REVISTA NVĂŢĂTORILOR

DE LA sCOALA « LUCIAN BLAGA » JIBOU

Numarul 1, Anul 2005

COLECTIVUL REDACŢIONAL

COORDONATORI:

DIRECTOR: prof. Coste Gheorghe

CONS. EDUC.: prof. Pop-Cozac Emil

înv . Hideg Ana

înv. Berar Floare

înv. Biris Valeria

înv. Borzan Irina

înv . Câmpan Cosmina

înv . Cret Marioara

înv . Coste Daniela

înv. Fazacas Livia

înv. Inceu Aurel

înv . Masalar Angela

înv . Moldovan Eugenia

înv . Moldovan Eva

înv . Motisan Isidor

înv . Oniga Virginia

înv . Veres Sanda

Tehnoredactare computerizata: înv. Veres Sanda

"scoala trebuie sa te învete a fi propriul tau dascal,

cel mai bun si cel mai aspru"

Nicolae Iorga

"Ţin minte-un timp ce nu l-a sters uitarea,

Când, lânga chipul mamei, mult iubit,

Îmi aparea alaturi alt chip

Un chip frumos si blând: învatatoarea"

Nina Cassian

Cuvânt înainte

Revista initiata de învatatorii scolii "Lucian Blaga" Jibou are un titlu cu rezonanta: "Dascali de nota 10". Acesta incuba doua elemente esentiale, si anume: "dascal" si "nota 10".

Cine este dascalul? Este un om simplu, dar cu suflet mare. Este fiinta care se apleaca cu gingasie si migala asupra tinerelor vlastare, îndrumându-le pasii spre tainele scrisului si cititului. Este cel care, prin tot ceea ce face, devine un adevarat model, un artist desavârsit, al carui rol nu poate fi monoton, pentru ca fiecare zi îi da posibilitatea sa apara în mod inedit, deoarece sufleorul îi sugereaza ideile cele mai potrivite. Este persoana pentru care toti cei din jur ar trebui sa ridice palaria sau sa schiteze o mica plecaciune în semn de respect fata de tot ceea ce a facut, rupându-si câte o mica particica din sufletul sau si daruind-o, cu multa dragoste, discipolilor.

Ce este nota 10? "Nota 10" reprezinta telul suprem spre care tinde orice persoana care respecta si se respecta. Reprezinta o însumare de lucruri bune care duc spre progres, spre tot ceea ce este frumos si placut.

Aceasta revista se doreste a fi un corolar al muncii neobosite a dascalilor nostri, o sinteza a vastelor activitati desfasurate si, în acelasi timp, un ghid pentru toti cei care o vor rasfoi. Îi urez viata lunga si plina de realizari, spre folosul tuturora.

Prof. Gheorghe Coste

Educatia si conceptul de educatie

a copilului mileniului III

ed. Barbur Susana

Gradinita cu program normal nr.3, Jibou

Ideea conceperii educatiei ca o dimensiune a întregii vieti, ca un fenomen continuu care se identifica cu însasi existenta individuala, are origini foarte îndepartate si aceasta afirmatie poate fi sustinuta de aprecierea revelatoare a filozofului SENECA - "Chiar si batrânii trebuie sa învete" - considera el în secolul I.

De asemenea, marele pedagog L. A. Comenius atentiona, în secolul al XVII - lea, ca viata toata este o scoala si tot el este autorul celebrei triade privind educatia: "oriunde, oricând, oricine".

În perioada interbelica, savantul Nicolae Iorga aprecia ca "Învatat este omul care se învata necontenit pe dânsul si învata necontenit si pe altii".

Traim într-o lume complexa, aflata într-o transformare rapida si globala, iar supravietuirea omenirii depinde de noi, de-o varianta istorica a educatiei permanente prin care învatarea depaseste cadrul strict al transmiterii didactice, devenind anticipativa, inovativa si permanenta. Educatia este factorul strategic al dezvoltarii de perspectiva si priveste modelarea multidimensionala si anticipativa a factorului uman. În educatie, un rol aparte îl ocupa perioada prescolaritatii, care, conform datelor si concluziilor formulate de specialistii în pedagogie, psihologie si antropologie, este decisiva pentru formarea ulterioara a tânarului si perfectionarea specialistului de mâine.

