Definire

- Procesul si activitatea de stimulare a functiilor cog-nitive native si dobandite, de influentare si dirijare a dez-voltarii lor prin transmiterea/ asimilarea cu-nostintelor, formarea pri-ceperilor si de-prinderilor [11, p. 188].

- Procesul de formare si dez-voltare a perso-nalitatii umane “prin si pentru stiinta” sau “prin si pentru cunoastere” [14, p. 11)

- Obiect al re-flectiei filoso-fice, etice, pe-dagogice; se reflecta in co-duri, idei, teo-rii, conceptii; este o compo-nenta a actiunii educationale de formare a per-sonalitatii; este o structura psi-hologica a per-sonalitatii [11, p. 260].

- Activitatile de formare si dez-voltare a constiintei si conduitei mo-rale [14, p. 49].

- Trecere de la morala la mo-ralitate [15, p. 61].

- Activitate ca-re valorifica sistematic an-samblul forme-lor de practica-re a exercitiilor fizice in scopul maririi, in prin-cipal, a poten-tialului biolo-gic al omului, in concordanta cu cerintele so-ciale [12, p. 155 ].

- Componenta esentiala a for-marii si instru-irii, ce vizeaza dezvoltarea si valorificarea potentialului fizic, fiziolo-gic si psiholo-gic al persona-litatii umane [14, p. 53]

- Activitatea, procesul si re-zultatul de per-cepere, traire si creare a frumo-sului, in sens larg, a esteticu-lui [12, p. 266].

- Sfera educati-ei estetice nu se limiteaza nu-mai la valorifi-carea potentia-litatilor educa-tive ale opere-lor de arta, ci apeleaza si la frumosul din natura, precum si la manifes-

tarile acestuia in plan social [14, p. 59-60].

- Formarea e-levilor prin in-susirea notiu-nilor stiintifice fundamentale, a legilor si principiilor or-donate din punctul de ve-dere al aplica-bilitatii lor (in-dividul este format pentru actiune; pentru a aplica ratio-nal cunoasterea stiintifica la ac-tiune [23, p. 46].

Con-cepte-cheie

- Intelect: tota-litatea functii-lor mentale centrate in ju-rul gandirii ab-stracte si logi-ce; capacitatea de a gandi, de a opera cu noti-uni; aspectul deosebit al gandirii logice [11, p. 166]; dezvoltare in-telectuala (mo- dificare de comportament psihic, referi-toare la ele-mentele cons-titutive ale a-cestuia: per-ceptia, limba-jul, gandirea, inteligenta, memoria, ima-ginatia, aptitu-dinile speciale, creativitatea, cat si dezvol-tarea acestui tip de comporta-ment [3, p. 85]; comportament intelectual, cu-noastere, infor-mare, formare, metacognitie, a invata sa inveti, mediere, inva-tare autodiri-jata, stil de in-vatare, invata-re eficienta.

- Morala: feno-men social o-biectiv care re-glementeaza relatiile dintre oameni.

- Valori mora-le: proiectari generalizate si abstracte ale trebuintelor si aspiratiilor mo-rale [11, p. 261).

- Personalitate morala: unita-tea dintre cons-tiinta si condu-ita morala).

- Devenire morala: asimi-larea si interi-orizarea norme-lor si a modele-lor de conduita [11, p. 257];

Comportament moral: ansam-blu de manifes-tari psihice cu continut nor-mativ-axiolo-gic, prezentand o diversitate de niveluri ale structurii, dez-voltarii si edu-carii sale ca e-lement consti-tuent al consti-intei umane [3, p. 103].

- Normele si re-gulile morale; etica: teorie asupra moralei.

- Comporta-ment imoral: incalca pre-scriptiile mora-le.

- Comporta-ment amoral: incalca norme-le/regulile mo-rale, necunos-candu-le.

- Conduita mo-rala: ansamblu de comporta-mente morale.

- Constiinta morala: cu-noasterea pre-scriptiilor mo-rale si raporta-rea la acestea.

- Relativism moral: reinter-pretarea nor-melor morale; nu exista stan-darde absolute.

