Cunoscuta taxonomie a obiectivelor educationale elaborata de B.S.Bloom îsi are sorgintea tocmai în problemele de examinare si evaluare. Succesul de care s-a bucurat taxonomia lui Bloom si, în general ideea definirii operationale a obiectivelor este, fara îndoiala, expresia nevoii de rigoare în actul proiectarii si evaluarii procesului de învatamânt, caci numai pe baza obiectivelor clar definite se pot construi criterii obiective si coerente de evaluare.
Precizia si eficienta evaluarii sunt strâns legate de formularea obiectivelor si de desfasurarea demersurilor de instruire. În aceste conditii, probele de evaluare trebuie selectate si elaborate în strânsa legatura cu obiectivele (cadru, de referinta si operationale) si, mai ales în functie de gradul de complexitate al obiectivului (asimilare de cunostinte, aplicatie, sinteza, evaluare), precum si în functie de rezultatele asteptate ale instruirii (cunostinte, deprinderi sau capacitati intelectuale, priceperi si deprinderi practice, comportament ).
În practica instruirii s-a încercat stabilirea unor corespondente, cu caracter general, între obiective, elementele de continut si metodele, procedeele tehnicile de utilizat, cu scopul de a veni în sprijinul alegerii unor variante alternative si a unor solutii adecvate pentru actul educational (Neacsu, 1990, p.223).
CURRICULUM-UL DE LIMBA sI LITERATURA ROMÂNĂ permite solutii alternative la selectarea textelor literare si a materiilor lingvistice pe care o vor realiza autorii de manuale si chiar profesorii. Deschiderea spre învatamîntul formativ (nu informativ) are ca imperativ si formarea unui stil intelectual propriu de comunicare în educatie, convergent libertatii de interpretare a textelor literare si de realizare a actelor de vorbire orala si scrisa.
. Formarea culturii comunicarii, antrenînd cunoasterea si practica rationala si functionala a limbii române;
. Formarea culturii literar-artistice prin receptarea si interpretarea operelor de referinta ale literaturii române în contextul culturii nationale/universale;
. Formarea unor competente de munca intelectuala;
. Formarea si dezvoltarea motivatiilor si a atitudinilor, a gîndirii critice, prin interiorizarea valorilor literare/estetice/comunicative/culturale.
La sfârsitul ciclului gimnazial elevul trebui sa aiba urmatoarele:
A. Capacitati:
. sa delimiteze sensurile cuvintelor;
. sa aplice (sa motiveze aplicarea) orice regula ortografica, sa explice orice ortograma;
. sa elaboreze si sa redacteze texte de diferite stiluri functionale;
. sa redacteze texte cu caracter utilitar;
. sa realizeze (varieze) conexiunea elementelor unui text;
. sa comenteze specificul lexical al unui text artistic;
. sa decodeze sensurile textului analizat;
. sa identifice si sa comenteze figurile gramaticale si retorice, motivîndu-le aplicarea în textul analizat;
. sa interpreteze textul artistic la toate nivelurile limbii: fonetic/grafic; lexical, gramatical; sa comenteze stilistica textului;
. sa ateste în textul analizat fapte semnificative pentru evolutia limbii literare (unitati de vocabular, variantele lor fonetice si gramaticale, arhaisme semantice, structuri gramaticale);
. sa manifeste respect si interes fata de interlocutori;
. sa-si exprime argumentat si logic parerile folosind, mijloace caracteristice stilului functional adecvat;
. sa pledeze motivat pentru norma literara utilizînd-o constient în circumstantele cerute;
. sa tinda în mod constant spre o exprimare corecta, expresiva si originala;
. sa recurga în mod variat la diferite formule stilistice care confera expresivitate si originalitate mesajului emis;
. sa manifeste toleranta sau atitudine critica fata de ideile exprimate de interlocutori.
Pentru a-mi da seama de capacitatile si atitudinile elevilor care sunt gata sa paraseasca ciclul gimnazial, m-am gândit sa le aplic un test de evaluare. Administrarea instrumentului de evaluare a avut drept scop pricipal evaluarea performantei elevilor din clasa a VIII-a, la limba si literatura româna.
Pentru standardele curriculare corespunzatoare au fost redactate obiective de evaluare cu o acoperire cât mai cuprinzatoare.Forma de evaluare pentru care am optat a fost testatea scrisa.
Principalele etape pe care le-am parcurs au fost:
Peste 80% dintre elevi au performat peste jumatate dintre sarcinile de lucru prezentate, 16,6% fiind procentul celor care au performat integral, toate sarcinile de lucru,media pe clasa fiind de 8,11.
Anghelescu M., Ionescu C., Lazarescu G. Dictionar de termeni literari. Bucuresti, S.A.
Craciun G. Istoria didactica a literaturii române. Chisinau, Ed. Arc, 1997.
Crisan A., Gutu V. Proiectarea curriculum-ului de baza. Ghid metodologic. Cimislia, 1997.
Curriculum de baza. Documente reglatoare. Cimislia, 1997.
Curriculum disciplinar. Limba si literatura româna. Clasele V-IX. Chisinau, Ed.stiinta, 1997.
Parfene C. Compozitiile în scoala. Iasi, Ed. Moldova, 1996.
Parfene C. Teorie si analiza literara. Ghid practic, Bucuresti, Ed. stiintifica, 1993.
Planchard E. Pedagogia scolara contemporana. Bucuresti, E.D.P., 1992.
Stoica A., Musteata S. Evaluarea rezultatelor scolare. Ghid metodologic. Chisinau, 1997.
|