Considerarea copilului în evolutia sa specific individuala si sprijinirea lui prin educatie în fiecare etapa a dezvoltarii sale este conditia de baza a schimbarii de comportament de care avem nevoie acum si de la care putem porni.

Programa activitatilor instructiv - educative din gradinita de copii prefigureaza doua mari tendinte de schimbare în comportamentul educatoarei, si anume:

crearea unui mediu educational adecvat pentru o stimulare continua a învatarii spontane a copilului;

introducerea copilului în ambianta culturala a spatiului social caruia îi apartine, în ideea formarii ca o personalitate autonoma si constienta de sine.

Prima componenta a EDUCAŢIEI, si anume educatia anticipativa, deschide usile gradinitei, unde educatoarea este cea care creaza mediul educational favorabil, stimulativ si interesant pentru învatare în sala de grupa. Ea însasi devine parte integranta a acestuia, corelând metodele de predare-învatare cu vârsta, nevoile, dorintele si cu viata activa, care are propriile ei exigente.

Noua politica educationala se dovedeste a fi capabila sa anticipeze schimbarile de mâine ale societatii, tinând cont de finalitatile si functiile educatiei pe nivele de vârsta, elaborând obiective specifice ce se regasesc si în noua programa, cum ar fi:

însusirea deprinderilor sociale fundamentale (lecturi, calcul matematic, info, notiuni pentru sanatate);

de personalitate din perspectiva unei noi calitati a vietii.

În viata de zi cu zi auzim mereu expresiile: «românul este inventiv»  sau «inventia românilor», «... din statele lumii au facut», pentru ca, în epoca revolutiei tehnico-stiintifice, la fiecare 8/10 ani, volumul de cunostinte se dubleaza, iar educatia se realizeaza daca educatorii au capacitatea de a selecta esentialul pe care trebuie sa-1 retina copilul. De aici si în aceste conditii atitudinea stiintifica a educatoarei este o conditie necesara în realizarea educatiei inovative. Adica sa-i entuziasmezi pe copii în fata realizarilor cercetarii, sa le formezi deprinderi de lucru adecvate, acestea find obiective ale educatiei la început de mileniu III.

Consiliul European desfasurat la Lisabona, în martie 2000, marcheaza un moment decisiv în stabilirea directiei politice si de actiune în Uniunea Europeana. Concluziile sale sustin ca Europa a intrat, în mod indiscutabil, în era cunoasterii, cu tot ce implica aceasta, pentru viata culturala, economica si sociala.

Modelele învatarii, muncii si cele ale vietii se schimba rapid. Acest fapt nu presupune doar adaptarea individului la schimbare, ci, în egala masura, aceasta stabileste cai de schimbare a modului în care lucrurile sunt realizate. Din concluziile Consiliului European reiese ca sistemul de educatie si instruire din Europa este pentru implementarea învatarii pe tot parcursul vietii la nivel individual si institutional si în toate sferele publice si private. Asta înseamna noi deprinderi de baza pentru toti - aici intrând limbile straine, cultura tehnologica, deprinderi anteprenoriale, competente sociale. Stapânirea solida a acestor deprinderi de baza este cruciala pentru fiecare si acest fapt este începutul învatarii de-a lungul vietii. si-n acest sens, gradinita devine, la început de mileniu III, "POARTA NR. 1".