- Norma mora-la: ce trebuie sa faca o persoana intr-o anumita situatie; conti-ne: interdictii, permisiuni, o-bligatii.

- Regula mora-la: norma cu caracter con-cret.

- Cultura fizi-ca: componenta culturii univer-sale care sinte-tizeaza catego-riile, legitatile, institutiile si bunurile mate-riale create pentru valorifi-carea exercitiu-lului fizic in scopul perfec-tionarii poten-tialului biolo-gic si spiritual al omului [12, p. 298].

- Exercitiu fi-zic: act motric repetat siste-matic care va-lorifica insusi-rile biopsihice si duce la con-struirea com-portamentelor psihomotrice complex struc-turate [12, p. 298].

- Psihomotrici-tate: conjuga-rea fortelor mo-trice cu cele psihice in rea-lizarea unei ac-tiuni [24, p. 381].

- Crestere:

dezvoltare pro-gresiva expri-mata in modi-ficari de inalti-me, ponderale si staturale

[idem].

- Activitate fi-zica, calitati fizice: forta, su-plete, indema-nare, rezistenta.

- Deprinderi motrice, sport: activitatea fizi-ca de intrecere in care se valo-rifica intensiv formele de practicare a exercitiilor fizi-ce [11, p. 353).

- Turism sco-lar: mijloc de educatie fizica organizata sub forma de cala-torie sau depla-sare cu caracter recreativ sau sportiv [13, p. 463].

- Estetica: stu-diaza esenta, legitatile, cate-goriile, struc-tura atitudinii de reflectare si creare a valori-lor in raport cu criteriile consti-tuite obiectiv in constiinta este-tica; se identi-fica partial cu teoria despre frumos; studia-za frumosul din natura, arta, so-cietate [12, p. 238].

- Arta: forma de activitate u-mana creatoare menita sa co-munice mesaje de idei si senti-mente, sa trans-mita prin lim-baje, mijloace si tehnici speci-fice, stari de spirit in actul de receptare-contemplare; forma a cons-tiintei sociale ce reflecta in mod specific prin mijloace expresive rea-litatea filtrata si prelucrata de atitudinile, sta-rile de moment, conceptiile cre-atorilor sau sta-rile pure de spi-rit [12, p. 253].

- Expresie ar-tistica; creatie estetica; kitsch; limbaj artistic; gust estetic; ju-decata estetica; sentiment este-tic; categorii estetice: frumo-sul, sublimul, comicul, tragi-cul.

- Analfabetism estetic: incapa-citatea de a se-siza si vibra in fata frumosului [5, p. 144].

- Criza a artei: criza de comu-nicare, criza a sensibilitatii, care nu se a-dapteaza noilor modalitati ex-presive [idem].

-Tehnica: an-samblul activi-tatilor a caror finalitate esen-tiala rezida in a fauri mijloace-le care asigura reusita in reali-zarea celor mai diverse activi-tati umane [23, p. 45]

- Tehnologie: tot ceea ce permite aplica-rea rationala a cunoasterii la actiune, ca de-mers general al spiritului, care se regaseste in toate actiunile ce vizeaza a-tingerea unui scop [23, p. 46].

- Formare pro-fesionala: de-venirea indivi-dului datorata celor mai di-verse influente si actiuni care marcheaza personalitatea sub unghiul de incidenta cu ac-tivitatea profe-sionala, [23, p].

- Politehnic.

- Tehnoetica.

- Limbaje teh-nologice.

Etapiza-rea dezvol-tarii

Piaget: dez-voltare cognitiva. Sta-dii:

- senzorio-mo-tor (0–2 ani)

- preoperatoriu (2-7/8 ani);

- al operatiilor concrete (7/8-11/12 ani);

- operational-formal (11/12-15/16 ani).

