcarea programei
-tendinta profesorului de a se concentra pe disciplina predata
-tendinta de a introduce in programe analitice noi continuturi fara a elimina cunostinte ce nu mai sunt actuale
- nu favorizeaza stabilirea unor corelatii intre continuturi.
Pluridisciplinaritatea - Multidisciplinaritatea
-punct de plecare -Centre de interes DECROLY
Caracteristici : se delimiteaza mai intai tema , subiectul , activitatea de invatare , tema va fi tratata din perspectiva unor continuturi diferite si de un numar mare de discipline.
Limite : presupune anumite dotari la nivelul institutiilor scolare , nu toate continuturile pot fi organizate astfel.
Avantaje : se reduc programele analitice.
Favorizeaza realizarea unor corelatii intre continuturile diferitelor discipline si intelegerea.
Transdisciplinar
-realizata pe baza unor modele ce permit selectarea unor continuturi ce apartin unor domenii aparent indepartate .
-are succes atunci cand subiectii sup[usi instrurii au o experienta bogata care sa le permita intelegerea unor continuturi aparent incompatibile.
Concluzie :
-optiunea pentru o anumita modalitate de organizare a continuturilor trebuie sa tina seama de particularitatile elevilor.
Ierarhizare optima :
-primar-monodisciplinar
-gimnazial-interdisciplinar
-liceal-pluridisciplinar
-universitar-multidisciplinar -interdisciplinar
transdisciplinar-studii aprofundate, doctorat.
Organizarea modulara
Organizarea modulara reprezinta o forma de realizare a unui invatamant diferentiat.
Modulu este conceput ca o "unitate de invatare" sau de terapie , ca un , bloc de continut".
Aceste unitati de invatare sunt constituite din:
-ansamblul de obiective
-situatii de invatare
-evaluare
-strategii didactice
Structura modulara asigura corelatia intre obiectivele educationale, situatii de invatare si evaluare.
Fiecare disciplina de invatamant poate fi considerata ca un modul disciplinar.
Modulul fiind considerat ca o unitate de invatare are o anumita autonomie in cadrul modulului disciplinar, permite organizarea invatarii pe niveluri in functie de posibilitatile reale ale elevilor.
Organizarea modulara constituie o alta modalitate de modernizare si adecvare ale acestuia la cerintele scolii contemporane. Invatamantul modular consta in structurarea continuturilor in moduli didactici , acestia, incluzand seturi de cunostinte, situatii didactice , activitati si mijloace de invatamant delimitate , menite a se plia pe cerintele si posibilitatile unor grupe sau clase de elevi. De altfel, unul dintre scopurile invatamantului modular se refera la accentuarea flexibilitatii continuturilor in functie de interesele si capacitatile elevilor, de particularitatile lor psihice. Invatamantul modular nu se disperseaza de programul comun , constituit dintr-un numar de discipline fundamentale, obligatorii pentru toti. Simultan cu frecventarea cursurilor comune, in vederea realizarii unei diferentieri ( firesti si necesare) , elevii pot urma anumiti moduli , in acord cu dorintele si aptitudinile lor.
Modulii, ca variante de continut , pot fi diferiti in ceea ce priveste dificultatea , nivelul si ritmul de lucru. Astfel , se pot structura moduli de recuperare , pentru elevii cu dificultati , sau moduli de explicatii suplimentare , pentru categorii de elevi buni sau foarte buni. Elevul opteaza sau i se sugereaza urmarea unui modul pe care il parcurge cu ajutorul profesorului, efectuandu-se apoi evaluarea rezultatelor. In caz de nereusita , se recomanda un modul inferior sau complementar. Mai multi moduli se pot construi intr-un lant modular sau o suita de moduli care vor fi oferiti /ceruti elevilor in functie de obiectivele instructiv-educative sau in raport cu interesele si aptitudinile acestora.
Organizarea integrata a continuturilor
Presupune integrarea unor elemente de continut particulare in noi structuri explicative ( noi discipline) care realizeaza un salt metateoretic, preluand si integrand continuturi esentializate si resemnificate din perspectiva noii "umbrele" explicative mai cuprinzatoare ( discipline precum : stiintele naturii, jocurile sociale). Integrarea valorilor se poate face pe mai multe linii ; integrarea cunostintelor in jurul unui pol stiintific ( seturi conceptuale , scheme operatorii , metodologii investigative), ordonarea cunostintelor catre un pol practic ( precum centrele de interes ale lui Ovide Decroly-hrana , securitate, afiliatie), gruparea in jurul unui pol social ,( aspecte economice, politice, religioase ) , integrarea valorilor in functie de un pol personal ( iubire, boala, familie ). Structurarea integrata realizeaza o junctiune a obiectivelor educationale , a unor structuri de continuturi corelative si a intereselor si disponibilitatilor actorilor antrenati in invatare.
