Demersuri curriculare aplicative la disciplina Biologie
Programul scolar este o parte extrem de importantǎ a Curriculum-ului scris, iar īn aceeasi viziune, continuturile sunt percepute ca mijloace de formare a competentelor intelectuale si relationale, a atitudinilor si comportamentelor necesare elevilor.
Rolul scolii este de a dezvolta potentialul individual al elevilor, de a oferi o educatie generalǎ sau, asa cum arǎta F. Bobbitt - rolul scolii « este de a recunoaste cǎ o viatǎ se scurge īnaintea ochilor si munca ei este de a ajuta īn a face ca viata sǎ se continue īn cel mai adecvat mod ».
scoala īndrumǎ elevii, le dezvoltǎ profunzimea si īntelgerea pentru cǎ « educatia este un proces de viatǎ, nu o pregatire pentru viata care urmeaza ». (J. Dewey)
In contextul noului curriculum, conceptul central al proiectǎrii didactice este demersul didactic personalizat, iar instrumentul acestuia este unitatea de īnvǎtare. Determinat de obiectivele propuse si mijlocit de tematica descrisǎ īn continuturi, demersul didactic este cel care asigurǎ personalizarea la clasǎ a procesului de preadare-īnvǎtare, si, totodatǎ,oferǎ posibilitatea interventiei creative a cadrului didactic. Astfel, este la alegerea profesorului dacǎ va realiza la clasǎ acele activitǎti de īnvǎtare exemplificate īn programǎ sau īsi va proiecta noi activitǎti de īnvǎtare, īntrucāt cele din programǎ nu sunt obligatorii.
Personalizarea actului didactic implicǎ diversificarea activitǎtilor de īnvǎtare care, īnsǎ, trebuie centrate pe elev - si, astfel se poate asigura adaptarea la ritmul individual de dezvoltare a achizitiilor elevului.
Competentele generale ce se urmǎresc a fi formate la biologie se referǎ la comunicare, studiu individual, īntelegerea si valorificarea informatiilor primite, relationarea la mediul social si natural, formarea unor atitudini ;grija fatǎ de mediul natural,stimularea curiozitǎtii si a inventivitǎtii īn investigarea mediului.De asemenea, se īncearcǎ formarea unei culturi generale īn domeniu, cu elemente aplicative, care sǎ permitǎ o pregǎtire pentru viata activǎ - preofesionalǎ, socialǎ, familialǎ.
Prin prisma experientei mele, as pune in discutie urmatoarele «probleme » la biologie :
In primul rānd, referindu-mǎ la clasa a V-a, as mentiona, cǎ īn curriculum- nucleu este prevazutǎ īn trunchiul comun obligatoriu, o orǎ pe sǎptǎmānǎ, lǎsāndu-se la decizia scolii acordarea celei de a doua ore..si, de obicei, asta nu se īntamplǎ. Elevul de clasa a V-a simte din plin impactul cu « schimbarea »(trecerea de la un ciclu la altul) ; sunt mai multi dascǎli, fiecare cu stilul sǎu de predare, cu cerintele sale, este un volum mare de notiuni noi.. Fatǎ de cunostiintele dobāndite la stiinte, īn anii anteriori, botanica vine cu o serie de notiuni, termeni stiintifici specifici, cu un limbaj biologic - uneori destul de dificil , cu ore de observatiii microscopice, experimente.
Acestea din urmǎ ajutǎ elevul sǎ īnteleagǎ partea teoreticǎ si sǎ-si dezvolte abilitǎtile practice dar in conditiile unei ore pe sǎptǎmānǎ nu se pot face la nivelul optim, astfel cǎ notiunile nu pot fi adaptate la puterea realǎ de abstractizare a elevului de clasa a V-a. Este adevǎrat, sunt cāteva continuturi notate cu asterisc, deci se parcurg doar īn cazul a douǎ ore pe sǎptǎmānǎ dar, cred eu, asta nu ne prea ajutǎ.. Consider cǎ sunt necesare 2 ore pe sǎptǎmānǎ introduse īn curriculum nucleu pentru ca elevii sǎ-si īnsuseascǎ terminologia, conceptele specifice biologiei, sǎ īnvete temeinic lucru la microscop, sa facǎ observatii independente si sǎ prezinte concluzii asupra experimentelor efectuate (dacǎ mai luam īn considerare ca sunt cǎte 4-5 elevi la un microscop sau cǎ acestea « circulǎ » in sala (!) se poate īntetege mai bine cu ce probleme ne confruntǎm..).