J. Piaget: doua faze ale dezvol-tarii judecatii morale:

- heteronoma (copilul preia norme, reguli si se orienteaza dupa fapta; nu ia in calcul si moti-vatia);

- autonoma (in-teriorizarea si implicarea pro-priului sistem valoric)

L. Kolberg: trei niveluri de evo-lutie a judecatii morale: 1) pre-conventional (4-10 ani): caracte-rul moral al unui act tine de con-secinte. Stadii: a). autoritate/-ascultare; b) re-lativism utilitar;

2) conventional (10-13 ani): or-dinea sociala - criteriul mora-litatii. Stadii: c). intrarea in rol; d). lege si ordi-ne: respectarea autoritatii; 3)

postconventio-nal, al moralei autonome; valorile sunt de-finite abstract: e). contractul so-cial: 20-25 ani;

f) principiile eti-ce universale

R. Hubert: du-pa criterii combinate: in-terese si va-lori:

- 0-1 an, intere-se biologice, valori vitale;

- 1-3 ani, inte-rese kinoper-ceptive, valori senzuale;

- 3-7 ani: inte-rese ludico-practice, valori de apropiere;

- 7-12 ani: inte-rese construc-tive, valori tehnice;

- 12-14 ani: in-terese ludico-afective, valori politice (de or-ganizare);

- adolescenta: interese socio-abstracte si intelectuale, va-lori culturale;

- maturitatea: interese trans-sociale, valori spirituale inalte.

A. Ferrière: criteriul integrator:

- copilaria: perioada intereselor imprastiate, varsta jocului; inte-resele pastoritului si ale agricul-turii;

- 10, 11, 12 ani: perioada intere-selor concrete, varsta scolii, a mestesugarilor, a diviziunii mun-cii;

-13, 14, 15 ani. varsta intereselor abstracte simple; varsta construc-torilor;

-16, 17, 18 ani: varsta intereselor abstracte complexe, varsta prega-tirii pentru viata sociala, varsta organizatorilor.

Valori

Adevarul, va-lorile stiintei

Binele, drepta-tea, echitatea, respectul. J. A. Comenius: in-telepciunea, cumpatarea, curajul, drep-tatea, modestia, bunavointa, po-litetea, respec-tul pentru ba-trani, harnicia, pietatea.

Sanatatea, echi-librul, armonia, spiritul de echi-pa.

Frumosul, ar-moniosul, pro-portionalul, perfectul.

Tehnologia, eficienta, pro-fesionalizarea.

Para-digme (modele teore-tice)

- intelectualis-ta;

- formativista;

- constructi-vista [15, p. 39-52].

- socratica si teoriile instru-irii morale;

- spiritual-reli-gioasa;

- sociala;

- constructivis-ta [15, p. 62-70].

- biomedicala;

- sociocultura-la;

- estetica;

- psihologica

[15, p.104-110]

- indetermina-re si deschide-re semantica;

- autoreflexie si tautologie;

- cumul retoric si meta-arta;

- socializare si democratizare;

- flexibilitate si coparticipa-re;

- reflexivitate si explorare;

- preinformare si integrare;

- selectivitate si discernamant [5, p. 151-159]

- progresul teh-nico-stiintific;

- umanismul tehnologic.

Scop

- informarea intelectuala si formarea inte-lectuala (I. Nicola);

- dezvoltarea facultatilor in-telectuale, a in-teligentei;

- dezvoltarea curiozitatii epistemice, do-bandirea cu-nostintelor aca-demice de baza si instrumenta-le, invatarea strategica;

- asigurarea unei formatii stiintifice de baza; asimila-rea unor criterii de evaluare a achizitiilor sti-intei si a aplica-tiilor posibile ale acestora; pregatirea pen-tru invatare in-dependenta, continua si motivata si pentru folosirea surselor de in-formare exis-tente in socie-tate [22, p. 193]

- comporta-mentul moral (M. Calin);

-formarea cons-tiintei morale si formarea con-duitei morale (I. Nicola);

- cultivarea in-teresului pentru calitatea etica a vietii societatii, pentru echitate si justitie so-ciala; punerea accentului pe “valorile purta-toare de viitor”: solidaritate, generozitate, cooperare, sin-ceritate; descu-rajarea egois-mului, a agresi-vitatii, a porni-rilor rasiste sau sovine [22, p. 195].