În prezent, toti avem nevoie de informatii si sfaturi asupra ceea ce vom face mai departe, iar sursele de informatie si instrumentele de diagnosticare bazate pe ICT-Internet Based, deschid noi orizonturi pentru îmbunatatirea gamei si calitatii serviciilor de orientare si consiliere. Ele pot extinde rolul profesional al educatiei, dar nu-1 pot înlocui. Prin folosirea calculatorului conectat la Internet, atât în institutiile de învatamânt, cât si în familiile copiilor prescolari, apropiem mai mult învatarea de domiciliu si copilul de o alta realitate. Prin urmare, mobilizarea resurselor autoritatilor locale în sprijinirea învatarii permanente este esentiala. Diferitele oportunitati locale ale accesului la învatarea permanenta constituie o garantie a faptului ca oamenii nu sunt obligati sa-si paraseasca regiunea natala pentru a studia si instrui, deci trebuie sa aiba posibilitatea de a face acest lucru, iar experienta unei asemenea mobilitati trebuie sa devina o experienta pozitiva în sine. Pentru anumite grupuri, cum sunt cele ale persoanelor cu handicap, mobilitatea fizica nu este întotdeauna posibila. În anumite cazuri, accesul egal la învatare poate fi dobândit prin aducerea învatarii catre beneficiar cu ajutorul calculatorului, realizându-se comunicarea virtuala.

Daca problemele cheie se contureaza în rezolvare, în gradinita, în sensul ca educatoarele stapânesc elementele de baza în învatarea si initierea copiilor de a accesa programe, jocuri etc., iar resursele materiale exista (macar un calculator pe grupa), se poate asigura începutul educatiei copilului mileniului III, este pe fagasul bun, iar acesti copilasi vor cere necontenit calculatorul acasa, la scoala, în cluburi de copii, la casa de cultura, în biblioteci, în locuri de rugaciune.

Impactul mediilor educative asupra copiilor educati lasa loc de cercetari continue, iar realitatea în continua schimbare determina o dinamica socio-culturala cu efecte imprevizibile si la nivel prescolar. Toate formele educatiei sunt realizate si la acest nivel astfel ca instruirea în sistem traditional este realizata cu rigurozitate în timp si spatiu, prin planuri si programe finalizate cu testari.

Educatia nonformala se realizeaza prin activitati extrascolare, extracurriculare, obtionale, întreceri, competitii, vizionari de spectacole (deci activitati complementare).

Educatia informala se realizeaza prin activitati spontane, difuze si ocazionale (strada, cartierul, grupuri religioase), mass-media, acestea uneori scapând controlului pedagogic.

si toate aceste forme ale educatiei, la nivel de gradinita, se realizeaza considerând ca, pâna la 6 ani, copilul acumuleaza, prin inteligenta, 68% din totalul operativitatii intelectuale pe care le-ar avea la 17 ani (conform studiilor psihologului B.S.Bloom), iar, pe urma, în întreaga perioada prescolara se constituie personalitatea copilului, pe de o parte, si, pe de alta parte, este implicata inteligenta în structura marilor întrebari « Ce este? De ce? Cum? »

Conform cercetarilor psihologului american A.Gessel, pâna la 3 ani copilul este conformist, la 4 ani devine fantezist în exces, la 5 ani atinge vârsta de aur.

În fata nostra, a tuturor s-au deschis numeroase probleme de factura noua. Ele solicita înca o activitate foarte complexa a formatorilor, o mai bogata abilitate a lor în folosirea instrumentelor, modalitatilor si a mijloacelor de evaluare.

Ce ramâne constant sunt programele educationale cu tematica axata pe joc si ce mai ramâne de facut este cuprinderea tuturor copiilor în sistem (ma refer aici la etnia rroma).

Oricum portile mileniului III stau deschise si în interiorul timpului asteptat fermenteaza constituirea dimensiunilor reformei învatamântului ca o fila de istorie, iar institutia gradinitei a carei vocatie sociala consta, pe de o parte, în prevenirea progresiva a esecului scolar, iar, pe de alta parte, în anticiparea succesului scolar prin valorificarea deplina a mijloacelor sale specifice, este

POARTA CU CHEIA NR. 1.

Odata intrat si adaptat la programul educational al prescolarilor, orice copil si parinte are garantia ca formarea si dezvoltarea dorintei de a învata jucându-­se, reprezinta un succes al pregatirii lor pentru treapta urmatoare de învatamânt, pe care speram ca o vor consolida si transforma într-o atitudine permanenta.

În concluzia specialistilor care studiaza fenomenul EDUCAŢIEI, educatia este activitatea psiho-sociala de formare si dezvoltare a personalitatii în vederea integrarii în societate, proiectata conform unor finalitati de sistem si de proces, realizata la nivelul corelatiei functionale dintre educator si educat, dezvoltata într­ -un context pedagogic deschis.