Organizarea diferentiata sau personalizata a continuturilor
Aceasta modalitate de organizare a continuturilor vizeaza adaptarea procesului instructiv-educativ la posibilitatile aptitudinale , la nivelul intereselor cognitive, la ritmul si la stilul de invatare ale elevului. In termeni de politica educationala, strategia diferentierii curriculare se exprima prin trecerea de la " o scoala pentru toti " la " o scoala pentru fiecare". In conceptia de ansamblu a reformei curriculare din Romania , aceasta strategie de organizare a continuturilor este recomandata atat pe considerente psihopedagogice , cat si ca directie a integrarii si comptibilizarii proceselor educationale in spatiul euroatlantic.
Exista numeroase aspecte ale adaptarii curriculum-lui in acord cu trebuintele de dezvoltare si de afirmare ale predispozitiilor aptitudinale generale si specifice ( ce se manifesta pe diferite niveluri, de la retard, pana la supramediu si la supradotata). In general , diferentierea experientei de invatare se face de catre profesor, in continuturi, metode de predare -invatare, mediu psihologic, standarde de performanta. Diferentierea se exprima , la nivelul elevului , prin extensiunea cunostintelor, profuinzimea intelegerii, ritmul si stilul de invatare( creativ, reproductiv, investigativ, etc).
La nivelul scolii generale , unde se va asimila un trunchi comun de cunostinte diferentierea se face in special prin extensiunea si profunzimea cunostintelor propuse spre invatare si mult mai putin prin natura lor ( cu exceptia disciplinelor optionale). In acest sens , noile programe pe discipline si arii curriculare lasa la decizia profesorilor sa abordezfie un "curriculum aprofundat " (predarea se limiteaza la 70% din programa, in intreg timpul alocat discipilei prin planul de invatamant), fie sa abordeze un "curriculum extins"( mai mult de 70%, cu predare in acelasi interval de timp). In primul caz, predarea se va adresa elevilor cu interese cognitive normale sau mai reduse , ori fara predispozitii aptitudinale in domeniul respectiv. Cel de-al doilea caz se adreseaza elevilor cu predispozitii aptitudinale inalte si cu interese deosebite pentru aria curriculara respectiva. Aici , ritmul de insusire va fi mai alert, continuturile vor fi compactizate prin reducerea repetitiilor sau a exercitiilor si prin alocarea timpului astfel castigat abordarii unor cunostinte in plus sau la niveluri de dificultate sporita.
Pentru core curriculum , diferentierea o face profesorul clasei ( cand diferentierea se aplica in cadrul aceleasi clase ) sau conducerea scolii si catedra , atunci cand se opteaza pentru predarea pe clase omogene de aptitudini. De altfel, forma de organizare a procesului de invatamant este unul dintre factorii determinanti pentru succesul strategiei de personalizare a curriculum-lui
Documente care obiectiveaza continuturile
Planul de invatamant
Programe analitice
Manuale scolare
Culegeri de probleme, de texte, benzi video, audio, materiale suport care cuprind continuturi care nu se gasesc la nivelul manualelor scolare.
Planul de invatamant
-reprezinta primul document care obiectiveaza continuturile si de asemenea reprezinta documentul care concretizeaza optiunile pe care le manifesta statul respectiv , in materie de politica educationala.
-obiectiveaza continuturile , pentru ca el contine totalitatea disciplinelor de invatamant care urmeaza a fi studiate la nivelul unui ciclu de invatamant sau totalitatea disciplinelor care urmeaza sa se studieze in cadrul unui anumit tip , profil de scoala.
-pe langa enumerarea disciplinelor care se vor parcurge, planul ofera si informatii in legatura cu numarul de ore alocate fiecarei discipline , atat la nivel saptamanal, cat si la nivel anual, ofera informatii si despre felul cum alterneaza activitatile de instruire cu perioadele de vacanta.
-in cadrul lui , disciplinele sunt grupate in trunchiuri pe grupe , putandu-se avea in vedere mai multe criterii:
Ø Criteriul obligativitatii-disciplinele se grupeaza obligatorii, optionale si facultative.
Ø Criteriul referitor la importanta pe care o are o disciplina sau alta in realizarea culturii generale, a formarii si specializarii pentru care a fost elaborat planul de invatamant.