- consolidarea dezvoltarii bio-logice; realiza-rea echilibrului psihofizic; inte-grarea sociala a individului

(M. Momanu);

- cunostinte si priceperi pentru practicarea sportului si tu-rismului; culti-varea spiritului sportiv, a res-pectului pentru spiritul olim-pic; priceperi necesare pentru intretinerea lo-cuintelor, a gradinilor; for-marea si intre-tinerea bucuriei de a trai [22, p. 197].

- formarea constiintei si conduitei este-tice [12, p. 266);

- formarea gus-tului estetic si a capacitatii de selectie si apre-ciere; formarea interesului pen-tru calitatea es-tetica a vietii sociale; forma-rea priceperii de incorporare a frumosului in viata cotidiana si familiala, in activitatile so-cial-utile si in munca profe-sionala; orga-nizarea unor exercitii artis-tice, in scopul asimilarii price-perilor specifi-ce domeniului si stimularii creatiei artistice a elevilor [22, p. 196);

- cunoasterea frumosului din natura, arta, so-cietate; dezvol-tarea priceperii de a recepta frumosul; culti-varea unor ju-decati estetice; dezvoltarea u-nor procese a-fective, educa-rea unor atitu-dini estetice; dezvoltarea priceperii de interpretare ar-tistica, de inte-grare a frumo-sului in viata cotidiana, dez-voltarea aptitu-dinilor si ta-lentelor in acte de creatie ar-tistica [14, p. 60-61);

- formarea ma-turitatii axiolo-gice si cunoas-terea diferitelor expresii artisti-ce ale scolilor, curentelor, si anumitor artisti [5, p. 144]

Princi-pii

- Unitatea si diversitatea e-ducatiei inte-lectuale

- Ponderea formativa a educatiei inte-lectuale in ra-port cu celelal-te dimensiuni ale educatiei.

- Corelatia din-tre continutul cultural al edu-catiei intelec-tuale si nece-sitatile forma-tive ale fiecarei varste psiholo-gice si sociale

[4, p. 115]

- Coresponden-ta pedagogica dintre “teoria morala” si “practica” mo-rala;

- Valorificarea resurselor si disponibilitati-lor pozitive ale personalitatii umane in vede-rea eliminarii celor negative.

- Unitatea si continuitatea axiologica intre toate formele de proiectare si realizare a edu-catiei morale.

- Diferentierea educatiei mora-le in functie de determinarile sale particulare (varsta, dome-niu socio-pro-fesional, con-text educatio-nal) si indivi-duale (structura fiecarei perso-nalitati).

- Corelarea in-tre “cerintele morale” si “stimulentele morale” [4, p. 117].

- Respectarea particularitati-lor anatomo-fi-ziologice ale elevilor.

- Continuitatea si sistematiza-rea activitatii fizice.

- Complexita-tea, echilibra-rea si armonia dezvoltarii

(C. Moise, 1994);

- Coresponden-ta pedagogica dintre dezvolta-rea psihica si dezvoltarea fi-zica a persona-litatii umane.

- Interdepen-denta pedago-gica dintre cul-tivarea perma-nenta a deprin-derilor igieni-co-sanitare si dezvoltarea de-plina a potenti-alului biologic.

- Deschiderea educatiei fizice spre activitatea sportiva de ma-sa si perfor-manta [4, p. 112].

- Deschiderea educatiei este-tice spre toate sursele si resur-sele de frumos existente in na-tura, arta, soci-etate.

- Principiul in-terdependentei dintre recepta-rea estetica, e-valuarea este-tica si creatia estetica, reali-zabila la nive-lul artei, socie-tatii si naturii.

- Intelegerea unitara si con-textuala a ra-porturilor exis-tente intre con-tinutul si forma obiectelor“ es-tetice.

- Modelarea es tetica a perso-nalitatii umane; integrarea valo-rilor superioare ale creativitatii inovatoare si emergente in-tegrate la nivel caracterial

[4, p. 110].

-Integrarea personalitatii umane in me-diul social, e-conomic, poli-tic, cultural prin actiune.

- Echilibrul in-tre acumularea cunoasterii te-oretice si dez-voltarea expe-rientei practice.