Bibliografie:

1.Educatia Revista Învatamântul prescolar, prof.univ.Ursula schiopu, Bucuresti

2.Educatia, conceptul de educatie, prof.univ.Sorin Cristea, Bucuresti

3.Istoria sursa de informatie, Revista Înv.Presc.nr.l si prof. Teodor Clocotici

4.Educatia permanenta 2003, cu prezumtii în 2010, M.E.C.

Educatia permanenta, psiholog, 1961,Bertrand Schwartz

Programa activitatilor instructiv-educative din gradinite, ed. 2000

Pregatirea pentru scoala

Ed.Chereches Aurelia

Gradinita nr. 2 Jibou

,,Fericit este copilul

care gaseste în fiecare etapa a drumului sau pe educatorul

capabil sa-i insufle treptat forta si elanul necesare

împlinirii destinului sau ca om" (M. Debesse)

Problema debutului scolar reprezinta o preocupare atât pentru educatori, cât si pentru parinti. Conceputa ca unul din obiectivele majore ale taxonomiei educationale, pregatirea pentru scoala trebuie înteleasa ca o adaptare reciproca, pe de o parte, a copilului la scoala, pe de alta parte a scolii la copil. Aceasta este optima în conditiile în care copilul este pregatit, atât sub aspect cognitiv, cât si socio-afectiv.

La gradinita, prescolarul se va integra si adapta la activitatea de aici în functie de modelele pe care le foloseste educatoarea, de felul cum îi stimuleaza interesul de a se implica în jocurile cu copiii, de ambianta pe care o pregateste ca acesta sa se simta în gradinita în siguranta si sa poata relationa. O adevarata educatoare este cea care iubeste si întelege copilul, oferindu-i sanse egale si ajutându-l sa-si rezolve nevoile si trebuintele, în functie de ritmul sau propriu de dezvoltare si de particularitatile sale individuate.

La gradinita, printr-o munca sistematica a educatoarelor, copilul îsi dezvolta aptitudinea de scolaritate, care presupune existenta unui ansamblu de calitati, însusiri în plan senzorio-motor, cognitiv, afectiv, motivational si relational, care permit celui în cauza sa faca fata cerintelor formulate în scoala - însusiri ce asigura desfasurarea cu succes a activitatii scolarului în clasa I.

Cea mai importanta problema legata de aptitudinea de scolaritate este cea referitoare la capacitatile necesare prescolarului de a se integra cu succes în clasa I. Fiind o aptitudine speciala, complexa, în competenta relationeaza urmatorii factori:

dezvoltarea fizica, întarirea sanatatii;

dezvoltarea motorie, complexa;

pregatirea mâinii pentru scris;

dezvoltarea intelectuala;

formarea unor notiuni;

capacitatea de a întelege fenomene simple;

capacitatea perceptiva:

- de memorare;

n spatiu;

formarea unor deprinderi de munca intelctuala.

Dezvoltarea socio-afectiva implica rezolvarea unor sarcini care necesita efort de vointa si atentie, perseverenta, cooperare cu altii, subordonarea intereselor personale celor colective si trezirea interesului pentru activitatea scolara.

Experienta noastra practica a confirmat ca, din punct de vedere somato-psihic, copilul trebuie sa dispuna de o perfecta stare de sanatate, integritate senzoriala si o dezvoltare fizica armonioasa. În caz contrar, apare mai frecvent oboseala, agitatia psihomatica, atentia instabila.

Capacitatea de creatie se dezvolta prin activitati muzicale - cântece, dansuri, jocuri si auditii muzicale, prin practicarea desenului, a picturii, a modelarii cu ajutorul diferitelor mijloace si materiale.

Învatamântul prescolar a preluat sarcina pregatirii mâinii pentru însusirea scrisului, desfâsurând aceasta activitate prin exercitii grafice. Odata pregatita mâna pentru scris, acestea vor da nastere viitoarelor litere cu care se confrunta prescolarul la intrarea în scoala.

