Demersuri curriculare aplicative la disciplina Biologie
Programul scolar este o parte extrem de importantǎ a Curriculum-ului scris, iar în aceeasi viziune, continuturile sunt percepute ca mijloace de formare a competentelor intelectuale si relationale, a atitudinilor si comportamentelor necesare elevilor.
Rolul scolii este de a dezvolta potentialul individual al elevilor, de a oferi o educatie generalǎ sau, asa cum arǎta F. Bobbitt - rolul scolii « este de a recunoaste cǎ o viatǎ se scurge înaintea ochilor si munca ei este de a ajuta în a face ca viata sǎ se continue în cel mai adecvat mod ».
scoala îndrumǎ elevii, le dezvoltǎ profunzimea si întelgerea pentru cǎ « educatia este un proces de viatǎ, nu o pregatire pentru viata care urmeaza ». (J. Dewey)
In contextul noului curriculum, conceptul central al proiectǎrii didactice este demersul didactic personalizat, iar instrumentul acestuia este unitatea de învǎtare. Determinat de obiectivele propuse si mijlocit de tematica descrisǎ în continuturi, demersul didactic este cel care asigurǎ personalizarea la clasǎ a procesului de preadare-învǎtare, si, totodatǎ,oferǎ posibilitatea interventiei creative a cadrului didactic. Astfel, este la alegerea profesorului dacǎ va realiza la clasǎ acele activitǎti de învǎtare exemplificate în programǎ sau îsi va proiecta noi activitǎti de învǎtare, întrucât cele din programǎ nu sunt obligatorii.
Personalizarea actului didactic implicǎ diversificarea activitǎtilor de învǎtare care, însǎ, trebuie centrate pe elev - si, astfel se poate asigura adaptarea la ritmul individual de dezvoltare a achizitiilor elevului.
Competentele generale ce se urmǎresc a fi formate la biologie se referǎ la comunicare, studiu individual, întelegerea si valorificarea informatiilor primite, relationarea la mediul social si natural, formarea unor atitudini ;grija fatǎ de mediul natural,stimularea curiozitǎtii si a inventivitǎtii în investigarea mediului.De asemenea, se încearcǎ formarea unei culturi generale în domeniu, cu elemente aplicative, care sǎ permitǎ o pregǎtire pentru viata activǎ - preofesionalǎ, socialǎ, familialǎ.
Prin prisma experientei mele, as pune in discutie urmatoarele «probleme » la biologie :
In primul rând, referindu-mǎ la clasa a V-a, as mentiona, cǎ în curriculum- nucleu este prevazutǎ în trunchiul comun obligatoriu, o orǎ pe sǎptǎmânǎ, lǎsându-se la decizia scolii acordarea celei de a doua ore..si, de obicei, asta nu se întamplǎ. Elevul de clasa a V-a simte din plin impactul cu « schimbarea »(trecerea de la un ciclu la altul) ; sunt mai multi dascǎli, fiecare cu stilul sǎu de predare, cu cerintele sale, este un volum mare de notiuni noi.. Fatǎ de cunostiintele dobândite la stiinte, în anii anteriori, botanica vine cu o serie de notiuni, termeni stiintifici specifici, cu un limbaj biologic - uneori destul de dificil , cu ore de observatiii microscopice, experimente.
Acestea din urmǎ ajutǎ elevul sǎ înteleagǎ partea teoreticǎ si sǎ-si dezvolte abilitǎtile practice dar in conditiile unei ore pe sǎptǎmânǎ nu se pot face la nivelul optim, astfel cǎ notiunile nu pot fi adaptate la puterea realǎ de abstractizare a elevului de clasa a V-a. Este adevǎrat, sunt câteva continuturi notate cu asterisc, deci se parcurg doar în cazul a douǎ ore pe sǎptǎmânǎ dar, cred eu, asta nu ne prea ajutǎ.. Consider cǎ sunt necesare 2 ore pe sǎptǎmânǎ introduse în curriculum nucleu pentru ca elevii sǎ-si însuseascǎ terminologia, conceptele specifice biologiei, sǎ învete temeinic lucru la microscop, sa facǎ observatii independente si sǎ prezinte concluzii asupra experimentelor efectuate (dacǎ mai luam în considerare ca sunt cǎte 4-5 elevi la un microscop sau cǎ acestea « circulǎ » in sala (!) se poate întetege mai bine cu ce probleme ne confruntǎm..).