Cred cǎ doar astfel putem dezvolta competemta de a manifesta curiozitate stiintificǎ, de a-si forma o gāndire structuratǎ si capacitatea de a aplica īn practicǎ rezolvarea unor probleme, capacitatea de analizǎ, explorare, investigare.
Acelasi lucru se īntāmplǎ si la clasa a VI-a unde, capitolul « Evolutia Regnului animal » nu este trecut īn programǎ.
In clasa a VI-a se continuǎ dezvoltarea capacitǎtilor de investigare stiintificǎ, antrenarea elevilor īn īntelegerea cauzalǎ a fenomenelor, a evolutiei vietii , a influentei mediului asupra organismelor, sunt solicitati sǎ gǎseascǎ adaptǎrile organismelor care le-au asigurat supravietuirea, apelānu-se si la cunostintele dobāndite īn clasa a V-a, pentru a privi Natura ca un tot unitar.
Am constatat cǎ Zoologia trezeste interesul elevilor, inclusiv celor care au rezultate mai slabe la īnvǎtǎturǎ, care retin mai greu termenii biologici, notiunile de structurǎ.Ei sunt foarte interesati de viata animaleleor, de curiozitǎtile pe care acestea le prezintǎ ; atunci, evaluarea o fac si prin antrenarea lor īn cǎutarea de informatii, dezvoltarea capacitǎtii de selectare a surselor de informare. Prezentāndu-si datele īn fata colegilor si simtāndu-le interesul si aprecierea si acesti elevi īsi dezvoltǎ o atitudine pozitivǎ fatǎ de sine, īsi īntǎresc īncrederea īn propriile forte.
De asemenea, unii manifestǎ abilitǎti deosebite īn lucrul cu trusa de disectie si īncerc sǎ valorific asta īn evaluare, īncurajāndu-le aceastǎ īndemānare.
Alti elevi īngrijesc acasǎ diferite animale - hamsteri, canari,pisici.Cānd ajungem la continuturile respective īi solicit sǎ descrie modul de viatǎ, de hrǎnire, reactia la factorii de mediu - toate bazate pe observatiile lor.stiind acest lucru, elevii se pregǎtesc notāndu-si observatiile, informāndu-se suplimentar.Deseori, un elev cu rezultate slabe, obtinānd o notǎ mare īn acest fel, a fost motivat sǎ īnvete si continuturile obligatorii.
La ultima īntalnire a Comisiei Metodice de Biologie am discutat tocmai despre revizuirea programei ; voi mentiona si propunerile colegilor mei.Astfel, la clasa aVI-a s-a propus sǎ se renunte la grupul de lectii « Animale ocrotite īn diferite ecosisteme » deoarece acestea se fac in clasa a VIII-a detaliat si sǎ se accentueze caracterele generale ale grupelor de animale , sǎ fie prezentat amǎnuntit un singur reprezentant (ceilalti reprezentanti sǎ fie doar amintiti ca exemplu)
Evolutia de la o clasǎ la alta nu īnseamnǎ o simplǎ sporire cantitativǎ a continuturilor, ci , mai ales, o crestere calitativǎ prin solicitarea capacitǎtilor intelectuale de nivel īnalt si adāncirea nivelului de analizǎ si cuprindere a conceptelor, datoritǎ noilor continuturi studiate. »Se remarcǎ existenta vectorului de progres prin trecerea gradatǎ de la situatii problemǎ delimitate si create artificial la luarea de decizii si demonstrarea unui comportament īn viata realǎ de zi cu zi īn relatie cu sine si cu cei din jur »(« Ghidul metodologic al profesorului de biologie »)
Astfel, la clasa aVII-a, unde se studiazǎ « Functiile organismului uman si baza lor anatomicǎ »profesorul poate folosi numeroase metode participative - īncepānd cu experimentul de laborator (cu tipurile sale),continuānd cu modelarea, īnvǎtarea prin descoperire, problematizarea, munca independentǎ, brain-storming-ul,etc.
