ALTE DOCUMENTE |
Demersuri curriculare aplicative la disciplina Limba Engleza
Predarea limbii engleze prin prisma comunicarii interculturale
introducerea noului plan-cadru de învatamânt;
dezvoltarea unei strategii didactice pornind de la obiective;
necesitatea proiectarii unui set unitar de obiective cadru si de referinta pentru toate limbile moderne studiate în scoala româneasca, din perspectiva modelului comunicativ-functional de predare/ învatare a acestora;
necesitatea proiectarii continuturilor predarii în functie de nevoile de comunicare ale celui care învata;
asigurarea continuitatii si a progresiei de la o clasa la alta, tinând cont de obiectivele ciclurilor curriculare.
În acest context, structura actualului curriculum cuprinde: obiectivele cadru, urmarite pe întreg parcursul învatamântului obligatoriu (atât la limba moderna 1 cât si la limba moderna 2); obiective de referinta, exemple de activitati de învatare si continuturi (acestea din urma sub-împartite pe teme, functii comunicative si elemente de constructie a comunicarii) proiectate pentru fiecare clasa; standarde curriculare de performanta pentru clasa a IV-a, respectiv clasa a VIII-a.
OBIECTIVE CADRU
Raspunsurile la aceste întrebari ne vor ajuta sa pregatim o forta de munca în scoala potrivita pentru viitor, capabila din punct de vedere profesional. Pentru succesul educatiei de mâine trebuie bine gândita o schimbare înca de pe acum, schimbare ce necesita implicare. Pentru ca schimbarea sa se realizeze în conditii cât mai pozitive si pentru ca aceasta schimbare sa dea rezultate se cere atât implicarea Ministerului Învatamântului, a profesorilor care activeaza în scoli, a elevilor, dar si a parintilor. Pentru început ar trebui revizuite standardele de pregatire ale cadrelor didactice, extinsa piata pentru educatie luându-se în considerare premisele vizate atât de cerere cât si de oferta. Stilul de învatare este conditionat natural (copilul se naste cu anumite dispozitii) si educational (prin educatie elevul îsi diversifica stilurile de învatare).Stilul de învatare variaza de la un moment la altul, dar, în general, tinde spre abstractizare si independenta. Profesorul poate determina schimbarea sau îmbogatirea stilurilor de învatare ale elevilor sai folosind el însusi diferite stiluri de predare. Întelegându-si propriul stil de învatare si predare, profesorul face primul pas spre realizarea faptului ca nu toti elevii învata ca el si ca unele probleme apar din cauza nepotrivirii stilului de predare cu stilul de învatare al elevilor carora li se adreseaza.
O alta întrebare la care multi oameni de stiinta încearca sa raspunda, este: Engleza noua limba globala? Adica, engleza - noua limgua franca? Statutul actual al limbii engleze este în principal rezultatul a doi factori: expansiunea puterii coloniale britanice si emergenta statelor unite ca lider economic. Liga Natiunilor a fost prima dintre multele aliante moderne care a alocat un loc special englezei în congresele sale, fiind una din limbile oficiale. Daca nu este o organizatie cu criteriu de selectie strict, alegerea unei lingua franca trebuie sa fie facuta si engleza este prima alegere a majoritatii. Între timp, engleza continua sa fie principala lingua franca pe Internet.
Transformarile actuale în toate domeniile vietii, inclusiv dezvoltarea societatii deschise, determina sporirea importantei cunoasterii limbii engleze. Pe fundalul transformarilor globale, devine tot mai actuala necesitatea modificarii procesului de studiere a limbilor mederne la toate nivelele sistemului de învatamânt. Pâna în prezent, problema învatarii limbii engleze, în special aspectul asigurarii motivationale a procesului didactic n-a fost studiata suficient. Motivatia a fost cercetata, de cele mai multe ori , în aspect diagnostic. Totodata, s-a constatat nivelul motivational redus al studierii limbii engleze în scoli generale. Motivatia studierii limbii engleze constituie un complex de daclansatori ai activitatii de învatare, inclusiv ai activitatii de comunicare. Motivatia învatarii limbii engleze se formeaza dintr-un sir de factori ce se modifica si interactioneaza permanent. Interesul cognitiv este considerat unul dintre cei mai importanti factori motivationali ai învatarii. El se bazeaza pe nevoi si, spre deosebire de motive, întotdeauna este constientizat, de aceea este mai accesibil în aspectul diagnosticarii si formarii sale. Formarea si dezvoltarea motivelor de învatare a limbii engleze sunt determinate de existenta anumitor conditii si mijloace psiho-pedagogice. În structura motivatiei extrinsece prevaleaza factorii pragmatici de învatare a limbii, inclusiv motivul utilitatii competentelor obtinute. Motivatia intrinseca a învatarii limbii engleze este determinata de interesul pentru procesul, continutul si instrumentul activitatii de învatare, fapt ce stimuleaza motivele cognitive ale învatarii.
BIBLIOGRAFIE
|
Bazel L |
|
Motivation as a contributing factor in second/foreign language acquisition |
|
Budnic A., |
|
Comunicare interculturala |
|
Budnic A |
|
Formarea competentelor de comunicare interculturala a cadrelor didactice de limba engleza |
|
Budnic A |
|
Caile tehnologice de formare a abilitatilor comunicative la viitorii profesori de limbi straine |
|
Corina Leca |
|
Ghidul Profesorului |
|
|
department of education |
|