ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
Deviata scolara in randul elevilor cu varsta cuprinsa intre 10-15 ani
Motivatia alegerii temei
Am ales tema " Devianta scolara" pentru proiect deoarece reprezinta un domeniu cu un subiect extrem de angajant,fiind un fenomen care se prezinta fiecaruia in mod diferit.Pentru parinti devianta scolara pare sa fie un fenomen izolat," ceva e in neregula cu copilul",fie un symptom al persecutiei din partea cadrelor didactice.
Mi-am ales de asemenea aceasta tema pentru ca intotdeauna mi-am dorit sa stiu ce se petrece in gandul unui elev cu un asemenea comportament si ce-l face sa reactioneze asa si sa incalce normele si valorile scolare.
Obiectivele temei
- &n 313j92d bsp; &n 313j92d bsp; descrierea fenomenului ;
- &n 313j92d bsp; &n 313j92d bsp; evolutiile fenomenului ;
- &n 313j92d bsp; &n 313j92d bsp; identificarea cauzelor si efectelor care duc la devianta scolara ;
- &n 313j92d bsp; &n 313j92d bsp; impactul fenomenului ;
- &n 313j92d bsp; &n 313j92d bsp; forme de manifestare a deviantei scolare ;
- &n 313j92d bsp; &n 313j92d bsp; strategii de preventie si interventie in devianta scolara ;
Documentarea prealabila
Documentarea prealabila pentru acest proiect este de natura livreasca,consultand carti cu privire la devianta scolara si la impactul acesteia in randul elevilor.Am constatat de asemenea ca acest fenomen a luat amploare,elevii incalcand tot mai des normele si valorile scolare.
Universul cercetarii
Universul cercetarii pe aceasta tema este delimitat de populatia de elevi cu varsta cuprinsa intre 10-15 ani.
Cadrul teoretic al cercetarii
Conceptului de 'devianta' i se poate stabili cu precizie atat data aparitiei si consacrarii in limbajul stiintific,cat si paternitatea.Astfel,in 1938,sociologii americani T.Sellin si R.K.Merton,preocupati de definirea obiectului de studiu al sociocriminogenezei,au formulat pentru prima data urmatoarele definitii ale comportamentului deviant.
R.K.Merton a desemnat prin 'comportament deviant' 'o reactie normala a oamenilor normali,plasati in conditii anormale'.
Devianta desemneaza ansamblul comportamentelor ce incalca normele existente intr-o cultura data,norme care corespund unor roluri si statusuri bine definite,si prin aceasta pot ameninta echilibrul sistemului.
Deci,sensul cel mai larg al notiunii de 'devianta' este cel de incalcare a normelor de orice natura ;deviantul este cel care rezolva o situatie sau un conflict contrar expectantelor morale,sociale,culturale,religioase ale comunitatii sau grupului de care apartine.
Devianta reprezinta un fenomen esentialmente sociologic ;ea nu poate fi inteleasa detasat de contextul social si nu poate fi explicata doar prin apelul la trasaturile individuale de personalitate sau la caracteristicile ereditare ale deviantului.In consecinta,notiunile de 'devianta' si 'normalitate' sunt relative,in sensul ca nu pot fi evaluate decat prin raportarea la standardele culturale (valori,norme,simboluri ) existente in comunitate.
Devianta este ansamblul conduitelor si starilor pe care membrii unui grup le judeca drept neconforme cu asteptarile,normele sau valorile lor si care,in consecinta,risca sa trezeasca din partea lor reprobare si sanctiuni.(1992 )
Asadar in toate definitiile deviantei intervin cel putin trei elemente constante :
- &n 313j92d bsp; &n 313j92d bsp; Norma sau prescriptia ideala a comportamentului.Normele sunt in esenta judecati de valoare cu privire la modalitatile de comportament adecvate in anumite situatii sociale.
- &n 313j92d bsp; &n 313j92d bsp; Conformitatea se defineste prin compatibilitatea comportamentului cu norma,concretizata in elaborarea unor raspunsuri 'normale ',prescrise de norma.
- &n 313j92d bsp; &n 313j92d bsp; Devianta consta in nonconformitatea cu normele sociale sau in conflictul normativ cu standardele comportamentale ale comunitatii.
Din perspectiva sociologica,devianta nu se confunda cu nonconformitatea ;astfel,ea se refera la noncomformitatea cu normele sociale generale,dar implica si conformitatea cu normele proprii unui subgrup social sau cu cele ale unei subculturi.
Devianta include acele comportamente care se abat de la sau intra in conf lict cu standardele acceptate social sau cultural in cadrul unui grup.