Având în vedere acest lucru, am cautat câteva metode si procedee care sa influenteze pozitiv activitatea grafica a copilului, pentru ca la intrarea în scoala însusirea scrisului sa-i fie cât mai usoara, plecând din gradinita cu un bagaj optim de cunostinte în acest domeniu.

Adaptarea intelectuala integreaza toate structurile si functiile psihice superioare gândire, memorie, limbaj, imaginatie. Vorbirea copilului apt pentru scolarizare trebuie sa fie corecta si expresiva, sa stapâneasca limbajul ca instrument de informare, comunicare si exprimare.

Deoarece însusirea structurii gramaticale este deficitara la unii prescolari, iar vocabularul prezinta mari diferente individuale, am lucrat cu copiii în grup si individual folosind jocul didactic. Constatând ca exprimarea unor copii abunda în dezacorduri, am desfasurat jocuri didactice, ca: " Spune ce face", "Cum este?", "Gaseste cuvântul potrivit", prin care copiii au alcatuit propozitii simple în care sa exerseze acordul dintre subiect si predicat la singular, apoi i- am solicitat sa formeze propozitii care presupun raporturi gramaticale mai complexe. Pentru realizarea acordului subiect atribut, predicat-complement am desfasurat jocul "Completeaza ce lipseste". Pentru întelegerea sensului cuvintelor, am desfasurat jocul "Surorile", copiii având sarcina sa gaseasca antonimele cuvintelor:

buna

rea

ordonata

dezordonata

curata

Tot în cadrul activitatilor de educare a limbajului, am desfasurat jocuri în care copii trebuiau sa gaseasca si sa denumeasca cuvinte care încep cu un anumit sunet, sa desparta cuvintele în silabe, în sunete, sa formuleze propozitii corecte din punct de vedere gramatical: « Alege jetoanele », « Cuvinte, sunete, silabe », « Ce stii despre mine? ».

În vederea pregatirii pentru scoala, am desfasurat activitati care au stimulat copilul în vederea perceperii si cunoasterii mediului. În cadrul activitatilor de cunoastere a mediului am efectuat o serie de plimbari cu scopul cunoasterii orasului, cartierului, strazii, vizite la Gradina Botanica, gara, brutarie, scoala, observari spontane, toate acestea ducând la stimularea imaginatiei si intuitiei copilului.

În vederea pregatirii copilului pentru scoala, în cadrul activitatii matematice, prin exercitiile cu material individual si jocurile desfasurate am urmarit:

cunoasterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii

formarea si dezvoltarea capacitatii de-a comunica folosind limbajul matematic: multe, putine, tot atâtea, egal; scrierea, citirea si compararea numerelor naturale de la 0 la 10; recunoasterea formelor geometrice, sortarea si clasificarea unor obiecte dupa forma;

stabilizarea pozitiilor spatiale;

compunerea si descompunerea grafica a numerelor de la 1 la

asocierea numarului la cantitate si invers;

estimarea numerelor de obiecte într-o multime;

rezolvarea de probeleme simple de adunare si scadere;

Aptitudinea de scolaritate este o notiune complexa care se raporteaza la starea multidimensionala a personalitatii copilului, cuprinzând si sfera afectiva volitionata si sociala. La reusita scolara participa urmatorii factori: biologici, psihologici, sociali, pedagogici, învatatorul cu personalitatea sa, metoda folosita, dozarea cerintelor scolare si gradul de activare a elevului.

Toate acestea cunosc o dinamica individualizata specifica fiecarei relatii ce intervine între învatator si elev.

Legatura gradinita -scoala

n scopul formarii limbajului prescolarilor

pentru optimizarea integrarii lor în activitatea scolara

ed. Pop Livia

Gradinita nr. 3 Jibou

Gradinita de copii, parte integranta a sistemului de învatamânt din tara noastra, este chemata sa asigure o pregatire eficienta si multilaterala a prescolarilor pentru scoala, astfel încât ei sa se poata integra cu usurinta în activitatea de tip scolar, cu toate obiectivele sale.

O prima sarcina este cunoasterea programei de învatamânt, atât a celei din gradinita, cât si a celei din clasa I. O planificare bine întocmita asigura succesiunea si gradarea cunostintelor în vederea formarii priceperilor si deprinderilor trainice în vorbirea copiilor.

