Am uitat parola x Creaza cont nou   Home Exploreaza Upload

B. ABORDAREA sTIINŢ 14514l1116o ;IFICO TEHNICĂ

B.1. TEHNOLOGIA CELULOZEI sI HÂRTIEI

I. Notiuni introductive

Notiuni de "celuloza" si "hârtie" reprezinta fiecare în parte un grup de produse tehnice bine definit.

Celuloza - este constituentul principal al peretilor celulelor vegetale, unde se mai gaseste asociata cu substante necelulozice, denumite incruste.

Celuloza cuprinde toate materialele fibroase celulozice folosite la fabricarea hârtiei, a fibrelor artificiale sau a altor produsi chimici - pelicule pentru filme, lacuri etc.

Denumirea tehnica de celuloza o poarta materialul fibros obtinut prin dizolvarea în solutii chimice a incrustelor.

În functie de destinatia lor, celulozele se împart în:

papetare sau tehnice - pentru hârtii si cartoane

chimice, înnobilate având un grad ridicat de puritate - pentru fibre artificiale si diversi derivati celulozici.

Hârtia - cuprinde asa zisele produse "papetare" respectiv toata gama de hârtii si cartoane (hârtii groase cu masa peste 160g m²).

Clasificarea produselor papetare în aceste doua mari familii - hârtie si carton - are dezavantajul ca nu ofera nici o indicatie asupra domeniului de utilizare. Spre exemplu:

Subfamilii ale hârtiei

Fiecare aceste doua subfamilii se clasifica, în functie de utilizarea produselor ce-i apartin, în mai multe sortimente.

În cazul cartoanelor, împartirea în sub familii se face în modul urmator:

Subfamilia cartoane pentru tipar cuprinde sortimentele:

Pentru a întelege cât mai bine tehnologia obtinerii hârtiei, aceasta se structureaza dupa urmatoarea schema:

II. SEMIFABRICATE FIBROASE ÎN INDUSTRIA HÂRTIEI

II₁. Paste semichimice.

II 1.1 - definitie si materii prime utilizate pentru obtinerea pastelor semichimice

Pastele semichimice sunt semifabricate fibroase obtinute printr-un tratament chimic moderat al materiilor prime fibroase, în vederea eliminarii partiale a incrustelor, urmat de o prelucrare mecanica pentru individualizarea fibrelor.

Cifrele sunt valabile pentru industria celulozei si hârtiei din tara noastra.

Lemnul - dintre elementele morfologice ale arborelui (radacina, trunchi, coroana, frunze sau ace), numai trunchiul si o parte din coroana se folosesc la fabricarea pastelor fibroase.

Paiele de grâu - sunt formate din urmatoarele elemente morfologice: tulpina (63-65%), frunzele si pleava (17-21%), spicul (8-10%) si nodurile (6-7%). Elementele fibroase cele mai importante ale paielor sunt continute de tulpina care atinge o lungime de 0,6-1,0m.

Stuful - recoltat dupa sezonul rece, dupa ce a pierdut o mare parte din frunze, are urmatoarea compozitie morfologica: tulpina (80-85%), teci si frunze (8-15%), noduri (3-5%) si panusita (2-3%).

Dintre toate aceste materii prime valoarea papetara cea mai ridicata o prezinta rasinoasele. Valoarea papetara este data de raportul dintre lungimea si grosimea fibrelor. Cu cât este mai mare acest raport, cu atât fibrele sunt mai suple si au o capacitate mai mare de împâslire.

II 1.2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBŢ 14514l1116o ;INERE A PASTELOR SEMICHIMICE

II. 1.2.a Prepararea si depozitarea materiilor prime.

Modul de actionare a dispozitivului de cojire prin strunjire:

Modul de actionare a dispozitivului de cojire prin strunjire:

1-bustean; 2-dispozitivul rotativ; 3-colti metalici.

