MINISTERUL EDUCAŢIEI sI CERCETĂRII

CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL sI TEHNIC

UNITATEA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR

PHARE TVET RO 0108.01

sI

PHARE TVET RO 0108.03

CURRICULUM sCOLAR

pentru clasa a XI-a anul de completare

scoala de Arte si Meserii

Domeniul de pregatire : ELECTROMECANIC

Calificarea: 51

ELECTROMECANIC CENTRALE ELECTRICE

Lista autorilor:

Florin Gradinaru - profesor, grad didactic I, Grup scolar Industrial "Anghel Saligny " Braila

Michaela Gradinaru - profesor, grad didactic I, Grup scolar Industrial "Anghel Saligny " Braila

Ileana Majinescu - profesor, grad didactic definitiv, Grupul scolar Industrial "Electroputere"

Craiova

Mariana Marica - profesor, grad didactic I, Grupul scolar Energetic Râmnicu-Vâlcea

Mihai Stroe   - profesor, grad didactic I, Colegiul Tehnic ,,Henri Coanda'' Tulcea

Claudia Nitu   - profesor, grad didactic definitiv, Colegiul Tehnic Energetic Constanta

Asistenta U I P Phare TVET RO 0108. 03

DORIN ROsU - doctor inginer, Inspector de specialitate, C.N.D.I.P.T.

CONŢINUTUL CURRICULUMULUI

Plan de învatamânt

Nota de prezentare

Domeniul de pregatire si calificari

Descrierea rutei curriculare

2. Alcătuirea modulelor si corelarea cu unitatile de competenta

Pregatire tehnica generala

Modulul I: Utilizarea elementelor de automatizare

Modulul II: Utilizarea masinilor si aparatelor electrice de joasa tensiune

Modulul III: Montarea si demontarea organelor de masini si a mecanismelor

Modulul IV: Executia instalatiilor electrice de joasa tensiune

Modulul V: Exploatarea masinilor si utilajelor electromecanice

Modulul VI: Întretinerea si repararea masinilor, utilajelor si instalatiilor

Stagii de pregatire practica

Modulul VII: Supravegherea echipamentelor electromecanice din centralele electrice

Modulul VIII: Întretinerea si repararea instalatiilor electromecanice din centralele electrice

Curriculum în dezvoltare locala

Modulul IX: Instalarea si punerea în functiune a echipamentelor electromecanice din

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Anul de completare

clasa a XI-a

Aria curriculara Tehnologii

Domeniul: Electromecanic

Calificarea: Electromecanic centrale electrice

Cultura de specialitate si instruire practica saptamânala 377 ore

Total ore/an:13 ore/saptamâna x 29 saptamâni = 377 ore

Stagii de pregatire practica 240 ore

Total ore/an: 30 ore/saptamâna x 8 saptamâni/an= 240 ore

Curriculum în dezvoltare locala   116 ore

Total ore/an: 4 ore/saptamâna x 29 saptamâni =116 ore

TOTAL 733 ore/an

NOTĂ DE PREZENTARE A CALIFICĂRII

Aceste cerinte, necesare unei vieti adaptate la exigentele societatii contemporane, au fost încorporate în abilitatile cheie.

Fiecare nivel parcurs în domeniul electromecanic, implica dobândirea unor abilitati, cunostinte si deprinderi care permit absolventilor fie sa se angajeze, fie sa-si continue pregatirea la un nivel superior.

Pregatirea fortei de munca calificate în conformitate cu standardele europene presupune desfasurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare si evaluare, centrate pe elev.

Pregatirea viitorilor absolventi ai scolii de arte si meserii în domeniul electromecanic este gândita sa tina pasul cu cerintele actuale, încercându-se si o orientare catre activitatea informationala si initierea în utilizarea tehnologiilor de cel mai înalt nivel.

Prin unitatile de competenta specializate din cadrul programelor de la nivelul 2, elevul este solicitat în multe activitati practice care îi stimuleaza si creativitatea. Orice activitate creativa va duce la o largire semnificativa a experientei si la aplicarea constienta a cunostintelor dobândite.

2. ALCĂTUIREA MODULELOR sI CORELAREA CU UNITĂŢILE DE COMPETENŢE

Electromecanic centrale electrice

Nivelul 2, clasa a XI-a

MODULUL I

UTILIZAREA ELEMENTELOR DE AUTOMATIZARE

MODULUL I - UTILIZAREA ELEMENTELOR DE AUTOMATIZARE

I. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate în modul)

În cadrul modulului a fost agregata unitatea de competenta tehnica generala "Utilizarea elementelor de automatizare" cu unitatea de competenta pentru abilitati cheie " Comunicare si numeratie"

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

III. Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Modulul «Utilizarea elementelor de automatizare » are în cadrul curriculum-ului clasei a XI-a SAM o pozitie distincta. Se parcurge cu un numar de ore constant pe întreaga durata a anului scolar.