Sarcinile dezvoltarii vorbirii la prescolari, care sunt precizate si în programa: capacitatea de a percepe sunetele si cuvintele prin exersarea auzului fonematic perfectionarea pronuntarii corecte, îmbogatirea vocabularului activ al copilului, însusirea unor structuri gramaticale, dezvoltarea vorbirii monologate si dialogate, sunt menite sa raspunda procesului de învatare în scoala.

Copilul nu va putea sa înteleaga continutul unei lecturi atâta timp cât el nu are capacitatea de a asculta si nu poate asculta daca nu are auzul fonematic sa distinga sunetele. El nu va putea sa exprime gândurile si sentimentele sale daca n-a fost pus în mod organizat sa povesteasca, sa raspunda la întrebari.

stim ca limbajul se dezvolta sub influenta adultilor cu care stabilesc relatii de comunicare din ce în ce mai complexe. Îmbogatirea limbajului prescolarului merge în pas cu cunoasterea realitatii. Copiii se ridica treptat de la cuvântul care defineste o categorie de obiecte, de însusiri, adica o notiune. Trep­tat, ei fac comparatii între obiecte si stabilesc note comune si esentiale, deosebindu-le de altele.

În jocuri didactice am deprins pe copii sa recunoasca marimi, forme, relatii spatiale, cuvinte care devin notiuni.

Odata cu dezvoltarea gândirii, se formeaza la copii o vorbire corecta. Educatoarelor le revine sarcina sa urmareasca în special pe cei cu o exprimare greoaie. Dupa aparitia limbajului interior, vorbirea copilului devine mai închegata, mai logica. La grupa mare se intensifica functia intelectuala a limbajului, iar vorbirea devine coerenta, logica. Povestirile, convorbirile, jocurile didactice au ajutat copiii sa se detaseze de prezent, vorbirea lor devenind expresiva, nuantata. Jocurile didactice dau copiilor posibilitatea sa spuna pe scurt sau cu detalii continutul unui text literar.

Atractiv si util pentru dezvoltarea vorbirii este jocul « Cine stie povesti câstiga ». Toate jocurile necesita o activitate intelectuala complexa. Copiii observa, sesizeaza, recunosc si reproduc. Ele constituie un exercitiu de dezvoltare a gândirii, a exprimarii si a imaginatiei reproductive. Este necesar ca în activitatile copiilor limbajul sa fie viu, colorat, intonatia educatorului sa fie expresiva. Antrenarea copiilor în povestiri create de ei, în povestiri dupa început dat, dupa obiect, o jucarie, un sir de ilustratii ofera posibilitati mari de exprimare libera a copilului.

Dezvoltarea vorbirii copiilor prescolari urmareste pregatirea lor pentru scoala si stabileste o strânsa legatura între continutul muncii instructiv-educative din gradinita si scoala.

Gradinita poate si trebuie sa contribuie la dezvoltarea copilului în vederea procesului de învatare din scoala.

Evolutia limbajului la copilul prescolar ,

cale spre integrarea scolara

ed. Motisan Cornelia -Gradinita nr.3 Jibou

înv. Motisan Isidor- scoala ,,Lucian Blaga" Jibou

Limbajul este un sistem de semne, specific oamenilor, alcatuit din sunete articulate, prin care acestia îsi exprima gândurile, sentimentele si dorintele.

În cadrul fenomenului total, care este limbajul, distingem doi factori: limba si vorbirea.

Limba este principalul mijloc de comunicare între membrii unei colectivitati, ea este produsul social al facultatii limbajului, "o comoara- dupa Al. Graur-pe care practica vorbirii o pune la dispozitia vorbitorilor apartinând aceleiasi comunitati lingvistice, un sistem gramatical existent, virtual, în fiecare creier sau, mai exact, în mintile unui ansamblu de indivizi; caci limba nu este completa la nici unul din vorbitori, ea nu exista deplin decât în masa de vorbitori".