Se continuǎ dezvoltarea unor metode si tehnici de lucru specifice biologiei- disectia, experimentul de laborator, modelarea- antrenānd dorinta de cunoastere, de rezolvare a unor probleme, de formulare a unor concluzii si luarea deciziilor. De asemenea, elevilor li se dezvoltǎ convingeri cǎ igiena īnseamnǎ sǎnǎtate si li se formeazǎ deprinderi ale pǎstrǎri sǎnǎtǎtii individuale si colective.
Gama largǎ a acestor metode evidentieazǎ existenta unor posibilitǎti de optiuni metodologice multiple pentru profesorul de biologie, care poate realiza eficient demersul didactic.De altfel, biologia este avantajatǎ si de marea varietate a materialelor didactice ce se folosesc la clasǎ, materiale ce trezesc interesul elevilor si īi ajutǎ īn īntelegerea conceptelor.Depinde de profesor sǎ aleagǎ cele mai potrivite metode si materiale biologice īn functie de continuturi, de particularitǎtile de vārstǎ, de competentele pe care vrea sǎ le dezvolte, de obiectivele de referintǎ urmǎrite.
La programa de clasa a VII-a as avea douǎ propuneri ;
a)« Functia de reproducere »,care īn programǎ este pusǎ prima, sǎ se studieze ultima, dupǎ « Functiile de relatie « si « Functiile de nutritie »( de altfel, la īntālnirile metodice īn judet am hotǎrāt sǎ procedǎm asa).Astfel, elevii sunt pusi īn situatia de a realiza conexiuni īntre functionarea sistemului reproducǎtor si a glandelor endocrine, a sistemului nervos, etc.,dezvoltāndu-le īntelegerea cauzalǎ a functionǎrii sistemelor organismului.De asemenea, sase īnceapa studierea Functiilor de Relatie cu "Sistemul nervos" urmand Organele de simt.
b)" Igiena si starea de sǎnǎtate a organismului" este un capitol separat īn programǎ.Cred cǎ pentru a pune elevii īn situatia sǎ analizeze relatia dintre propriul comportament si starea de sǎnatate, penrtru a-i determina sǎ facǎ predictii despre sǎnǎtatea organismului īn diferite conditii, continutul de igienǎ ar trebui realizat dupǎ anatomia si fiziologia sistemului respectiv si nu īntr-un capitol aparte.( se poate face o lectie de recapitulare finalǎ- « Igiena si starea de sǎnǎtate a organismului »)
La clasa a VII-a colegii mei au concluzionat : "considerǎm cǎ programa e bine structuratǎ si nu trebuie renuntat la anumite continuturi deoarece unele profile (filologie, de ex.) nici nu mai fac anatomia īn ciclul liceal."
Īn clasa a VIII-a ,unde se studiazǎ Ecologie ,se integreazǎ cunostintele dobāndite īn clasele anterioare īn experienta de viatǎ a elevilor, stimulāndu-se motivatia pentru protectia naturii. Continuturile sunt accesibile dar se cer numeroase activitǎti practice :investigarea unui mediu terestru / acvatic, observarea unui individ introdus īntr-o populatie, evidentierea efectelor unor agenti poluanti asupra densitǎtii populatiei
dintr-un ecosistem,etc.
Este dificil sǎ le realizezi pe toate intr-o orǎ de clasǎ ( la o orǎ pe sǎptǎmānǎ) īntr-o scoalǎ din centrul orasului.Elevii se strǎduiesc sǎ realizeze mici proiecte īn echipǎ, alegāndu-si teme din manual sau propunānd ei altele, formāndu-si astfel deprinderi de documentare, comunicare, dezvoltǎ idei originale As propune sǎ se renunte la o parte din acesteactivitǎti practice care sunt dificil de realizat ; de asemenea, cred cǎ unele continuturi din manual ar putea fi mai concentrate, mai sistematizate - mai ales cǎ se bazeazǎ pe continuturi īnvǎtate īn clasele aV-a si aVI-a.
As avea, īn schimb, o propunere.
Īn « Ghidul metodologic al profesorului de biologie » se spune cǎ s-a renuntat la capitolul « Notiuni generale despre ereditate, evolutionism. »pentru cǎ « depǎsea puterea de abstractizare a elevului « si « datoritǎ gradului sporit de dificultate a conceptelor pe care le introduceau ».