In literatura de specialitate britanica,americana si franceza nu exista nici o definitie a acestui termen,el fiind extrem de rar folosit ;de asemenea,nu se acorda o atentie speciala definirii conceptelor de ' abandom scolar ',' absentism ', iar cel de 'violenta in scoala ' este subscris 'delincventei juvenile '
S-ar putea avansa cateva ipoteze explicative pentru aceasta situatie surprinzatoare :
a) devianta scolara este un fenomen extrem de complex,ceea ce poate descuraja cercetatorii care isi propun sa defineasca conceptul.
b) devianta scolara este un fenomen care evolueaza odata cu normele,valorile sociale si cu semnificatia acordata de indivizi normalitatii ;asadar,exista o relativitate istorica a judecatii morale asupra formelor particulare de comportament ale copiilor ;astfel,ceea ce era considerat un comportament inadecvat in contextul educational interbelic este interpretat in prezent ca forma de autoexprimare libera ;daca in anii '50 educatia se realiza promovand ca valori de baza obedienta,conformitatea,recunoasterea neconditionata a autoritatii adultului,la sfarsitul secolului XX,valorile propuse de educatie sunt :responsabilitatea,creativitatea,autonomia,etc.
c) abia in 1990 devianta scolara a fost recunoscuta ca o problema prioritara a educatiei ca nivel planetar,la Conferinta Mondiala a UNESCO de la Jomtien.
d) nu putem exclude cu totul nici efectul unei anumite doze de pragmatism ;daca devianta scolara si formele ei concrete de manifestare nu sunt definite,exista in schimb preocupari multiple pentru analiza cauzelor sale si pentru sugerarea unor strategii de interventie.
Altfel spus,devianta scolara va include totalitatea conduitelor care se abat de la normele si valorile ce reglementeaza rol-statusul de scolar ;acesta norme si valori sunt statuate in regulamentele scolare si in cele de ordine interioara.
Relatia dintre ' comportamentul deviant ', ' delincventa juvenila ',' devianta in scoala ' si ' devianta scolara ' poate fi redata prin urmatoarea diagrama :
Evolutia istorica a deviantei scolare.
Principala dificultate in incercarea de a schita evolutia istorica a deviantei scolare se leaga de faptul ca pana in anii ' 60 nu s-au realizat investigatii sistematice in acest domeniu.
Explicarea situatiei respective ce pare cu atat mai curioasa cu cat exista nenumarate studii despre istoria educatiei sau a scolii ar ingadui o serie de speculatii :
- &n 313j92d bsp; &n 313j92d bsp; s-ar putea lua in considerare existenta unei 'conspiratii a tacerii' din partea autoritatilor scolare.
- &n 313j92d bsp; &n 313j92d bsp; profesionistii educatiei,dar si administratorii ei au distorsionat sau miscat cu buna stiinta fenomenul deviantei scolare si adevaratele sale semnificatii etichetand actele de devianta scolara ca 'depravare morala','tulburare emotionala','inadaptare'sau chiar vazand in aceasta consecintele pacatului originar.
- &n 313j92d bsp; &n 313j92d bsp; o alta posibila explicatie ar fi convingerea responsabililor scolii ca,in mod inevitabil,va exista intotdeauna o minoritate de elevi cu dificultati de adaptare scolara
Evolutii cantitative ale deviantei scolare.
Evolutii calitative ale deviantei scolare.
Se pot descrie doua evolutii majore ale deviantei scolare : cresterea gravitatii si cresterea diversitatii conduitelor deviante ale elevilor.
Efectele devin vizibile la inceputul anilor '60 :profesorii cer abolirea pedepsei corporale si propun urmatoarele directii de actiune in scopul ameliorarii educatiei scolare.
d) Deschiderea mai multor scoli speciale pentru copiii cu un comportament dificil persistent.
e) &n 313j92d bsp; Ameliorarea pregatirii profesorilor,in sensul exersarii observatiei psihologice pentru detectarea timpurie a dificultatilor comportamentale.
Sa conceapa impreuna cu alte institutii o oferta diversa de programe de formare continua pentru cadrele didactice.
Unitatile de analiza si de inregistrare
Violenta este,din punct de vedere statistic,cea mai frecventa conduita de devianta scolara.Mass-media,cercetarile si statisticile oficiale raporteaza o crestere spectaculoasa a fenomenului in ultimele trei decenii in mai multe tari ale lumii,astfel incat escaladarea violentei in scoala a devenit cea mai vizibila evolutie din campul educatiei formale ;performantele scolare sau progresul in democratizarea sistemelor educative sunt in prezent realitati mai putin evidente comparativ cu inmultirea actelor de de violenta in scoala.Daca,in fazele de inceput ale educatiei scolare,predomina violenta profesorului asupra elevilor,democratizarea educatiei a antrenat o deplasare a violentei catre elevi,canalizand-o dinspre elevi spre profesori.
Cercetatorii sunt de parere ca statisticile si rapoartele oficiale nu redau adevarata amploare a fenomenului violentei scolare si ca nu se poate realiza o contabilizare riguroasa a incidentelor de violenta din scoli deoarece :
- &n 313j92d bsp; &n 313j92d bsp; multe victime nu raporteaza agresiunile.