Vorbirea este realizarea practica a limbii, activitatea practica a vorbitorului. Ea este un act individual de vointa si inteligenta, la care distingem:

a)       combinatiile prin care subiectul vorbitor utilizeaza codul limbii pentru a-si exprima gândurile sale;

b)      mecanismul psiho-fizic care-i permite sa-si exteriorizeze aceste combinatii.

Sa elaboreze concluzii în urma audierii unui text, sa elaboreze si desprinda idei într-un scop dat;

Sa distinga, din anumite contexte date, reale/imaginare, despre mediul înconjurator, sa descrie un eveniment real sau imaginar;

Sa faca descoperiri, punând întrebari;

Sa participe, ca ascultator si ca vorbitor, la o activitate într-o sarcina data;

Sa foloseasca corect cuvinte, propozitii sau fraze.

(G.F. Morozov - Carti prietene)

Alternativa "Step by Step" considera parintii ca primii învatatori ai copilului, parte din procesul de învatamânt. Parintii sunt invitati sa participe efectiv la clasa, la procesul de educatie, bineînteles sub auspiciile unei colaborari cu învatatorul. Prezenta unui parinte în clasa este un fapt firesc, nici festiv, nici perturbator. În comunicarea cu învatatorul în clasa, se nuanteaza specificul în dezvoltare al fiecarui copil, se gasesc modalitati de cultivare a unor abilitati în familie pentru a completa sau suplimenta procesul educativ.

Parintii ar trebui sa se întrebe cât mai des: "Ce carti a mai citit copilul meu?". Daca nu stiti raspunsul la aceasta întrebare, e timpul sa-l aflati! Iar daca îl stiti, dar nu va place, e timpul sa îl schimbati!

Copilul sta pe canapea. Ce face? Mai nimic. Butoneaza telecomanda. Oferta e atât de generoasa! De cartile uitate pe raft cine mai are timp? Nici el, nici mama, nici tata.

Daca asta se întâmpla si la dumneavoastra acasa, ar trebui sa mai schimbati câte ceva! Nu uitati: cartile sunt de neînlocuit!

Niciodata nu este prea devreme sa începeti sa-i cititi copilului dumneavoastra. Cartea va deveni, pentru el, un prieten drag. Chiar daca sunteti ocupati, gasiti-va totusi macar 30 de minute pentru "povestea de fiecare seara". Înregistrati pe casete aceste povesti citite de dumneavoastra si lasati-i-le copilului la îndemâna pentru a le asculta atunci când doreste.

Daca va creste într-o casa în care nu exista nici o carte, iar parintii nu-si petrec timpul decât uitându-se la televizor sau "jucându-se" pe computer, copilului îi va fi greu sa înteleaga importanta cititului, iar lecturile recomandate, mai târziu, de profesori i se vor parea chinuitoare si chiar inutile.

Pentru cei mici, învatarea cititului este o aventura obositoare, pentru care nu sunt pregatiti toti la fel. Fiti alaturi de copilul dumneavoastra, încurajati-l si spuneti-i ca îl iubiti asa cum este. Nu îi reprosati ca altii de vârsta lui i-au luat-o înainte de multa vreme.

Motivarea este esentiala în munca de a transforma un copil într-un cititor înfocat. Amenajati împreuna un atragator "colt al cartii" special pentru el, unde sa se regaseasca si sa citeasca în liniste. Mergeti împreuna în librarii si ajutati-l sa îsi aleaga singur cartile. Abonati-l la reviste pentru copii si obisnuiti-l sa împrumute carti de la biblioteca. Nu ratati ecranizarile si spectacolele - adaptari dupa carti pentru copii, dar sfatuiti-i sa citeasca si opera literara respectiva. Vizitati casele memoriale ale scriitorilor si vorbiti-i copilului despre viata si opera acestora. Înregistrati pe caseta video sau audio primele lui lecturi. Sarbatoriti prima carte pe care o citeste în întregime singur. Astfel de "artificii" au efecte mult mai bune decât o mie de sfaturi, predici sau reprosuri!

Sfaturi pentru parinti:

Învata-l sa respecte cartile, sa nu mâzgaleasca filele si sa foloseasca numai "semnul de carte" pentru "unde am ramas" cu cititul.