Pentru a deveni un instrument util, planul de invatamant trebuie sa raspunda unor exigente:
1. Respectarea unor corelatii care trebuie sa se stabileasca pe verticala. Trebuie conceput astfel incat parcurgerea unor discipline de invatamant la nivele mai mici ale scolaritatii sa se constituie in premize favorabile pentru studierea disciplinelor care urmeaza sa se studieze la niveluri mai inalte ale scolaritatii.
2. Respectarea unor corelatii care trebuie sa se stabileasca pe orizontala . disciplinele trebuie ierarhizate in cadrul planului de invatamant astfel incat sa se poata realiza corelatii cu usurinta mai ales intre disciplinele care se realizeaza la nivelul aceleiasi clase.
In privinta elaborarii efective a acestor documente : planul de invatamant este elaborat de instanta suprema ,Ministerul Educatiei, mai ales pentru ciclurile : prescolar, primar, gimnazial, liceal. Este posibil ca unele planuri sa fie elaborate de alte organisme ISJ ( pentru formari specifice unei anumite zone geografice), ONG sau unele institutii care au competente in reconversia profesionala ( DJ pentru fortele de munca, oficiii specializate in recalificarea profesionala), dar aprobate de MEC.
Programa scoala
este un document care configureaza continutul procesului instructiv-educativ la o disciplina de invatamant
constituie principalul ghid pentru activitatea profesionala
-este document oficial cu caracter unitar si obligatoriu pentru obiectul de invatamant care se studiaza in toate scolile de acelasi grad si profil.
-indica : -obiectivele
-capitole
-teme
-subteme si timpul afectat fiecaruia
-ofera indicatii metodologice de abordare a continuturilor astfel incat sa se realizeze obiectivele stabilite.
-la disciplinele practice, se indica:
-aplicatiile
-lucrarile experimentale
-materialele demonstrative
-sursele de informare
-instrumente de evaluare
Programe analitice
cuprind : - o dirijare indeaproape a activitatii de predare
- se specifica obiectivele disciplinei
- importanta disciplinei respective la dezvoltarea personalitatii.
-formuleaza recomandari metodice
-planifica totalul orelor pe tipuri de activitati
-se subliniaza acele continuturi , capitole, teme care trebuie aprofundate , functie de anumite profiluri de formare profesionala.
Dezavantaj : este constangatoare , nu lasa loc initiativei didactice.
Programe cadru
-ofera doar un cadru general , orientativ al obiectivelor specifice si al elementelor principale de continut.
Avantaje
-lasa libertate de predare cadrului didactic
-flexibilitate , adaptabilitate
-creativitatea cadrului didactic
Dezavantaje
-sunt prea generale si lipsite de repere
-greu de aplicat pentru cadre;le didactice debutante , care nu au experienta didactica.
Concluzie : se opteaza pentru una sau alta dintre programe in functie de : conditiile concrete , experienta cadrelor didactice
Continuturile in invatamantul special
-sunt stabiolite prin aceleasi documente ca si in invatamantul de masa.
Adaptarea continuturilor se realizeaza :
-obiective generale
-obiective pe discipline
-obiective pe fiecare lectie -toate depind de planificarea pedagogica a continuturilor.
Definitie
Continuturile = ansamblul de cunostinte , abilitati, modele atitudinale si comportamentale organizate sistemic si etapizate pe cicluri de invatamant in vederea formarii elevilor unor P armoniase , in concordanta cu cerintele actuale si viitoare ale societatii.
Prin C este vizata nu doar insusirea de date, teorii ci si formarea capacitatilor mintale implicate in proces.
Continutul invatamantului nu este doar informativ , ci si formativ , iar in invatamantul special corectiv-terapeutic.
In cazul elevilor cu deficiente senzoriale sau fizice adaptarea curriculara se realizeaza pri extensiune:
- sunt introduse o serie de activitati suplimentare specifice care vizeaza cu precadere aspecte legate de demutizare , insusirea unor limbaje specifice ( dactileme, alfabetul braille, limbajul semnelor) , si comunicare , orientare spatiala etc.
- sub aspect curricular in invatamantul special pentru deficientul mintal exista doar I-IV.
In literatura didactica se subliniaza ca din punct de vedere pedagogic , continuturile invatamantului nu sunt independente de obiective si de conditiile predarii si evaluarii, adica de aspecte metodologice.
Ele se intrepatrund , se interconditioneaza.