Fig. 1

Schema instalatiei de tocare si sortare a tocaturii din lemn:

Schema unui siloz pentru tocatura din lemn:

Schema unui siloz pentru tocatura din lemn:

Fig. 3

II. 1.2.b. Dezincrustarea celulozei prin fierberea lemnului sau a plantelor anuale.

Procedeele de obtinere a pastelor semichimice si-au luat denumirea de la solutia chimica folosita la dezincrustarea acesteia:

procedeul natron - consta în fierberea tesutului vegetal cu o solutie de hidroxid de natriu (sodiu)

procedeul sulfat - consta în fierberea tesutului vegetal cu o solutie de NaOH (60g/l) si Na₂S(20g/l)

procedeul sulfit - consta în fierberea tesutului vegetal cu o solutie de bisulfit acid de calciu (se aplica mai ales la lemnul de rasinoase)

procedeul sulfit neutru de sodiu - consta în fierberea lemnului de paioase sau a plantelor anule cu o solutie formata din Na₂SO₃ si Na₂CO₃.

Schema unui fierbator sferic:

V = 15-60m³

Fierbator discontinuu stationar de 14 14514l1116o 0 m³   - timp de fierbere-2 ore

-temperatura de fierbere-170 C

Fierbator discontinuu stationar

Fig. 5

II.1.2.C. Defibrarea materialului dezincrustat

Materialul rezultat de la dezincrustare pastreaza întotdeauna forma tocaturii si de aceea pentru transformarea lui în pasta este necesar un tratament mecanic - defibrarea. Cele mai bune rezultate din punct de vedere a proprietatilor pastei si consumului specific de energie se obtin când defibrarea se executa la cald, imediat dupa fierbere.

Defibrarea se realizeaza cu ajutorul unor aparate numite rafinoare cu discuri (o moara cu doua discuri metalice verticale, paralele, unul fix si altul în miscare la 500 - 1000 rot / min.)

Rafinor cu discuri metalice:

Rafinor cu discuri metalice:

1-disc fix; 2-disc rotativ; 3-carcasa; 4 14514l1116o -surub de alimentare a rafinorului de material fibros

; 5-intrarea materialului fibros (refuzul de la sortare);

6-evacuarea materialului fibros macinat; 7-placi dintate.

Fig. 6

II. 1.2.d. Spalarea, sortarea si deshidratarea pastelor semichimice

Pentru spalarea pastelor semichimice si recuperarea solutiilor reziduale se utilizeaza filtre cu vacuum sau cu presiune si prese. Alegerea utilajului pentru spalare este conditionata de caracteristicile lesiei negre recuperate (concentratia si temperatura) si de destinatia pastei.

Lesiile reziduale recuperate la spalarea pastelor semichimice sunt utilizate o parte pentru completarea hidromodului de fierbere, iar restul este dirijat la

recuperarea chimicalelor pe care le contin.

Sortarea este operatia de îndepartare din materialul fiert a aglomeratiilor fibroase mari, noduri, aschii. Se realizeaza în doua trepte: sortarea grosiera si fina cu ajutorul sortitorului vibrator.

Deshidratarea pastelor semichimice se face în scopul îngrosarii acestora pentru a putea fi prelucrate în continuare (macinat pentru hârtie sau albit). Îngrosarea pastelor se poate obtine cu ajutorul preselor mecanice si al masinilor de deshidratare.

Schema masinii cu sita rotunda pentru deshidratarea celulozei:

1-cuva; 2-tambur; 3-sprituri; 4 14514l1116o -valturi de presare; 5-valt canelat; 6-rezervor de apa;

7-pompa de vacuum; 8-pompa de apa grasa;

9-valt de ghidare; 10-prese; 11-dispozitiv de înfasurare.

Fig. 7

Tamburul 2 este prevazut cu un ciur peste care se îmbraca o sita. În cuva 1, suspensia de celuloza intra cu consistenta de 0,9 - 1,3 %. Banda de fibre celulozice formata pe suprafata tamburului este spalata cu ajutorul spirturilor 3.

Prin actiunea valtului de presare 4 14514l1116o se îmbunatateste stoarcerea benzii de celuloza. Desprinderea benzii de celuloza de pe sita se face cu ajutorul valtului canelat 5.

CARACTERISTICI

DOMENII DE UTILIZARE

OBSERVAŢ 14514l1116o ;II

-afisele, anunturile, panourile publicitare atrag atentia daca sunt scrise cu un caracter mai deosebit.