Eu sunt pentru reintroducerea unor continuturi de Geneticǎ- doar notiuni generale :gene, cromozomi, ereditate, informatii minime despre realizǎrile ingineriei genetice, care sǎ-i pregǎteascǎ pentru nivelul urmǎtor, unde este o « avalansǎ » de informatii īn domeniu.In plus, īn curriculum de la liceu biologia se predǎ īntr-o orǎ pe sǎptǎmānǎ la majoritatea profilurilor, sau, este chiar scosǎ de tot din curriculum nucleu.
Amintindu-ne cǎ specialistii spun cǎ genetica va revolutiona secolul XXI asa cum informatica a revolutionat secolul XX, cred cǎ tinerii trebuie pregǎtiti pentru impactul pe care aceastǎ stiintǎ īl va avea īn viata lor.
De altfel, ei vin īn contact cu numeroase notiuni din geneticǎ īn jocurile de pe calculator, filmele science fiction, literatura cyberpunk, aud īn mass-media de « rosii modificate genetic », sau clonare, de exemplu si pun īntrebǎri, cer explicatii.
De asemenea, elevii cunosc structura celulei, rolul unor organite citoplasmatice, al nucleului, au imaginea evolutiei plantelor si animalelor - s-au discutat caracterele de superioritate īn clasele aV-a si a VI-a- cunosc organe rudimentare la om, notiunea de ereditate.
Consider cǎ prezenta unor continuturi de bazǎ din geneticǎ, informatii de actualitate, ar fi binevenite si le-ar asigura o mai bunǎ īntelegere a vietii, a influentei omului asupra viului.
Colegii mei, care predau la liceu au fost de acord cu introducerea notiunilor de geneticǎ la clasa aVIII-a si au propus scoaterea lor din manualul de clasa a IX-a, care, de altfel, a fost criticat cǎ este un amestec de geneticǎ, anatomia plantelor.S-a propus ca la acest nivel continuturile sa se axeze pe fiziologia si morfologia plantelor.si fizionomia animalǎ fǎcānd mereu comparatii cu anatomia umanǎ deorece, unele profiluri, īn clasa
a XI-a nu mai fac biologie, si astfel s-ar continua dezvoltarea competentelor generale la biologie.
La clasa a XI-a au fost fǎcute urmǎtoarele propuneri :
- o mai bunǎ sistematizare a fiziologiei sistemului nervos care e īncǎrcatǎ si uneori confuzǎ ;
- o limitare mai strictǎ a manualelor alternative si notiunile acestora sǎ respecte curriculum obligatoriu
- īn manualele alternative sǎ fie concordantǎ īntre tiunile cifrice (viteza influxului nervos, capacitatea pulmonarǎ etc.)
- mai multǎ rigoare stiintificǎ īn ceea ce priveste continuturile
La clasa a XII-a :
- o mai bunǎ concordantǎ īntre continuturile manualelor alternative.
De asemenea, au propus ca manualele sǎ aibǎ anexate un support electronic - pentru completarea cunostiintelor elevilor interesati de biologie .
La biologie elevii pot . īntelege rolul determinant al omului īn Naturǎ, constientizeazǎ efectele dezastruoase sau, miraculoase pe care cercetǎrile si experimentele umane le pot avea.Trezindu-le astfel din timp interesul, dezvoltāndu-le capacitatea de īntelegere, de implicare personalǎ, poate, mai tārziu, prin profesiile lor, īsi vor aduce contributia la protejarea Naturii, a Vietii.
si atunci, profesorul de Biologie poate spune, citāndu-l pe Hermann Hesse : cǎ dascǎlul este « magister ludi »( maestru al jocului),
« Ce-naltǎ dureros,dar cu putere
A spiritului faclǎ arzǎtoare. »
Bibliografie selectiva
|
|
M.E.N.,C.N.N |
|
Curriculum National pentru īnvǎtǎmant obligatoriu. .Cadru de referintǎ,Ed.Corint, Buc., |
|
|
M.E.C.,C.N.C |
|
Curriculum National - programe scolare ,Bucuresti |
|
|
Russu Ciolac, Anca |
|
Metodica predǎrii stiintelor biologice ,E.D.P., Bucuresti |
|
|
Jinga I. |
|
Invǎtarea eficientǎ, Bucuresti, Ed.Editis |
|