- Proiectarea resurselor apli-cative ale cu-noasterii sti-intifice la toate vastele, nivelu-rile si formele de educatie

[4, p.124].

Conti-nut

- trunchiul de baza al culturii generale exis-tent la nivelul fiecarei stiinte, respectiv al fiecarei discipline de invatamant;

- strategii cog-nitive.

- ansamblul structurat al cunostintelor (reprezentari, notiuni, idei, teorii), al tra-irilor afective (emotii, senti-mente), al     ati-tudinilor si convingerilor, faptelor de conduita care au ca obiect de raportare valo-rile morale [11, p. 261].

- sportul;

- activitati sportive de performanta;

- activitati sportive profi-lactice;

- activitati sportive medi-cale;

- activitati sportive mili-tare.

- arta;

- relatiile inter-umane.

Domenii este-tice: natura, ar-ta, viata socia-la, comunitara, literatura, artele plastice, muzi-ca, dansul, arta teatrala, cine-matograful [12, p. 252-258].

- tehnologia;

- relatia om-tehnologie.

Meto-dologie

- experienta personala de cunoastere;

- instruirea oca-zionala;

-instruirea sco-lara sistema-

tica;

- instruirea complementa-ra, nonformala;

- autoinstruirea [3];

- studiul indivi-dual si psiho-igiena intelec-tuala: lectura, metode de in-vatare, tehnici de informare, documentare si prelucrare, or-donare si prelu-crare a surselor studiate, orga-nizarea invata-rii

- prelegerea morala, poves-tirea, explicatia morala, conver-satia morala, dezbaterea eti-ca, studiul de caz; exercitiul moral, apreci-erea/ evaluarea morala: aproba-rea si dezapro-barea; reflectia morala;

- metode speci-fice [15, p. 74-75) a) de in-fluentare si for-mare morala (convingerea, explicatia, po-vestirea, de-monstrarea, convorbirea, dezbaterea, si-mularea prin joc, dramatiza-rea, exemplul, exercitiul, su-gestia); b) de e-valuare (apro-bative: indem-nul, lauda, evi-dentierea, pre-mierea); c) me-tode dezapro-bative (ruga-mintea, soma-tia, admones-tarea, blamul, pedeapsa); d) metode de te-rapie educatio-nala (de con-tracarare: ob-servatia, suges-tia, indemnul, supravegherea; antrenarea in activitati de joc, sport, inva-tare, tehnici de relaxare fizica si psihica); e) metode corec-tive: dezapro-barea, incura-jarea, controlul, evaluarea in-dreptarii, con-ditionarea, in-hibitia; f) me-

tode recon-structive:con- vingerea, ex-plicatia, de-monstrarea, dezbaterea, si-mularea, su-gestia;

- modalitati de realizare a edu-catiai morale: jocul, activitati didactice si ex-tradidactice, di-rigentia, activi-tati cultural-sportive, lectu-ra, mass-media, cinematograful, teatrul, specta-colul, turismul

[11, p.281-290]

- exercitiul fi-zic; metode specifice fieca-rui sport; gim-nastica; jocul sportiv (M. Calin)

- exercitiul fi-zic, gimnastica, jocul, sportul, dansul, turis-mul [11, p. 347

- exercitiul;

- explicatia;

- demonstratia;

- expunerea;

- conferinta;

- conversatia;

- studiul de caz;

- jocul de rol;

- brainstormin-g-ul.

Dupa M. Calin:

- crearea de si-tuatii pedagogi-ce permisive;

- cunoasterea si practicarea fru-mosului ca va-loare estetica si artistica.

- metode de instruire teh-nica si tehno-logica (instruc-tajul, conver-satia);

--metode de exersare a competentelor tehnologice (rezolvarea de probleme, exer-citiul);

Teore-ticieni

R. Steiner,

E. Spranger,

J. H. Randall,

A. Maslow,

W. Harman,

M. Ferguson,

L. Kolakowski,

K. Gangel,

C. Galeriu,

V. Bancila

C. Sauchon,

L. Brown

J. Delora,

C. Enachescu,

M. Foucault,

H. Grassel,

A. Cressin

Teoreticieni ai “noilor” educatii (G. Vaideanu etc.)