Pentru expozitii, etichete

Pentru obiecte destinate copiilor (jocuri, cutii cu jucarii etc)

Pentru initiale si monograme

Pentru diverse obiecte din metal (feronerie)

Vezi 16

Vezi 17

Vezi 18

Vezi 19

Calculatoarele, cu ajutorul imprimantelor pot sa furnizeze o scriere cu o viteza deosebit de mare, cu diverse caractere de majuscule, minuscule si cifre.

Pentru litere mari avem doua metode: 1-se va apasa shift+tasta ce va apare A. 2-apasarea tastei Caps Lock va avea ca efect afisarea literelor mari, fara sa mai fie nevoie de apasarea tastei Shift. Pentru revenirea în modul de scriere cu litere mici, se va apasa din nou tasta Caps Lock.

Calculatoarele pot fi dotate în locul imprimantei cu un alt sistem de realizare a scrierii (ex: cutter-plotter) utilizat la taierea directa a diverselor materiale în forma de litere si semne grafice realizate din folie autoadeziva, folii alumuniu, materiale lemnoase.

-pentru toate domeniile de activitate

-toate tipurile de scriere enumerate mai sus pot fi realizate si cu ajutorul calculatorului, utilizând programme speciale.

-pentru decoratiuni

-inscriptionari

-afise publicitare

Pentru scrierea pe tabla de otel, aluminiu, alama etc, a carei grosime este mai mare de 0,09 mm.

Vezi 21

Când este necesara scrierea unui text de mai multe ori, se poate executa un sablon, în care se decupeaza contururile literelor la dimensiunile dorite. Tiparele se pot confectiona din carton, tabla.

Pentru scrierea panourilor, afiselor

Vezi 20

Din cele mai vechi timpuri

Pretul de cost mai scazut, determina folosirea pe scara larga a pastei mecanice, la fabricarea hârtiei si cartoanelor care nu necesita o durabilitate prea mare, asa cum sunt: hârtia de ziar, o mare parte a hârtiilor de scris si tiparit, cartoanelor duplex si triplex.

În ultimul timp s-a extins metoda de defibrare a lemnului sub forma de tocatura, procedeul fiind mai flexibil, se poate automatiza complet si permite prelucrarea nu numai a bustenilor dar si a sipcilor si altor deseuri de la fabricile de cherestea.

Schema generala de fabricare a pastei mecanice:

Schema generala de fabricare a pastei mecanice

Fig. 8.

Semnificatia de "apa grasa" se gaseste la punctul VI privind protectia mediului.

II.2.2a. Defibrarea lemnului sub forma de busteni.

Se realizeaza cu utilaje speciale - defibratoare - care au în componenta urmatoarele elemente principale: piatra defibratoare, casete, dispozitivul de presare a bustenilor, cuva pentru colectarea pastei si dispozitivul de ferecare a pietrei. Prin presarea lemnului pe asperitatile acesteia patrund în masa lemnoasa si desprind fascicule de fibre.

Schema generala a defibratorului:

1-piatra defibratoare; 2-cuva; 3-sabar; 4 14514l1116o -sprit cu apa; 5-lemn

; 6-caseta; 7-dispozitiv de ferecare; 8-rola de ferecare.

Fig .9

Calitatea pastei obtinute este în functie de:

- specia lemnului - rasinoasele (molidul si bradul), foioasele (plopul, mesteacanul, fagul) obtin cele mai bune rezultate.

- calitatea lemnului - umiditatea 4 14514l1116o 0% si grosimea inelelor anuale

- viteza periferica a defibratorului - v =20-30 m/s; la o viteza periferica a defibratorului mai mare provoaca ruperi în fibra, ceea ce duce la înrautatirea calitatii pastei.

- piatra defibratorului - influentata de finetea granulelor utilizeaza pietre de ceramica, ciment.

II.2.2b. Defibrarea lemnului sub forma de tocatura.

