Demersuri curriculare aplicative focalizate pe dezvoltarea capacitatii de comunicare orala

Buna ziua, Petrisor."

Continua dialogul celor doua personaje. Roaga o fetita sa interpreteze rolul batrânei. Folositi în conversatia voastra pronumele personal de politete si cel putin zece verbe.

Clasa va urmari corectitudinea exprimarii si respectarea cerintei.

Jocurile care contribuie la:

a)      dezvoltarea auzului fonematic;

b)      îmbogatirea si activizarea vocabularului;

c)      formarea si dezvoltarea flexibilitatii si fluiditatii vorbirii;

Jocurile care contribuie la dezvoltarea auzului fonematic

Ca sa poata vorbi corect, un copil trebuie sa perceapa sunetul, sa-l articuleze si apoi sa-l pronunte cu claritate, cu exactitate, cu expresivitate si siguranta.

Pentru consolidarea deprinderii de a pronunta corect sunetele si grupurile de sunete mai dificile, cuprinse în structura cuvintelor, pentru exersarea auzului fonematic, am organizat diferite jocuri imitative. Elevii recunosc diferite animale dupa sunetele ce le emit, le vor imita, ajungând prin repetari, la pronuntarea corecta a sunetelor componente ale onomatopeelor. Iata un exemplu de joc în care pronuntarea onomatopeelor este asociata cu miscari adecvate.

Pentru sunetul "c" pot fi folosite onomatopeele:

oac.oac.oac.(imitându-se paralel saritura broastei);

poc.poc.poc.(mimându-se lovirea cu ciocanul);

cucurigu.cucurigu.cucurigu.si

cotcodac.cotcodac.cotcodac.(imitându-se bataia din aripi).

Jocul "Ce fac si cum fac?" are drept scop formarea deprinderii de rostire corecta a unor consoane.

1.Pisica (toarce: sfâr, sfâr, sfâr)

2.Câinele (latra: ham, ham, ham)

3.Ursul (mormaie: mor, mor, mor)

4.Porcul (grohaie: groh, groh, groh)

5.Oaie (behaie: bee, bee, bee)

6.Vaca (mugeste: muu, muu, muu)

7.soricelul (chitcaie: chit, chit, chit)

8.Cioara (croncane: cra, cra, cra)

9.Vântul (bate: vâjj, vâjj, vâjj)

10.Ploaie (cade:pic, pic, pic)

Jocuri folosite pentru îmbogatirea si activizarea vocabularului.

A-ti cunoaste limba înseamna a fi capabil sa exprimi corect si precis tot ce gândesti, simti ori stii. Precizia si expresivitatea comunicarii sunt date în cea mai mare masura de calitatea vocabularului utilizat.Îmbogatirea vocabularului copiilor este una din sarcinile prioritare pe linia cultivarii exprimarii, sarcina care se realizeaza în cadrul tuturor disciplinelor din scoala.

Îmbogatirea vocabularului se realizeaza pe calea explicarii cuvintelor necunoscute, prin prezentarea obiectului sau imaginii obiectului, prin sinonime, omonime, antonime. "Jocul sinonimelor"

L-am practicat înca din clasa I. Acest joc mareste potentialul expresiv al limbii, capacitatile de precizare a sensului unor cuvinte.

Pentru a retine mai usor sinonimele: zapada-nea-omat am învatat cu copiii urmatoarea poezie:

"Zapada, omat sau nea,

Asterne-ti covorul moale,

De fulgi albi, pufosi si moi,

Ce ne bucura pe noi "

Jocul "Cum se mai poate spune ?"

Jocul "Ce îi facem?"

Prezint pe rând imagini cu diferite animale care, datorita actiunilor, ar trebui alungate : vulpea la cotet, iepurasul rozând varza în gradina, lupul la stâna. La întrebarea "Ce trebuie sa facem ?" un copil spune ce trebuie sa faca si de ce. Presupunând ca primul copil va folosi verbul "a alunga", voi cere sa spuna acest lucru si cu ajutorul altor verbe cu acelasi înteles (a goni, a îndeparta, a izgoni).

Unele jocuri ofera prilejul ca elevii sa opereze cu situatii gramaticale cu mult înainte de a studia gramatica.

Prin jocurile didactice "Baba-oarba","Un taciune si un carbune","Ce-mi dai ?"  "Cei mici", " A cui este? " Elevii îsi pot consolida deprinderea de a folosi corect substantivele în cazurile nominativ, genitiv, dativ, acuzativ.

Jocul "A cui este?" are drept sarcina didactica, recunoasterea si denumirea corecta a obiectului de îmbracaminte, indicarea categoriei de persoane care-l poarta, formularea corecta a raspunsului în propozitii.

Regulile jocului: Copilul chemat la catedra alege o imagine, iar la întrebarea " A cui este?" elevul va raspunde într-o propozitie: Uniforma este a soldatului. Costumul este al marinarului.

Jocul "Eu zic una, tu zici multe" deprinde elevii cu formularea corecta a pluralului substantivelor.O varianta în sens invers de a forma singularul de la plural este "Eu zic multe, tu zici una."

I-am anuntat pe copii ca si cuvintelor le place sa fie alintate si ne-am jucat "Din mare, mic" urmareste folosirea corecta în vorbire a diminutivelor.

deal- delusor floare- floricica

baiat- baietel masina- masinuta

casa- casuta câine- catel

oras- orasel fata- fetita

Aceste jocuri - exercitii influenteaza fluenta vorbirii, dar la rândul ei aceasta influenteaza favorabil dezvoltarea capacitatii analitico-sintetice a scoartei cerebrale, fara de care nu este posibila "Învatarea scolara".