Defi-nire

- Procesul de ori-entare, indrumare si conducere spre lumea divina transcendenta, spre cautarea lui Dumnezeu [11, p. 114].

- Educatia religi-oasa are ca obiec-tiv cultivarea si dezvoltarea religiozitatii [5, p. 169].

- Educatia ecolo-gica are ca temei juridic dreptul in-ternational comu-nitar al mediului si dreptul personal la un mediu sanatos, corelat cu dreptul la viata si la dez-voltare [12, p. 97].

- Componenta in-dispensabila orica-rei educatii con-temporane care vi-zeaza dezvoltarea capacitatilor nece-sare pentru a inte-lege, aprecia si promova o relatie corespunzatoare intre om (cultura si tehnologia dez-voltate de acesta) si mediu, in bene-ficiul ambelor parti, intelese or-ganic si sistemic corelate si inte-grate existential [14, p. 81]

- Procesul, activi-tatea si rezultatul de constientizare a identitatii sexuale, a diferentierii se-xuale, de constru-ire a rolului de sex, a comporta-mentului sexual cu doua componente: procrearea si sta-rea de voluptate. Prin ed. sexuala se urmareste perce-perea sexualitatii ca fenomen biolo-gic, medical, psi-hologic, ca feno-men cultural, spi-ritual, metafizic [12, p. 219].

- Procesul de pre-gatire pentru viata de familie si inte-grarea in mediul social.

Concepte cheie

- Religie: forma constiintei sociale cu un sistem doc-trinar transcen-dent ce are la baza dialogul dintre om si divinitatea cre-atoare si dirigui-toare a lumii vizi-bile si invizibile dintre om si uni-vers, instrument de modelare spiri-tuala a omului [11, p. 58).

Valori

Credinta, nadej-dea, iubirea, inte-lepciunea, blan-detea, cumpatarea, curajul, dreptatea, chibzuinta, mila, iertarea, supune-rea, sinceritatea, smerenia, bucuria.

- Protectia mediu-lui, dragoste fata de natura, ecolo-gizarea stiintei si tehnicii.

- Sinceritate, iubi-re, incredere, asu-marea riscului, fi-delitate.

- Iubire, munca, eficienta.

Para-digme

- Instructionala;

- crestina;

- spiritualista [15, p.80-87].

- Educatia ecolo-gica este o pro-blema de politica educationala.

- Moral-religioasa;

- biologica;

- psihanalitica;

- socioculturala [15, p.114-120].

- Familia – scoala a vietii.

Sco-puri

- A trezi fortele spiritului in om,

a-i modela cons-tiinta si conduita pentru un mod de viata fundamentat pe armonia trup-suflet, pe o vibrare launtrica de traire a misterului divin [11, p. 114];

- formarea unor atitudini spirituale;

- formarea consti-intei religiozitatii;

- insusirea de cu-nostinte despre religie [15, p 88].

- Dezvoltarea con-stiintei si respon-sabilitatii ecologi-ce;

- solutionarea problemelor cu privire la mediu [15, p. 138];

- pregatirea ceta-teanului pentru a influenta deciziile politice cu privire la mediu;

- formarea consti-intei si conduitei ecologice; cultiva-rea dragostei fata de natura si a de-prinderilor de o-crotire a ei; dez-voltarea atitudi-nilor si a convin-gerilor ecologice [12, p. 98];

- formarea unor a-titudini si compor-tamente precum si adoptarea unor de-cizii potrivit unui cod de conduita socioprofesionala care sa asigure ca-litatea mediului impotriva degra-darii, alterarii si distrugerii acestuia [13, p. 82].