Societatea suedeza "Defibrator A. B." livreaza pentru defibrarea lemnului din tocatura instalatia reprezentata schematic mai jos:

Schema tehnologica de fabricare a pastei mecanice

din tocatura, prin procedeul Defibrator AB:

1-banda transportoare; 2-siloz; 3-alimentator cu snec; 4 14514l1116o - rafinor; 5- rezervor

Fig.10

Dintr-un siloz cu volumul de 130 m³, tocatura este alimentata în primul rafinor monodisc, cu puterea de 100 KW si 1500 rot/min care lucreaza la o consistenta de 25%. În siloz este introdus abur pentru îmbunatatirea conditiilor de functionare a rafinorului. Din primul rafinor pasta cade într-un snec, care alimenteaza al doilea rafinor de acelasi tip si marime ca si primul. Aici se adauga o cantitate suplimentara de apa pentru a mentine consistenta la 25%, deoarece aceasta are tendinta sa creasca prin evaporare a apei în timpul rafinarii. În continuare, materialul este diluat pâna la consistenta de 3-5% si depozitat într-un rezervor din care se alimenteaza instalatia de sortare.

II.2.3. Sortarea pastei mecanice

II.2.4 14514l1116o . Îngrosarea pastei mecanice.

Pasta mecanica sortata are consistenta de 0,3-0,5% si pentru a putea fi transportata si depozitata în conditii avantajoase trebuie îngrosata pâna la 3-4 14514l1116o % consistenta.

Apa calda obtinuta de la degrosare este folosita din nou în circuitul de fabricare a pastei mecanice. Îngrosatorul de pasta mecanica nu se deosebeste în principiu de îngrosatorul pentru paste semichimice.

II. 2.4 14514l1116o . Albirea pastelor mecanice

Pastele mecanice se caracterizeaza printr-un continut ridicat de lignina. Albirea lor se realizeaza cu agenti chimici care albesc lignina fara a o solubiliza: apa oxigenata, peroxid de sodiu, hipoclorit de calciu.

II. 3. Pasta din cârpe

II.3.1. Materii prime pentru pasta din cârpe si domenii de utilizare.

Pasta din cârpe se obtine din deseuri textile vechi sau noi provenite din tesaturi sau fire din bumbac, in cânepa, iuta, lâna. Pastele obtinute se utilizeaza pentru obtinerea unor hârtii si cartoane cu rezistenta si durabilitate deosebit de mare. Cârpele de bumbac, in si cânepa sunt utilizate de preferinta la fabricarea hârtiilor pentru bancnote, pentru documente, tigarete, etc. Cârpele de lâna se folosesc numai pentru anumite sorturi de hârtii si cartoane (hârtie pentru valturi, carton asfaltat).

Schema generala de obtinere a pastei de cârpe.

Fig. 11

II. 3.3. Desprafuirea initiala, sortarea si tocarea cârpelor

Pentru a ocroti sanatatea si a usura munca personalului care lucreaza la sortarea cârpelor, acestea sunt supuse desprafuirii.

Operatia se executa într-un desprafuitor format dintr-o carcasa metalica în interiorul careia se afla 3-8 tobe, pe a caror suprafete laterale sunt montate batatoare: tablele se rotesc în acelasi sens dar cu viteze diferite, pentru ca efectul batatoarelor sa fie mai pronuntat.

Desprafuitor de cârpe: 1- batatoare; 2-transportor;

3-colector de corpuri grele; 4 14514l1116o -ventilator; 5-camera de praf.

Fig. 12

Sortarea cârpelor are ca scop separarea lor în functie de calitate, culoare, grad de curatire.

Tocarea lor se realizeaza cu tocatoare speciale tip tambur sau tip ghilotina. Cârpele se transforma în bucati cu dimensiuni 90 50 mm.

II.3.4 14514l1116o Fierberea cârpelor

Fierberea are ca scop eliminarea din cârpe a grasimilor, colorantilor si a altor impuritati chimice. Prin fierbere, fibrele se umfla si devin mai elastice. Cârpele noi si albe, ca si cele de calitate inferioara folosite la fabricarea cartonului asfaltat nu sunt supuse fierberii.

Fierberea se realizeaza sub presiune în fierbatoare sferice, rotative sau cilindrice rotative, încalzite direct cu abur. Ca reactivi se folosesc laptele de var si hidroxid de sodiu.

II.3.5. Spalarea si destramarea cârpelor

Pentru îndepartarea lesiei si a substantelor formate în timpul fierberii, cârpele se spala cu apa, dupa care sunt destramate pentru a fi transformate în paste.