- &n 313j92d bsp; &n 313j92d bsp; printre directori sau alti reprezentanti ai autoritatii scolare este frecventa conceptia conform careia actele de violenta fizica sau actele de vandalism reprezinta o problema interna,care priveste doar scoala.
Un alt motiv care explica de ce nu se poate tine o evidenta a cazurilor de violenta in scoala il reprezinta asa numita violenta ascunsa.
Violenta ascunsa include formele de conduita care se manifesta zilnic,uneori departe de ochii si urechile autoritatilor scolare,alteori chiar in fata acestora..
Chiar si aproximative,cifrele care au rezultate in urma anchetelor desfasurate sunt impresionante,demonstrand cresterea alarmanta a fenomenului.De exemplu, in SUA,conform rezultatelor unei anchete desfasurate de National Crime Survey in 1979,McDermott consemna ca 14% din furturile comise cu violenta,12 % din atacurile cu vatamare corporala grava si 64 % din talharii au avut loc in scoli.Potrivit acestui studiu,violenta personala pezinta indicele cel mai mare in scoala,comparativ cu toate celelalte medii institutionale din societate ;mediul scolar fiind cotat ca avand cei mai inalti indici ai agresivitatii.
Un alt studiu realizat tot in SUA,pe un esantion de 65.000 de elevi din clasele a VI a - a XII a ,s-a finalizat cu urmatoarele concluzii :
- &n 313j92d bsp; &n 313j92d bsp; 50% din subiecti cunosc cel putin un elev care a abandonat scoala pentru a se simti in siguranta ;
- &n 313j92d bsp; &n 313j92d bsp; in fiecare zi 160.000 de elevi lipsesc de la anumite activitati scolare deoarece se tem sa nu fie raniti ;
- &n 313j92d bsp; &n 313j92d bsp; 20.000 de elevi sunt in mod constant batuti la scoala de alti elevi ;
- &n 313j92d bsp; &n 313j92d bsp; 81 % din elevi afirma ca ar fi mai fericiti daca s-ar simti in siguranta la scoala ;
In Canada un studiu realizat de Consiliul Superior al Educatiei din Quebec a descoperit ca 41 % din elevii de scoala primara au fost victime ale violentei la scoala.
In Norvegia,D Olweus a finalizat un studiu national asupra violentei scolare in urma caruia a rezultat ca 15 % din elevi au fost implicati in acte de violenta la scoala.
In Marea Britanie,o cercetare realizata de specialistii de la Universitatea din Sheffield raporteaza ca 27 % din elevi au fost victime ale violentelor in scoala.
O data cu inmultirea cazurilor de violenta in scoala,s-au intensificat si preocuparile de studiere a fenomenului,astfel incat actualmente literatura de specialitate opereaza cu o terminologie specifica pentru a nuanta conceptul general de ' violenta in scoala '
Elaborarea ipotezelor
Daca elevii nu ar avea un comportament care se abate sau intra in conflict cu standardele sociale atunci nici statisticile nu ar reda amploarea fenomenului deviantei.
Daca un elev provine dintr-un mediu social favorabil deviantei atunci probabilitatea ca el sa intreprinda un comportament deviant este mai mare.
Cu cat devianta pune la indoiala legitimitatea normelor cu atat schimbarea sociala se stimuleaza mai mult.
Daca normele existente intr-o cultura sunt incalcate atunci fenomenul deviantei se face si mai simtit.
Unitatile de cercetare si analiza
Pentru aceasta tema am ales metoda de cercetare interviul deoarece primesc raspunsuri personale, iar prin intrebari si raspunsuri obtin informatii pentru descrierea stiintifica a fenomenului.
Interviul are avantajele si dezavantajele lui.
Avantaje :
a) &n 313j92d bsp; obtinerea de informatii verbale dar si non-verbale ;
b) primirea de raspunsuri personale ;
c) &n 313j92d bsp; obtinerea de informatii calitative ;
Dezavantaje :
a) &n 313j92d bsp; necesita mai mult timp ;
b) costuri mai ridicate ;
c) &n 313j92d bsp; o interpretare mai costisitoare a datelor ;
Operationalizarea conceptelor
Devianta consta in nonconformitatea cu normele sociale sau in conflict normativ cu standardele comportamentale ale comunitatii.
Devianta desemneaza ansamblul comportamentelor ce incalca normele existente intr-o cultura data.
Tipul de cercetare
Tipul de cercetare folosit pentru tema proiectului 'Devianta scolara in randul elevilor cu varsta cuprinsa intre 10-15 ani' este de natura empirica si teoretica.Se foloseste cercetarea empirica pentru ca fara ea este imposibila cunoasterea realitatii sociale.
Specificarea unitatilor studiate :esantionul.
Mai tre,dar nu stiu
Selectarea metodelor de cercetare
Interviul este metoda folosita,se practica in foarte multe domenii ale vietii sociale.
|