In sens larg :
Curriculum = totalitatea obiectivelor , C si a strategiilor de predare , invatare, evaluare aflate in stransa interdependenta.
In sens restrans:
Curriculum = organizarea si planificarea pedagogica a C invatarii in vederea realizarii unor performante scolare.
Continuturile invatamantului=atat al celui obisnuit , cat si al celui special -este supus unor presiuni spre innoire , de catre revolutia stiintifica si tehnologica din intreaga lume.
Drept consecinta se accentuieaza contradicrtia proprie intregului invatamant dintre cerintele curriculare adesea excesive, si capacitatile reale ale multor copii de a face fata cerintelor activitatii scolare.
In vederea prevenirii si combaterii unor asemenea fenomene:
-selectarea atenta a C ce urmeaza a fi incluse in curriculum-ul scolar obligatoriu -prin planurile de invatamant si programele analitice dar si in perfectionarea metodologiilor de lucru cu elevii.
Planul de invatamant pentru scoala speciala -1991
Asigura un cadru curricular echilibrat
Asigura un raport normal intre principalele tipuri de activitate - de invatare
-de pregatire pentru munca
-de terapii specifice
3. A beneficiat de orientarea stiintifica , asigurata de Institutul National de Recuperare si Educatie Speciala a Personaelor Hanicapate .
Necesitatea ca planurile de invatamant sa fie elaborate diversificat pentru fiecare forma din cadrul unei anumite categorii de handicap.
Exemplu: separat pentru scolile speciale de surzi si hipoacuzici
Necesitatea utilizarii unor tehnici medicopedagogice si terapeutice diferentiate , in raport de tipul si gravitatea handicapului.
In elaborarea planului de invatamant si a programelor analitice , prioritare sa aiba un model distinct de discipline sau activitati de compensare si terapie.
structura modulara a planului de invatamant sa se reflecte si in gruparea disciplinelor prevazute, in urmatoarele cinci categorii de activitati:
a). de cunostere sau de organizare a cunoasterii
b) de expresie
c) de ergoterapie
d) de terapie si recuperare sau compensare
e) activitati optionale
Al doilea plan de invatamant ( modificat primul) 1998
Aspecte pozitive
1. prelungirea duratei de scolarizare ( clasa a Ixa)
-ofera posibilitatea unei mai bune esalonari a solicitarilor curriculare - in prezent in scoala speciala copii maxim CI=65
2. introducerea a unei ore de religie /sapatamana la toate bclasele
-contribuie la ridicarea nivelului educatiei morale
-ameliorarea comportamentului elevilor
1991 ,Ionel Musu -in revista de educatie speciala -curriculum a localizat obiectivele continutului
In perspectiva moderna notiunea de handicap implica nu numai viziunea medico-naturista , ci si cea psihosociala.
Diagnosticul si prognosticul presupune nu numai examenul medical , ci si cel psihopedagogic.
Viziunea complexa asupra handicapului impune si un model de terapie recuperatorie-compensatorie complexa si integrata -axata pe P copilului, avand ca obiectiv central restructurarea si compensarea P intr-un context social integrat in continua schimbare = notiunea de educatie speciala trebuie conceputa ca o activitate pluridisciplinara ( pedagogica, psihomedicala si sociala) ceea ce face ca axul invatare-recuperare-compensare-terapie sa devina determinant pentru:
-structurarea curriculumului
-alegerea conceptiei care sa directioneze intreaga politica educativa
I.Musu -coordonate ale elaborarii planului de invatamant ( pentru educatia speciala).
1.Necesitatea structurarii distincte a acestor planuri pentru fiecare forma clinica majora a unei anumite categorii de h ( ex. surzi si hipoacuzici).
2. Directiile de diversificare ale planurilor de invatamant sunt :
a) -planurile pentru scolile speciale autonome ( vizand H moderat).
-pentru H multiplu
-pentru educatia speciala integarta
b) -pentru cei scolarizati in sanatorii si pentru cei imobilizati la domiciliu.
3. Necesitatea acordarii de prioritate disciplinelor , activitati cu caracter recuperatoriu.
4. promovarea sistemului modular
Modul = unitate de invatare proiectata in stransa legatura cu o unitate de terapie.
Trasaturi :
-functionalitate proprie
-integritate inter-si intra modulara ( fiecare modul sa fie bazat pe niste componente bine legate intre ele, dar si intre ele.).