Spalarea se poate face direct în fierbator sau împreuna cu destramarea într-un holendru.

Holendru destramator.

Fig. 13

Holendru este format din cuva metalica 1 de 4 14514l1116o -8 m³, tamburul 2 cu diametrul de 1,3-1,5 m prevazut cu 70-80 cutite metalice si toba 3 cu sita pentru îndepartarea apei de spalare. Sub tamburul destramator se afla platina 4 14514l1116o cu 10-15 cutite metalice.

II.3.6. Albirea pastei de cârpe.

Se realizeaza cu apa de clor, hipocloriti, apa oxigenata, sau dioxid de clor.

II.4 14514l1116o . Pasta de maculatura

Procesul de obtinere a pastei de maculatura difera în functie de sortul de maculatura.

II.4 14514l1116o .1. Sortarea maculaturii

În tara noastra maculatura este sortata în 6 clase:

II.4 14514l1116o .2. Destramarea maculaturii

Are ca cop transformarea maculaturii într-o pasta cu grad avansat de individualizare a fibrelor în apa la o consistenta de 4 14514l1116o -6%. Aparatul de destramare a maculaturii se numeste hidrapulper care are dispozitivul de destramare asemanator cu rotorul unei masini de spalat rufe. (200-1000 rot min.).

II.4 14514l1116o .3. Epurarea pastei de maculatura

Maculatura poate contine o serie de impuritati (pietre marunte, ace, agrafe etc) care se regasesc în pasta obtinuta dupa destramare. Pasta destramata de hidrapulper este trecuta la un epurator echipat cu sortare plan-vibratoare.

II.4 14514l1116o .4 14514l1116o . Descernelizarea maculaturii

Maculatura apartinând clasei II poate fi descernelizata prin aplicarea tratamentului chimic concomitent ci destramarea.

Deoarece este putin probabil ca maculatura sa contina un singur tip de cerneala trebuie sa se utilizeze diversi agenti chimici, cel mai utilizat fiind peroxidul de sodiu.

Îndepartarea cernelii se poate face pe doua cai:

prin fierberea maculaturii în mediu alcalin, având drept rezultat saponificarea uleiurilor care stau la baza cernelii de tipar.

prin flotarea cernelii din pasta de maculatura cu aer si un adeziv tenso-activ (sapun).

Camera de flotare.

Fig.14 14514l1116o

Camerele de flotare sunt vase de forma paralelipipedica prevazuta central cu un amestecator cu palete montate radial si asezate într-un cilindru perforat.

Vacuumul creat de amestecator provoaca aspiratia pastei în vas. În centrul amestecatorului este aspirat aerul. Pasta si aerul se amesteca intens si sunt evacuate prin perforatiile cilindrului. Datorita turbulentei puternice, particulele de cerneala sunt acoperite cu bule de aer si formeaza o spuma abundenta, care se ridica la suprafata pastei, de unde este evacuata cu un dispozitiv special.

Camerele de flotare: - V = 0,68 - 1,36 m³

P de actionare a amestecatorului = 3,6 - 6kw

II. 4 14514l1116o .5 Albirea pastei de maculatura descernelizata

Se realizeaza prin tratarea în doua-trei trepte cu hipocloriti si dioxid de clor sau peroxizi.

III. PREPARAREA PASTEI DE HÂRTIE

III.1 Introducere

Procesul în care semifabricatele fibroase sunt transformate - cu adaosul unor materiale auxiliare- într-o pasta, din care se obtine pe masina foaia de hârtie, poarta numele de prepararea pastei de hârtie. În functie de caracteristicile calitative si proprietatile care se cer hârtiei sau cartonului obtinut, paste poate fi constituita dintr-un singur sort de fibre sau dintr-un amestec de semifabricate fibroase.

III. 2. Faze tehnologice de obtinere a pastei de hârtie.

III.2.1. Destramarea si individualizarea materialelor fibroase

Semifabricatele fibroase sunt furnizate în fabricile de hârtie sub forma de foi sau suluri cu o consistenta ridicata sau chiar în stare uscata. De aici se impune necesitatea destramarii si individualizarii materialului fibros. În acest proces se realizeaza si hidratarea si umflarea fibrelor.