Alege carti potrivite pentru vârsta lui

Cei mici sunt atrasi de cartile cu ilustratii colorate. Trecerea catre cartile cu mai mult text se va face treptat. Daca pe o pagina citita gasiti mai mult de 5 cuvinte sau expresii pe care copilul nu le întelege, cartea este prea "grea" pentru el.

Ţineti cont si de temperamentul si de pasiunile lui. De exemplu, copilul dumneavoastra este înnebunit dupa fotbal. Cumparati-i carti despre acest sport sau despre viata marilor fotbalisti. Nu îl obligati sa citeasca nenumarate poezii doar pentru ca dumneavoastra aveti o fire romantica sau pentru ca vi se pare ca el ar avea talent actoricesc.

Daca tocmai a descoperit o poveste care îi place foarte mult,

lasati-l sa o citeasca de câte ori vrea. Nu e ceva neobisnuit. Nu va pierdeti energia pentru a-l convinge sa citeasca altceva. Încercati sa aflati ce si de ce îi place atât de mult.

Când copilul vrea sa fie de ajutor în bucatarie, rugati-l sa va citeasca din cartea de bucate.

Mergeti împreuna la cumparaturi.

Copilul ar putea sa scrie lista de cumparaturi, iar în magazin sa caute produsele pe raft si sa le bifeze pe cele achizitionate.

E bine sa ai lânga tine oameni cu simtul umorului. Cumparati-i carti, reviste si ziare care contin anecdote si glume potrivite vârstei lui.

Copilul dumneavoastra nu poate fi dezlipit de computerul sau? Învatati-l sa navigheze pe Internet.(atentie ce site-uri acceseaza). Cumparati-i C.D. -uri cu informatii istorice, geografie, culturale,etc. În plus nu uitati ca exista si carti electronice!

"Nu-i poti obliga pe copii sa scrie si sa citeasca. Învatatorii iscusiti din totdeauna au adresat o invitatie.O întreaga lume asteapta sa fie explorata, vino! Dar nu-i poti invita sa vina într-un loc unde tu însuti n-ai fost"   (Donald Graves).

Proiect de lectie

DATA: 06.12.2004

CLASA : a-IV-a C

OBIECTUL: Limba si literatura româna

UNITATEA DE INVATARE: " Iarna"

TIPUL LECŢIEI : evaluare

DURA.TA : 1 ora

ÎNV Câmpan Cosmina

OBIECTIVE:

sa recepteze corect mesajul transmis

sa-Si organizeze ideile intr-un plan simplu sa alcatuiasca rezumatul unui text

sa sesizeze structurile gramaticale intr-un text

sa analizeze corect partile de vorbire sî de propozitie invatate

METODE sI PROCEDEE: conversatia, explicatia, demonstratia, exercitiul, activitate independenta,

MATERIAL DIDACTIC: ecusoane pe care sunt scrise cuvinte (substantive) pentru salutul de dimineata, afisiul. manualul, fisa cu rebus.

Desfasurarea lectiei

Proiect de lectie

DATA: 11 III 2005

CLASA: A II-A C

TEMA PLASTICA: GRUPELE DE CULORI /NUANŢE sI TONURI

SUBIECTUL: POMI ÎNFLORIŢI

3. Înv. Moldovan Eugenia, scoala ,,Lucian Blaga" - Generalitati despre modelul de program STEP BY STEP pentru învatamântul primar p. 56

4. Înv. Oniga Virginia, scoala ,,Lucian Blaga" - Socializarea copilului la vârsta scolara mica (6/7-10/ll ani) p. 58

5. Înv. Biris Valeria, scoala "Lucian Blaga" - Evaluarea activitatii de recuperare-aprofundare cu rromii   p. 61

IV.            LECTORATE CU PĂRINŢII

Înv. Moldovan Eugenia scoala ,,Lucian Blaga" - Ce carti a mai citit copilul meu?   p. 65

V.       PROIECTE DE LECŢII   p. 68

VI.            SĂRBĂTORI

1. Înv. Câmpan Cosmina, scoala ,,Lucian Blaga" - Festivalul Pastelui

p. 74