Jocuri care contribuie la formarea limbajului conceptual.

În orele de dezvoltare a vorbirii se urmareste si formarea unui limbaj conceptual. Prin jocul "Ce nu se potriveste" am verificat capacitatea elevilor de a separa dintre notiuni pe cea care nu se integreaza în grupa respectiva.

Jocul se desfasoara individual. Pe cartonase sunt scrise serii de cuvinte, iar elevii trebuie sa taie ce nu se potriveste.

Exemple:

Psihologul P.Oberon afirma ca ori de câte ori un copil pus în fata unei probleme, restructureaza datele problemei sau imagineaza procedeul ce conduce la o solutie, el înfaptuieste o inovatie.

În acest sens, creativitatea nu este un simplu proces de cunoastere, ci în cadrul cunoasterii este un fenomen complex aptitudinal, ce tine de intersectarea operationala a celor mai importante procese cognitive cu finalitate eficienta în luarea deciziilor si în realizarea actiunilor rezolutive dupa un plan elaborat independent sau dirijat rational si la timp de catre învatator sau profesor.

Daca din clasa I, copiii sunt solicitati sa gândeasca, sa exprime opinii personale, sa argumenteze, sa caute solutii optime, înseamna ca dobândesc de la început deprinderi esentiale pentru întreaga perioada de scolarizare, pentru întreaga lor viata.

În jocul"Povestiti ceva despre: abecedar, creion etc" se urmareste spontaneitatea constructiilor verbale, a fanteziei, a reprezentarilor despre lucrurile puse în discutie. Se creeaza o atmosfera placuta care elibereaza pe copii de teama de a fi admonestati, o atmosfera care favorizeaza comunicarea, consultarea care încurajeaza pe cei cu o gândire mai lenta si da aripi celor dotati.

Inventivitatea învatatorului asigura masura pregatirii psihologice a copiilor pentru o învatare creativa, pentru o reala dezvoltare a spontaneitatii si creativitatii actului învatarii si formarii aptitudinilor necesare creatiei .

În acest sens se poate desfasura o activitate dirijata de lectura si gândire, utilizând TABELUL PREDICŢIILOR.

Explicam elevilor ca vor citi povestea în perechi si ca se vor opri în anumite locuri pentru a face predictii si a le verifica. Solicitam construirea unui tabel în caiete, asemanator celui de mai jos:

Când ajung la prima etapa, perechile se opresc din citit si timp de un minut prezic ce se va întâmpla în continuare. Apoi îsi noteaza predictia în spatiul din prima coloana, sub întrebarea "Ce crezi ca se va întâmpla?" corespunzatoare partii I a povestii. Li se cere, de asemenea, sa noteze dovezile pe care le-au gasit în prima parte si pe care se bazeaza predictia lor. În continuare vor citi pâna la urmatorul punct de oprire, vor revedea predictiile facute înainte si vor completa coloana a treia. Procedeul se va repeta pentru urmatoarele doua parti.

Activitatea dirijata de lectura si gândire presupune fragmentarea unui text pentru ca elevii sa poata prezice ce se va întâmpla în continuare într-o povestire sau ce va urma într-un text informativ; sa se gândeasca la contextul povestirii, la plasarea actiunii în timp si spatiu si la alte lucruri asemanatoare. Activitatea are un caracter general, urmând ca alte activitati de evocare mai specifice sa fie introduse în timpul lecturii povestirii.

Succesul în alcatuirea compunerilor pe baza de texte literare depinde în buna masura si de selectionarea acestora, precum si de redarea diferentiata a continutului lor, în functie de genul si specia literara respectiva. Se stie ca elevii din ciclul primar manifesta predilectie pentru textele epice, în care actiunea se desfasoara în locuri bine stabilite si e împinsa înainte, prin aparitia unor eroi, cu ajutorul dialogului.

În acest sens, primele compuneri pe baza de texte citite e bine sa se faca dupa lucrari de mica întindere, în proza, în care e folosita mai ales naratiunea, iar dintre metodele RWCT am utilizat SCAUNUL AUTORULUI.

În aceste texte elementele de creatie trebuie cautate cu mai multa insistenta pentru a evita simpla lor reproducere. În schimb cele apartinând genului liric sunt mai dificile pentru micii scolari, însa posibilitatile unei activitati creatoare din parte lor sunt mai evidente. Sunt de preferat texte din lirica peisagistica. Cum aici nu e vorba de actiune, de personaje, alcatuirea unor compuneri pe baza lor presupune o pregatire prealabila. Învatatorul va prezenta un model de o astfel de compunere.

Materialul intuitiv va fi un stimul pentru creativitatea si imaginatia copiilor. Acestora li se vor adauga si ale materiale didactice existente în dotare, însa un rol important în realizarea compunerilor imaginative îl vor detine caietele-vocabular care vor contribui la îmbogatirea si nuantarea comunicarii.

Maiestria pedagogica a învatatorului va dirija si supraveghea întregul proces de formare a competentelor comunicationale ale elevilor în limba despre care regretatul poet Nichita Stanescu spunea "A vorbi despre limba româna este ca o duminica".În concluzie lucrarea noastra a pornit de la pretuirea fata de limba româna si grija fata de cultivarea ei si a urmarit dezvoltarea si perfectionarea posibilitatilor de comunicare lingvistica, corectitudinea exprimarii si valorificarii tezaurului limbii noastre, toate acestea constituind sarcinile de cea mai mare importanta a slujitorilor scolii.

Bibliografie selectiva