Aparatele cu ajutorul carora se realizeaza aceasta operatie sunt hidrapulperele, iar destramarea se realizeaza datorita agitarii turbionale puternice a materialului în suspensie apoasa

III.2.2 Macinarea materialelor fibroase

Macinarea este operatia fundamentala în fabricarea hârtiei, de care depind toate însusirile acesteia.

Macinarea se realizeaza trecând suspensia fibroasa prin cutitele mobile si cutitele fixe ale unor aparate speciale, ca: rafinoare cu discuri metalice, holendre, mori conice, hidrafinere, etc.

Modul de actionare a cutitelor asupra fibrei

Modul de actiune a cutitelor de macinare asupra fibrelor:

a-scurtarea fibrelor; b-strivirea si fibrilitatea fibrelor; c-formarea straturilor de fibre pe cutite

Fig. 15

Rafinoarele cu discuri metalice sunt aparatele cele mai moderne si cele mai frecvent folosite la macinarea pastelor fibroase.

Rafinor monodisc

Fig.16

Organul de lucru al rafinorului consta din doua discuri de otel, dintre care unul este fix, iar celalalt pus în miscare cu 500-1000 rot/ min, pus în miscare de catre un motor electric. Discurile sunt placate cu segmenti din otel, bronz sau bazalt. Pe suprafata segmentilor sunt prevazute canale.

III.2.3. Încheierea hârtiei

Capacitatea mare de absorbtie a apei este o caracteristica necesara doar pentru unele hârtii: sugative, servetele, de filtru. Pentru alte hârtii si cartoane, proprietatea de a absorbi apa este cu totul nedorita: hârtie de scris, hârtie si cartoanele de desen.

Pentru a exista întinderea (sugerea) cernelii pe suprafata hârtiilor sau cartoanelor supuse tiparirii este necesara astuparea porilor cu ajutorul unor substante chimice de încheiere: cleiul de colofoniu, cleiul animal, cazeina, melamina, latexurile de rasina, etc.

În compozitia pastei de hârtie sau de carton se adauga o serie de substante minerale cu scopul de a îmbunatati aspectul si calitatea de tiparire, cresterea opacitatii hârtiei.

Materialele de umplutura folosite în tara noastra la fabricarea hârtiei sunt:

Pe lânga avantajele enumerate mai sus, utilizarea materialelor de umplutura duce la scaderea pretului de cost al hârtiei, deoarece sunt mai ieftine decât semifabricatele fibroase. Totusi, prin umplere proprietatile de rezistenta si gradul de încheiere al hârtiei se înrautatesc.

III.2.5. Colorarea hârtiei

Teoria colorarii

Lumina alba a zilei se descompune în culorile curcubeului:

Fiecarei culori îi corespunde o anumita lungime de unda luminoasa.

În natura nu sunt corpuri absolut transparente, sau absolut opace. Când anumite lungimi de unda ale luminii sunt absorbite de un corp, el apare colorat corespunzator lungimilor de unda care nu sunt absorbite de acesta.

Produsele papetare se coloreaza dupa cerinte de natura estetica sau tehnica.

Diluarea- pentru a putea fi lansata pe sita masinii de fabricatie, pasta se dilueaza pâna la consistenta de 0,1-1%

se realizeaza cu apa grasa, într-o cutie de amestec.

Epurarea- impuritatile care se gasesc în pasta de hârtie provin din semifabricatele fibroase, din materialele de umplere si încheiere si se elimina prin operatia de epurare.

aparate pentru epurarea pastei: epuratoare centrifugate tip Centriscriner alcatuit din doua site concentrice, între care se rotesc patru palete

III.3. Retete si scheme tehnologice de preparare a pastei de hârtie sau carton

Schemele tehnologice ale instalatiilor de preparare a pastei de hârtie sau carton difera de la un sortiment papetar la altul si la alegerea schemei tehnologice se tine seama de: sortul de hârtie ce trebuie fabricat, natura si numarul semifabricatelor fibroase, gradul de macinare, proprietatile materialelor auxiliare, capacitatea de productie a masinii de fabricatie.