- Intelegerea con-ditionarilor biolo-gice, psihologice, socioculturale ale personalitatii, for-marea unei con-ceptii si atitudini adecvate cu privi-re la sexualitate (H. Grassel);

- constientizarea identitatii sexuale; acceptarea particu-laritatilor femini-tatii si ale masculi-nitatii; construirea rolului de sex; construirea comportamentului sexual; instruirea privind probleme-le sexualitatii, for-marea atitudinilor, convingerilor si sentimentelor fata de propriul com-portament si fata de cel al partene-rului; umanizarea instinctului sexual; interpretarea se-xualitatii ca feno-men cultural-spi-ritual; formarea si consolidarea do-rintei de procreare si intemeiere a familiei; formarea atitudinilor corecte fata de devieri, perversitati, fan-tezii sexuale [12, p. 219- 220);

- Favorizarea ca-pacitatilor de re-flectie asupra se-xualitatii umane si asupra propriului comportament.

- Asumarea de ro-luri in familie; do-bandirea consti-intei si conduitei economice; res-pect fata de munca cooperare in pro-iecte economice;

- pregatire pentru viata de familie; pregatire indirecta pentru munca; pregatirea elevilor ca viitori parinti; consolidarea vietii de familie si a co-eziunii nationale [22, p. 197];

- Formarea atitu-dinilor etice de loialitate, since-ritate si respon-sabilitate.

Prin-cipii

- Unitatea funda-mentala a spiritu-lui religios;

- toleranta reli-gioasa;

- recunoasterea si respectarea valori-lor celorlalte con-fesiuni [15, p. 88-89].

- Analiza critica globala a proble-melor mediului;

- analiza mediului imediat, care-l in-tereseaza pe elev [15, p. 138].

- Increderea reci-proca profesor-adolescent;

- adecvarea infor-matiilor la stadiul dezvoltarii elevu-lui;

- rezistenta indivi-dului la influentele negative ale antu-rajului;

- sinceritatea si puritatea in expri-marea personala;

- claritatea, perce-perea consecinte-lor informatiilor la nivelul propriei conduite;

- continuitatea demersurilor edu-cationale si repe-tarea pentru fixa-rea cunostintelor si a atitudinilor corespunzatoare;

- trezirea respon-sabilitatii fata de sine si de celalalt;

- unitatea in trans-miterea faptelor si valorilor;

- cultivarea di-mensiunii estetice a relatiilor dintre parteneri [15, p.122-123].

G. Vaideanu: o persoana instruita si priceputa este productiva, intru-cat evita risipa, evita imbolnavi-rile, dispune de energia presupusa pentru orice acti-vitate profesionala

Conti-nut

- Biblia;

- texte teologice (marile religii ale umanitatii),;

- rugaciuni.

Relatia om-mediu:

Calin: [3, p. 136]:

- criza de mediu;

- protectia consec-venta a mediului;

- normele calitatii mediului.

- Informatii cu pri-vire la anatomia si fiziologiacorpului.

- Informatii asupra bolilor transmise sexual, comporta-mentului deviant, contraceptiei, sar-cinii;

- cunostinte legate de comportamen-tul sexual.

- Variabile de or-din material si profesional, com-pozitia familiei, relatiile intre membri, pregati-rea economica;

- locuinta, bugetul, imbracamintea, alimentatia, viata de familie.

Meto-dologie

- Contemplatia;

- expunerea;

- conversatia;

- exemplul.

- Forme de reali-zare [11, p. 140-147]: -lectia, sluj-ba si predica, lec-tura si studiul Sfintei Scripturi, conferinta, simpo-zionul., dezbate-rea, vizita, excursia, pelerina-jul.

- Metode: expune-rea, dialogul, pro-blematizarea, ob-servatia, demons-trarea, convinge-rea, metode apro-bative, dezapro-bative

- Ancheta;

- cercetarea docu-mentelor;

- discutii-dezbate-re;

- analize si studii asupra mediului;

- proiecte de ame-liorare a proble-melor mediului;

- practica de cer-cetare;

- conferinte;

- schimburi de ex-perienta;

- reuniuni interna-tionale.

- Forme organiza-torice: lectia, dez-barea libera, dis-cutia personala, folosirea filmelor, revistelor, cartilor.

- Metode: expune-rea, dezbaterea, conversatia euris-tica, studiul de caz, conferinta; brainstorming.

- Conversatia;

- metoda proiec-telor;

- jocul de rol;

- studiul de caz.