Didactica sociologiei si a psihologiei

Īn 1896 se inaugureaza primul curs de sociologie īn īnvatamāntul universitar, prin Constantin Dimitrescu-Iasi. Acesta a īnfiintat o catedra de sociologie, care ulterior a fost intitulata catedra de psihologie sociala. Aceasta initiativa a fost urmata de o actiune similara la Universitatea din Iasi prin Constantin Leonardescu.

Initiativa lui Constantin Dimitrescu-Iasi a reprezentat o noutate stiintifica si teoretica, dar mai ales a constituit o noutate didactica īn plan european, fiind primul curs de sociologie car 18118v2116s e s-a predat īntr-o universitate din Europa, īn centrele universitare din Franta si Germania nu se preda un curs de sociologie, denumire data de A. Compte. Īn Franta, o catedra de sociologie a fost īnfiintata la Sorbona īn anul 1912 de catre E. Durkheim. Pāna īn 1906, Durkheim a predat un curs de stiinte sociale - denumirea cursului fiind data de Condorcet. Īn Germania, nici un sociolog nu a predat aceasta disciplina. Singurul care a īncercat un curs de sociologie a fost G. Simmel care preda la Berlin un curs ce l-a nemultumit pe Dimitrie Gusti, determināndu-l pe acesta din urma sa-l numeasca pe Simmel "sociolog al parfumului".

Īn perioada premergatoare primului razboi mondial, aceasta catedra a fost īncadrata cu gānditori formati tot de catre Constantin Dimitrescu-Iasi (ex: Dumitru Draghicescu - cel care a predat primul curs de psihologie sociala).

Dupa primul razboi mondial, sociologia a aparut ca disciplina obligatorie pentru toate institutele de īnvatamānt superior. Acest lucru a fost posibil prin īnfiintarea de catedre de sociologie, atāt la Cluj cāt si la Cernauti. La Cluj s-a format un colectiv prestigios. Din acest colectiv faceau parte: mai īntāi Virgil Iuliu Barbat, apoi Constantin Sudeteanu, Eugeniu Sperantia (gānditor de real talent) precum si George Em. Marica.

Virgil Barbat a initiat cunoscuta "Extensiune universitara". Sub influenta unui model american, Virgil Barbat a organizat grupuri de lucru, alcatuite din studenti si profesori. Cu ajutorul acestora a īnfiintat "statii pilot" - localitati rurale si urbane īn care se deplasau periodic si unde prezentau expuneri, antrenānd populatia īn procesul de instruire scolara si initiind pe īnvatatori si preoti īn munca de culturalizare a populatiei romānesti din Transilvania si Banat, stiut fiind faptul ca īn perioada ocupatiei ungare si austroungare, populatia romāna nu numai ca a fost deposedata de bunurile ei materiale, dar a fost si permanent marginalizata cultural, un prim efect fiind analfabetismul. Trebuie sa subliniem faptul ca "Extensiunea universitara" nu avea caracter segregational (sovin), ci din contra.

"Extensiunea universitara" avea si un profund caracter didactic, urmarind sa formeze pe studenti īn perspectiva activismului cultural. Presedintele acestei miscari a fost chimistul Ilie Murgulescu. "Extensiunea universitara" a scos revista "Jurnalul Extensiunii universitare". Aceasta grupare a urmarit profesionalizarea īn domeniul animatorismului cultural al profesorilor si al studentilor.

Īn Transilvania īn a doua jumatate a secolului XIX functionase la Sibiu societatea "Astra". Ea organiza pe lānga dezbateri stiintifice, cercetari de teren, mai ales monografii elaborate de preoti si īnvatatori īn arealul denumit "marginimea Sibiului". Monografiile aveau o functie nationala dar ele au avut si o semnificatie didactica, fiind folosite īn procesul de formare a constiintei nationale din Transilvania.

Īn perioada interbelica, concomitent cu "Extensiunea universitara" a aparut la Bucuresti "scoala monografica", initiata si condusa de Dimitrie Gusti caruia īi revine meritul de a fi īmbinat dimensiunea teoretica cu cea practica, dimensiunea didactica cu cea programatica a sociologiei. Dimitrie Gusti este primul cercetator pe plan mondial care a format echipe monografice interdisciplinare. La cercetarile lui Dimitrie Gusti au participat medici umani si veterinari, folcloristi si muzicologi, profesori si studenti īn teologie, istorie, agronomie, profesori si studenti de la Academia Comerciala, īncercāndu-se astfel sa se surprinda si sa se redea caracterul multilateral al fenomenelor sociale si sa se elaboreze modele care sa stea la baza deciziilor politice, economice si culturale. Astfel cercetarile lui Dimitrie Gusti au avut o profunda implicatie īn procesele de reforma sociala aparute dupa primul razboi mondial, cānd s-a format statul Romānia Mare si cānd era nevoie de programe politice, economice si culturale īn virtutea carora sa se formeze unitatea de constiinta si de actiune a romānilor din toate provinciile tarii. De aceea, monografiile lui D. Gusti aveau un rol organic īn restructurarea elementelor care alcatuiau dimensiunea etnica a satelor romānesti - dimensiunea romāneasca. Monografiile lui Gusti urmareau sa formeze profesionisti din rāndurile studentilor.

La Cernauti, catedra de sociologie era condusa de Traian Braileanu.

Dupa primul razboi mondial, sociologia a fost introdusa ca disciplina obligatorie si īn īnvatamāntul secundar - īn liceele umane si reale, īn scolile normale de īnvatatori si īn liceele comerciale. Astfel, au fost elaborate manuale de sociologie, printre care amintim: "Manual de sociologie pentru clasa a VIII-a" a lui C. Ionescu, manualul elaborat de V. Harea si manualul elaborat de D. Gusti si T. Herseni. Acest ultim manual popularizeaza sistemul sociologic al lui Gusti.

Sociologia a fost retrasa din īnvatamānt īn anul 1941 odata cu restructurarea ruseasca a īnvatamāntului, urmānd a se reānfiinta ca materie de studiu īn anul 1966 cu ajutorul lui Miron Constantinescu. Dupa anul 1991, sociologia este prezenta doar īn unele licee (cu profil comercial, militar etc).