Se va prezenta numai schema tehnologica de preparare a pastei de hârtie pentru scris si tipar.

Schema tehnologica de preparare a pastei de hârtie pentru scris si tipar, care are în compozitie pasta.

1,5,7,8-rezervor;2-pompa; 3-regulator de consistenta; 4 14514l1116o -hidrafiner; 6-regulator de debit; 9-moara Jordan; 10-cutie de diluare; 11-centricliner; 12-selectifiner

fig 17.

Brac (breac - ruptura) - în compozitia fibroasa intra si deseurile ce provin de la masina de fabricat hârtie.

IV.           FABRICAREA HÂRTIEI

Generalitati

Hârtia reprezinta o retea fibroasa în care sunt înglobate si materiale auxiliare, cu anumite proprietati structurale impuse de domeniul de utilizare: pentru scris, tiparit, ambalaje, pentru scopuri tehnice, etc.

Formarea retelei fibroase, respectiv a benzii de hârtie, se bazeaza pe retinerea fibrelor si materialelor din suspensia apoasa pe site filtrante. Apa trece prin ochiurile sitei filtrante, iar faza solida este retinuta pe suprafata sitei, formând banda de hârtie.

În functie de tipul de sita si de gradul de macinare a filtrelor, banda de hârtie formata pe sita are o consistenta între 8-9% (în cazul sitelor cilindrice) si 14 14514l1116o -20% (în cazul sitelor plane). Sub aceasta forma hârtia nu poate fi utilizata si de aceea se folosesc prese umede care ridica continutul de uscaciune al hârtiei pâna la 25-38%, urmând ca restul de umiditate sa fie eliminat prin uscare.

IV.2. Fazele procesului tehnologic de fabricare a hârtiei

Schema dispozitivului de lansare tip Converflow   Schema generala a cutiei de lansare tip Converflow

Tipuri de tesaturi folosite la confectionarea sitelor: a-sita simpla; b-sita dubla; c-sita tripla; d-sita drilata.

Fig19

Sitele metalice sunt confectionate din urmatoarele materiale: pentru urzeala se utilizeaza bronz fosforos (92-93% Cu, 6,3-7,3% Sn si 0,3-0,7% P) iar pentru urzeala se utilizeaza alama (aliaj 80% Cu si 20% Zn).

Fig 20

Elementul principal îl constituie sita fara de sfârsit 1, întinsa între valtul pieptar 2 si valtul sugar 6, care o antreneaza.

Latura de sus a sitei aluneca pe cutia de formare 3, pe valturile registre 4 14514l1116o si pe cutiile sugare 5, iar pe latura de jos, pe valturile de sustinere 7 si pe valturile de întindere 8.

Deshidratarea, respectiv scurgerea apei din pasta, se face rapid în zona valtului pieptar si a valturilor registre. Apa se colecteaza cu ajutorul jgheaburilor 9, în rezervorul de beton 10, de unde se foloseste la diluarea pastei. În continuare, pasta se deshidrateaza cu ajutorul cutiilor sugare 5, apoi banda umeda formata pe sita este deshidratata prin actiunea de absorbtie a valtului sugar 6 si prin actiunea de presare a valtului 11. Bracul rezultat prin ruperea hârtiei la trecerea de pe sita spre prese se colecteaza, se dilueaza si se amesteca în rezervorul umed 12 si se reîntoarce în circuit cu ajutorul pompei 13.

Limitarea laterala a curentului de pasta pe sita se realizeaza cu ajutorul a doua lame metalice.

IV.2.2b. Formarea si deshidratarea initiala a hârtiei pe masini cu sita dubla.

Obtinerea unor hârtii cu ambele fete identice si cu o structura uniforma pe întreaga grosime nu este posibila pe masinile cu sita plana. Aceasta situatie a impus realizarea altor sisteme de formare, dintre care cu site duble prezinta cel mai mare viitor. Cele doua site functioneaza cu aceeasi viteza.

Sistemul de formare Bel-Baie

Fig.21

Schema principala a masinii de fabricat hârtie cu sita cilindrica.