Organizarea modulara
Avantaje :
- se asigura un trunchi comun pe verticala , atat in cadrul fiecarui tip de unitate scolara ( gradinita specaila, scoala speciala, scoli profesionale speciale) si se ajunge la o predare integrata asigurandu-se o educatie globala si nu compartimentala ale carei sarcini esentiale sunt formarea conceptelor fundamentale comune tuturor disciplinelor , activitatilor, cu deosebire cele de citit-scris, calcul , abilitati manuale , desen.
- se asigura convergenta tuturor interventiilor de invatare, compensare, terapie, recuperare.
Sistemul modular pune in evidenta 2 principii de integrare curriculara, continuturi unitare).
1. de integrare primara prin moduli specifici vizand o educatie globala a intregii P punand accent pe formarea :
-conduitelor perceptiv-motrice
-achizitiilor instrumentale
-schemei corporale, lateralitatii
-structurii spatio-temporale
2. de integrare secundara, rezulta din necesitatea de a asigura interdisciplinaritatea, intra-si intermodulara.
-un modul =unitatea structurala de obiective, continut, metode
Musu : materiile de invatat ( continutul) ar trebui sa fie organizat pe blocuri de continut in gradinite si in moduli in scolile speciale = interconectare a faptelor, conceptelor, abilitatilor, valorilor, normelor.
3. blocul de continut sau modulul
elementele fundamentale:
1. Sistemul de intrare -format din enunturi taxonomice ( obiectivele_ - acestea formand axul central al moduluilui functional de invatare.
- in functie de continut pe care se bazeaza, obiectivele pot avea formulari diferite,
Musu propune 3 variante
v obiective privind faptele , conceptele, procedeele, valorile, normele.
v Obiective globale ( generale) intermediare care corespund situatiilor concrete de invatare
v Obiective terminale-formulate in termeni comportamentali.
v Obiective generale cu enunturi taxonomice
2. Procesul de operationalizare al invatarii
sistemul de invatare -predare-conceput ca un plan de predare pentru profesorul si invatare pentru elevi.
3. Evaluarea -se face in 3 etape :
De preinvatare ( preterapeutica -la activitati specifice ) ex :TTL
Scop :- diagnoza initiala
- inregistrarea dificultatilor si a lacunelor
- de proiectare , alegere a instrumentelor de utilizare
De post invatare ( postterapeutica)
Scop:-determinare a achizitiilor
- de depistare a lacunelor
- de evidentiere a decalajelor
Evaluare globala - pentru a verifica gradul de indeplinire a obiectivelor generale
4. Noul plan cadru cuprinde si activitati coordonate de educator grupate astfel:
1. formarea autonomiei personale la elevi
2.activitati practice de pregatire pentru munca si viata
3. activitati ludice si loisir
4. activitati de socializare
5. activitati culturale si de cunostere
Are si un neajuns:
-reducerea accentuata -in raport cu importanta pe care o detin in procesul terapeutic si al pregatirii practice .
-numar de ore / sapatamana la - matematica 3-4 ore la I-V
4 ore la VI-IX
- profesionalizare 2 ore V-VI
3-4 ore
la
Un curriculum adaptat specificului dezvoltarii psihice a scolarului cu deficienta mintala trebuie sa vizeze trei aspecte fundamentale:
1. Aspectul de continut
In care sec manifesta puternic contractia invatamantului actual ( soldata cu supraincarcarea elevilor) dintre solicitarile mereu crescande, sub aspectul volumului de achizitii considerate minim necesare si capacitatea de efort si de asimilare a fiecarui scolar.
Acesta contradictie este cu atat mai acuta in invatamantul special facand necesare nu numai programe analitice adaptat ( in prezent actualele programe au fost coordonate de prof. I Musu pe baza principiului organizarii modulare) , ci programe diferentiate de interventie complexa , duse pana la individualizare -personalizare.
2. Aspectul operational
- prin care se urmareste asigurarea formarii unor cunostinte nu numai concrete , ci si dinamice , operative. Dezideratul combaterii verbalismului excesiv.
Solutii :
-imbinarea echilibrata a mijloacelor verbale cu cele practice :
-orientare ludica
-material didactic simplu
-simplitatea expresiei
-viteza cu care vorbesti
de la particular la general -sa se porneasca de la explicatii la definitii.
3. Aspectul terapeutic-compensator
In acest invatamant fie special , fie integrat atat continuturile , cat si modalitatile de lucru trebuie alese si aplicate , astfel incat sa contribuie la prevenirea si inlaturarea dificultatilor scolare, dar ,mai ales , a celor care isi au originea in trasaturile de specificitate ale scolarilor cu handicap.
|