Cred cǎ doar astfel putem dezvolta competemta de a manifesta curiozitate stiintificǎ, de a-si forma o gândire structuratǎ si capacitatea de a aplica în practicǎ rezolvarea unor probleme, capacitatea de analizǎ, explorare, investigare.
Acelasi lucru se întâmplǎ si la clasa a VI-a unde, capitolul « Evolutia Regnului animal » nu este trecut în programǎ.
In clasa a VI-a se continuǎ dezvoltarea capacitǎtilor de investigare stiintificǎ, antrenarea elevilor în întelegerea cauzalǎ a fenomenelor, a evolutiei vietii , a influentei mediului asupra organismelor, sunt solicitati sǎ gǎseascǎ adaptǎrile organismelor care le-au asigurat supravietuirea, apelânu-se si la cunostintele dobândite în clasa a V-a, pentru a privi Natura ca un tot unitar.
Am constatat cǎ Zoologia trezeste interesul elevilor, inclusiv celor care au rezultate mai slabe la învǎtǎturǎ, care retin mai greu termenii biologici, notiunile de structurǎ.Ei sunt foarte interesati de viata animaleleor, de curiozitǎtile pe care acestea le prezintǎ ; atunci, evaluarea o fac si prin antrenarea lor în cǎutarea de informatii, dezvoltarea capacitǎtii de selectare a surselor de informare. Prezentându-si datele în fata colegilor si simtându-le interesul si aprecierea si acesti elevi îsi dezvoltǎ o atitudine pozitivǎ fatǎ de sine, îsi întǎresc încrederea în propriile forte.
De asemenea, unii manifestǎ abilitǎti deosebite în lucrul cu trusa de disectie si încerc sǎ valorific asta în evaluare, încurajându-le aceastǎ îndemânare.
Alti elevi îngrijesc acasǎ diferite animale - hamsteri, canari,pisici.Când ajungem la continuturile respective îi solicit sǎ descrie modul de viatǎ, de hrǎnire, reactia la factorii de mediu - toate bazate pe observatiile lor.stiind acest lucru, elevii se pregǎtesc notându-si observatiile, informându-se suplimentar.Deseori, un elev cu rezultate slabe, obtinând o notǎ mare în acest fel, a fost motivat sǎ învete si continuturile obligatorii.
La ultima întalnire a Comisiei Metodice de Biologie am discutat tocmai despre revizuirea programei ; voi mentiona si propunerile colegilor mei.Astfel, la clasa aVI-a s-a propus sǎ se renunte la grupul de lectii « Animale ocrotite în diferite ecosisteme » deoarece acestea se fac in clasa a VIII-a detaliat si sǎ se accentueze caracterele generale ale grupelor de animale , sǎ fie prezentat amǎnuntit un singur reprezentant (ceilalti reprezentanti sǎ fie doar amintiti ca exemplu)
Evolutia de la o clasǎ la alta nu înseamnǎ o simplǎ sporire cantitativǎ a continuturilor, ci , mai ales, o crestere calitativǎ prin solicitarea capacitǎtilor intelectuale de nivel înalt si adâncirea nivelului de analizǎ si cuprindere a conceptelor, datoritǎ noilor continuturi studiate. »Se remarcǎ existenta vectorului de progres prin trecerea gradatǎ de la situatii problemǎ delimitate si create artificial la luarea de decizii si demonstrarea unui comportament în viata realǎ de zi cu zi în relatie cu sine si cu cei din jur »(« Ghidul metodologic al profesorului de biologie »)
Astfel, la clasa aVII-a, unde se studiazǎ « Functiile organismului uman si baza lor anatomicǎ »profesorul poate folosi numeroase metode participative - începând cu experimentul de laborator (cu tipurile sale),continuând cu modelarea, învǎtarea prin descoperire, problematizarea, munca independentǎ, brain-storming-ul,etc.
Se continuǎ dezvoltarea unor metode si tehnici de lucru specifice biologiei- disectia, experimentul de laborator, modelarea- antrenând dorinta de cunoastere, de rezolvare a unor probleme, de formulare a unor concluzii si luarea deciziilor. De asemenea, elevilor li se dezvoltǎ convingeri cǎ igiena înseamnǎ sǎnǎtate si li se formeazǎ deprinderi ale pǎstrǎri sǎnǎtǎtii individuale si colective.
Gama largǎ a acestor metode evidentieazǎ existenta unor posibilitǎti de optiuni metodologice multiple pentru profesorul de biologie, care poate realiza eficient demersul didactic.De altfel, biologia este avantajatǎ si de marea varietate a materialelor didactice ce se folosesc la clasǎ, materiale ce trezesc interesul elevilor si îi ajutǎ în întelegerea conceptelor.Depinde de profesor sǎ aleagǎ cele mai potrivite metode si materiale biologice în functie de continuturi, de particularitǎtile de vârstǎ, de competentele pe care vrea sǎ le dezvolte, de obiectivele de referintǎ urmǎrite.
La programa de clasa a VII-a as avea douǎ propuneri ;
a)« Functia de reproducere »,care în programǎ este pusǎ prima, sǎ se studieze ultima, dupǎ « Functiile de relatie « si « Functiile de nutritie »( de altfel, la întâlnirile metodice în judet am hotǎrât sǎ procedǎm asa).Astfel, elevii sunt pusi în situatia de a realiza conexiuni între functionarea sistemului reproducǎtor si a glandelor endocrine, a sistemului nervos, etc.,dezvoltându-le întelegerea cauzalǎ a functionǎrii sistemelor organismului.De asemenea, sase înceapa studierea Functiilor de Relatie cu "Sistemul nervos" urmand Organele de simt.
b)" Igiena si starea de sǎnǎtate a organismului" este un capitol separat în programǎ.Cred cǎ pentru a pune elevii în situatia sǎ analizeze relatia dintre propriul comportament si starea de sǎnatate, penrtru a-i determina sǎ facǎ predictii despre sǎnǎtatea organismului în diferite conditii, continutul de igienǎ ar trebui realizat dupǎ anatomia si fiziologia sistemului respectiv si nu într-un capitol aparte.( se poate face o lectie de recapitulare finalǎ- « Igiena si starea de sǎnǎtate a organismului »)
La clasa a VII-a colegii mei au concluzionat : "considerǎm cǎ programa e bine structuratǎ si nu trebuie renuntat la anumite continuturi deoarece unele profile (filologie, de ex.) nici nu mai fac anatomia în ciclul liceal."
În clasa a VIII-a ,unde se studiazǎ Ecologie ,se integreazǎ cunostintele dobândite în clasele anterioare în experienta de viatǎ a elevilor, stimulându-se motivatia pentru protectia naturii. Continuturile sunt accesibile dar se cer numeroase activitǎti practice :investigarea unui mediu terestru / acvatic, observarea unui individ introdus într-o populatie, evidentierea efectelor unor agenti poluanti asupra densitǎtii populatiei
dintr-un ecosistem,etc.
Este dificil sǎ le realizezi pe toate intr-o orǎ de clasǎ ( la o orǎ pe sǎptǎmânǎ) într-o scoalǎ din centrul orasului.Elevii se strǎduiesc sǎ realizeze mici proiecte în echipǎ, alegându-si teme din manual sau propunând ei altele, formându-si astfel deprinderi de documentare, comunicare, dezvoltǎ idei originale As propune sǎ se renunte la o parte din acesteactivitǎti practice care sunt dificil de realizat ; de asemenea, cred cǎ unele continuturi din manual ar putea fi mai concentrate, mai sistematizate - mai ales cǎ se bazeazǎ pe continuturi învǎtate în clasele aV-a si aVI-a.
As avea, în schimb, o propunere.
În « Ghidul metodologic al profesorului de biologie » se spune cǎ s-a renuntat la capitolul « Notiuni generale despre ereditate, evolutionism. »pentru cǎ « depǎsea puterea de abstractizare a elevului « si « datoritǎ gradului sporit de dificultate a conceptelor pe care le introduceau ».
Eu sunt pentru reintroducerea unor continuturi de Geneticǎ- doar notiuni generale :gene, cromozomi, ereditate, informatii minime despre realizǎrile ingineriei genetice, care sǎ-i pregǎteascǎ pentru nivelul urmǎtor, unde este o « avalansǎ » de informatii în domeniu.In plus, în curriculum de la liceu biologia se predǎ într-o orǎ pe sǎptǎmânǎ la majoritatea profilurilor, sau, este chiar scosǎ de tot din curriculum nucleu.
Amintindu-ne cǎ specialistii spun cǎ genetica va revolutiona secolul XXI asa cum informatica a revolutionat secolul XX, cred cǎ tinerii trebuie pregǎtiti pentru impactul pe care aceastǎ stiintǎ îl va avea în viata lor.
De altfel, ei vin în contact cu numeroase notiuni din geneticǎ în jocurile de pe calculator, filmele science fiction, literatura cyberpunk, aud în mass-media de « rosii modificate genetic », sau clonare, de exemplu si pun întrebǎri, cer explicatii.
De asemenea, elevii cunosc structura celulei, rolul unor organite citoplasmatice, al nucleului, au imaginea evolutiei plantelor si animalelor - s-au discutat caracterele de superioritate în clasele aV-a si a VI-a- cunosc organe rudimentare la om, notiunea de ereditate.
Consider cǎ prezenta unor continuturi de bazǎ din geneticǎ, informatii de actualitate, ar fi binevenite si le-ar asigura o mai bunǎ întelegere a vietii, a influentei omului asupra viului.
Colegii mei, care predau la liceu au fost de acord cu introducerea notiunilor de geneticǎ la clasa aVIII-a si au propus scoaterea lor din manualul de clasa a IX-a, care, de altfel, a fost criticat cǎ este un amestec de geneticǎ, anatomia plantelor.S-a propus ca la acest nivel continuturile sa se axeze pe fiziologia si morfologia plantelor.si fizionomia animalǎ fǎcând mereu comparatii cu anatomia umanǎ deorece, unele profiluri, în clasa
a XI-a nu mai fac biologie, si astfel s-ar continua dezvoltarea competentelor generale la biologie.
La clasa a XI-a au fost fǎcute urmǎtoarele propuneri :
- o mai bunǎ sistematizare a fiziologiei sistemului nervos care e încǎrcatǎ si uneori confuzǎ ;
- o limitare mai strictǎ a manualelor alternative si notiunile acestora sǎ respecte curriculum obligatoriu
- în manualele alternative sǎ fie concordantǎ între tiunile cifrice (viteza influxului nervos, capacitatea pulmonarǎ etc.)
- mai multǎ rigoare stiintificǎ în ceea ce priveste continuturile
La clasa a XII-a :
- o mai bunǎ concordantǎ între continuturile manualelor alternative.
De asemenea, au propus ca manualele sǎ aibǎ anexate un support electronic - pentru completarea cunostiintelor elevilor interesati de biologie .
La biologie elevii pot . întelege rolul determinant al omului în Naturǎ, constientizeazǎ efectele dezastruoase sau, miraculoase pe care cercetǎrile si experimentele umane le pot avea.Trezindu-le astfel din timp interesul, dezvoltându-le capacitatea de întelegere, de implicare personalǎ, poate, mai târziu, prin profesiile lor, îsi vor aduce contributia la protejarea Naturii, a Vietii.
si atunci, profesorul de Biologie poate spune, citându-l pe Hermann Hesse : cǎ dascǎlul este « magister ludi »( maestru al jocului),
« Ce-naltǎ dureros,dar cu putere
A spiritului faclǎ arzǎtoare. »
Bibliografie selectiva
|
|
M.E.N.,C.N.N |
|
Curriculum National pentru învǎtǎmant obligatoriu. .Cadru de referintǎ,Ed.Corint, Buc., |
|
|
M.E.C.,C.N.C |
|
Curriculum National - programe scolare ,Bucuresti |
|
|
Russu Ciolac, Anca |
|
Metodica predǎrii stiintelor biologice ,E.D.P., Bucuresti |
|
|
Jinga I. |
|
Invǎtarea eficientǎ, Bucuresti, Ed.Editis |
|