A-cu functionare în contracurent; b-cu functionare în echicurent; 1-flanela; 2-sita; 3-cutie de alimentare; 4 14514l1116o -valt de preluare; 5-preaplin;6-cuva; 7-valt perforat.

Fig.22.

IV.2.3. Deshidratarea cu ajutorul preselor umede

La iesirea de pe sita, banda de hârtie are consistenta de 8-9% în cazul sitelor cilindrice si 14 14514l1116o -20% în cazul celor plane. O parte din aceasta cantitate se elimina mecanic, prin stoarcerea progresiva a benzii de hârtie în 2-4 14514l1116o prese umede, cu doua sau trei valturi.

Constructiv, exista multe tipuri de prese umede, în figura fiind reprezentata schema presei Fabric.

Schema presei Fabric: a-pentru eliminarea unor cantitati mici de apa;

b-pentru eliminarea unor cantitati mari de apa

fig 23.

K = 0,5..1

Schema precalandrului: 1-valtul inferior; 2-valtul superior;

C-cilindri uscatori; V-valturi conducatoare de hârtie (carton) si de postavuri.

Fig 24 14514l1116o

Operatia de netezire mai pronuntata a hârtiei pâna la obtinerea unei suprafete cu porozitate foarte redusa si cu luciu poarta denumirea de satinare.

Racirea hârtiei. La iesirea de pe cilindrii uscatori, hârtia are temperatura de 70-85 si umiditatea de 4 14514l1116o -6%. Racirea are ca scop: 1) evitarea suprauscarii hârtiei; 2) umezirea hârtiei ca urmare a condensarii vaporilor de apa din aerul înconjurator; 3) reducerea efectului de formare a electricitatii statice, datorita frecarii hârtiei uscate între valturile calandrului.

Racirea hârtiei se realizeaza pe cilindrii racitori amplasati dupa ultimul cilindru uscator. Consumul de apa la racirea hârtiei cu ajutorul cilindrilor este de circa 3m³ t hârtie.

IV.2.2. Netezirea uscata a hârtiei

Netezirea uscata a hârtiei are rolul de a uniformiza suprafata, a mari gradul de compactizare si de a conferi hârtiei luciu.

Netezirea se produce sub efectul de presare a benzii de hârtie la trecerea ei printre valturile în miscare de rotire ale calandrului.

Schema calandrului si a înfasuratorului masinii:

1-cilindru racitor; 2-valt conducator; 3a-valt de calandru cu camasa;

3b-valt de calandru turnat din fonta; 4 14514l1116o -cilindrul înfasuratorului;

5-tambur metalic pentru înfasurarea hârtiei (cartonului); 5a-sulul de hârtie (carton);

6-dispozitiv pneumatic, cu piston, pentru presarea sulului de hârtie pe suprafata tobei; 7-jgheab de tabla.

Fig. 25.

Înfasurator tip Pope: 1-tambur purtator; 2-tambur înfasurator de rezerva;

3-tambur înfasurator de lucru; 4 14514l1116o -hârtia de la calandru

fig. 26

Cilindrul purtator are viteza cu 0,2-0,3% mai mare decât viteza hârtiei la iesirea din calandrul masinii.

IV.2.4 14514l1116o . Taierea hârtiei

Foto 1 (sursa Revista tipografilor nr. 7, iulie-2000, pag 7)

Masina de tipar în coli în 4 14514l1116o culori produsa de firma Roland - Germania

Foto 2 (Revista Roland 300, pag. 6)

îmbracaminte si încaltaminte comoda corespunzatoare anotimpului si conditiilor meteorologice;

bagajul sa contina si cele necesare igienei (pasta de dinti, prosop, sapun, etc).

necesarul de bani de buzunar pentru eventuale cumparaturi (carti postale, suveniruri, bauturi racoritoare, etc).

pachetul de hrana sa contina alimente ce nu se altereaza usor.

punctualitate pentru a evita întârzâierea plecarii.

comportament civilizat si decent în timpul calatoriei cu autobuzul, în timpul vizitarii obiectivelor turistice, în timpul servirii meselor, etc.

neîndepartarea de grup.

anuntarea oricarei probleme aparute personalului de însotire.

respectarea cu strictete a programului excursiei.

Document Info

Accesari: 7147
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou