ALTE DOCUMENTE |
Demersuri curriculare aplicative la disciplina Limba Engleza
Predarea limbii engleze prin prisma comunicarii interculturale
introducerea noului plan-cadru de īnvatamānt;
dezvoltarea unei strategii didactice pornind de la obiective;
necesitatea proiectarii unui set unitar de obiective cadru si de referinta pentru toate limbile moderne studiate īn scoala romāneasca, din perspectiva modelului comunicativ-functional de predare/ īnvatare a acestora;
necesitatea proiectarii continuturilor predarii īn functie de nevoile de comunicare ale celui care īnvata;
asigurarea continuitatii si a progresiei de la o clasa la alta, tinānd cont de obiectivele ciclurilor curriculare.
Īn acest context, structura actualului curriculum cuprinde: obiectivele cadru, urmarite pe īntreg parcursul īnvatamāntului obligatoriu (atāt la limba moderna 1 cāt si la limba moderna 2); obiective de referinta, exemple de activitati de īnvatare si continuturi (acestea din urma sub-īmpartite pe teme, functii comunicative si elemente de constructie a comunicarii) proiectate pentru fiecare clasa; standarde curriculare de performanta pentru clasa a IV-a, respectiv clasa a VIII-a.
OBIECTIVE CADRU
Raspunsurile la aceste īntrebari ne vor ajuta sa pregatim o forta de munca īn scoala potrivita pentru viitor, capabila din punct de vedere profesional. Pentru succesul educatiei de māine trebuie bine gāndita o schimbare īnca de pe acum, schimbare ce necesita implicare. Pentru ca schimbarea sa se realizeze īn conditii cāt mai pozitive si pentru ca aceasta schimbare sa dea rezultate se cere atāt implicarea Ministerului Īnvatamāntului, a profesorilor care activeaza īn scoli, a elevilor, dar si a parintilor. Pentru īnceput ar trebui revizuite standardele de pregatire ale cadrelor didactice, extinsa piata pentru educatie luāndu-se īn considerare premisele vizate atāt de cerere cāt si de oferta. Stilul de īnvatare este conditionat natural (copilul se naste cu anumite dispozitii) si educational (prin educatie elevul īsi diversifica stilurile de īnvatare).Stilul de īnvatare variaza de la un moment la altul, dar, īn general, tinde spre abstractizare si independenta. Profesorul poate determina schimbarea sau īmbogatirea stilurilor de īnvatare ale elevilor sai folosind el īnsusi diferite stiluri de predare. Īntelegāndu-si propriul stil de īnvatare si predare, profesorul face primul pas spre realizarea faptului ca nu toti elevii īnvata ca el si ca unele probleme apar din cauza nepotrivirii stilului de predare cu stilul de īnvatare al elevilor carora li se adreseaza.
O alta īntrebare la care multi oameni de stiinta īncearca sa raspunda, este: Engleza noua limba globala? Adica, engleza - noua limgua franca? Statutul actual al limbii engleze este īn principal rezultatul a doi factori: expansiunea puterii coloniale britanice si emergenta statelor unite ca lider economic. Liga Natiunilor a fost prima dintre multele aliante moderne care a alocat un loc special englezei īn congresele sale, fiind una din limbile oficiale. Daca nu este o organizatie cu criteriu de selectie strict, alegerea unei lingua franca trebuie sa fie facuta si engleza este prima alegere a majoritatii. Īntre timp, engleza continua sa fie principala lingua franca pe Internet.
Transformarile actuale īn toate domeniile vietii, inclusiv dezvoltarea societatii deschise, determina sporirea importantei cunoasterii limbii engleze. Pe fundalul transformarilor globale, devine tot mai actuala necesitatea modificarii procesului de studiere a limbilor mederne la toate nivelele sistemului de īnvatamānt. Pāna īn prezent, problema īnvatarii limbii engleze, īn special aspectul asigurarii motivationale a procesului didactic n-a fost studiata suficient. Motivatia a fost cercetata, de cele mai multe ori , īn aspect diagnostic. Totodata, s-a constatat nivelul motivational redus al studierii limbii engleze īn scoli generale. Motivatia studierii limbii engleze constituie un complex de daclansatori ai activitatii de īnvatare, inclusiv ai activitatii de comunicare. Motivatia īnvatarii limbii engleze se formeaza dintr-un sir de factori ce se modifica si interactioneaza permanent. Interesul cognitiv este considerat unul dintre cei mai importanti factori motivationali ai īnvatarii. El se bazeaza pe nevoi si, spre deosebire de motive, īntotdeauna este constientizat, de aceea este mai accesibil īn aspectul diagnosticarii si formarii sale. Formarea si dezvoltarea motivelor de īnvatare a limbii engleze sunt determinate de existenta anumitor conditii si mijloace psiho-pedagogice. Īn structura motivatiei extrinsece prevaleaza factorii pragmatici de īnvatare a limbii, inclusiv motivul utilitatii competentelor obtinute. Motivatia intrinseca a īnvatarii limbii engleze este determinata de interesul pentru procesul, continutul si instrumentul activitatii de īnvatare, fapt ce stimuleaza motivele cognitive ale īnvatarii.
BIBLIOGRAFIE
|
Bazel L |
|
Motivation as a contributing factor in second/foreign language acquisition |
|
Budnic A., |
|
Comunicare interculturala |
|
Budnic A |
|
Formarea competentelor de comunicare interculturala a cadrelor didactice de limba engleza |
|
Budnic A |
|
Caile tehnologice de formare a abilitatilor comunicative la viitorii profesori de limbi straine |
|
Corina Leca |
|
Ghidul Profesorului |
|
|
department of education |
|