Parcurgerea continuturilor modulului « Utilizarea elementelor de automatizare » si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competentelor cheie, tehnice generale si tehnice specializate aferente nivelului 2 si corespunzatoare calificarilor, în scopul pregatirii profesionale a elevilor si dezvoltarii capacitatilor care sa le permita dobândirea unei calificari superioare, de nivel 3, sau a integrarii pe piata muncii.

Abordarea modulara va oferi urmatoarele avantaje:

modulul este orientat asupra celui care învata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmând sa i le puna mai bine în valoare;

fiind o structura elastica, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

modulul permite individualizarea învatarii si articularea educatiei formale si informale;

modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe alta parte, în plan vertical, peste / lânga alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educatiei permanente.

În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii ale educatiei:

Elevii învata cel mai bine atunci când considera ca învatarea raspunde nevoilor lor.

Elevii învata când fac ceva si când sunt implicati activ în procesul de învatare.

Elevii au stiluri proprii de învatare. Ei învata în moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite.

Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de învatare.

Elevii învata mai bine atunci când li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi".

Procesul de predare - învatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev.

În acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba în vedere urmatoarele aspecte si modalitati de lucru:

Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizând în acest sens fise de lucru;

fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze în ritmuri si la niveluri diferite;

fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, în functie de abilitati;

prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discutie sau grafic);

Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:

abordarea tuturor tipurilor de învatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

utilizarea verificarii de catre un coleg, verificarii prin îndrumator, grupurilor de studiu:

Diferentierea raspunsului, prin:

utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor de a-si impune obiective.

Plecând de la principiul integrarii, care asigura accesul în scoala a tuturor copiilor, acceptând faptul ca fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptându-le la specificul conditiilor de învatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au ritm lent de învatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de învatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea împreuna a pasilor urmatori).

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandam

Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor, atitudinilor lor fata de o sarcina data.

Investigatia.

Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si îsi poate impune / modifica programul propriu de învatare.

Metoda exercitiilor practice

Lucrul cu modele

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

Fise de observatie si fise de lucru

Chestionarul

Fise de autoevaluare

Miniproiectul - prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a

bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor într-un proiect.

Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de

înregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

IV. Sugestii metodologice

Continuturile modulului sunt proiectate pentru 87 de ore, repartizate dupa cum urmeaza:

ore de teorie (2 ore / saptamâna)

ore de instruire practica (1 ora/ saptamâna).

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, în functie de:

dificultatea temelor

nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit

complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat

ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Între competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobândirea de catre elevi a competentelor dorite.

Pentru dobândirea de catre elevi a competentelor prevazute în SPP-uri, activitatile de învatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de învatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice.

Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului, recomandam ca în procesul de învatare - predare sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune, cum ar fi:

efectuarea unor lucrari practice

realizarea unor miniproiecte din domeniul calificarii

citirea si interpretarea schemelor simple

interpretarea grafica a rezultatelor obtinute din aplicatii

Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directa, observarea independenta ), metode expozitive ( explicatia, descrierea, exemplificarea ) poate conduce la dobândirea de catre elevi a competentelor specifice calificarii. Elaborarea si prezentarea unor referate interdisciplinare a caror documentare se obtine prin navigarea pe Internet, implicarea elevilor în diverse exercitii de documentare, sunt alte exemple de activitati de învatare - predare care pot fi utilizate.

Recomandam în continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse în ordine cronologica :

Tema nr. 1 Elemente de automatizare: structura generala a unui element, parti componente, rol functional, moduri de conectare in circuit, utilizarea documentatiei tehnice de specialitate

Traductoare electrice

Traductoare neelectrice

Traductoare parametrice

Traductoare generatoare

Tema nr. 2 Elemente de automatizare: structura generala a unui element, parti componente, rol functional, moduri de conectare in circuit, utilizarea documentatiei tehnice de specialitate

Regulatoare bipozitionale,

Regulatoare tripozitionale,

Regulatoare cu actiune continua ( proportional P, proportional integral PI, proportional diferential PD, proportional- integral-diferential PID ),

Regulatoare cu actiune prin impulsuri

Tema nr.3 Elemente de automatizare: structura generala a unui element, parti componente, rol functional, moduri de conectare in circuit, utilizarea documentatiei tehnice de specialitate

Amplificatoare electrice( electronice, magnetice, rotative)

Amplificatoare neelectrice( pneumatice, hidraulice)

Tema nr.4 Elemente de automatizare: structura generala a unui element, parti componente, rol functional, moduri de conectare in circuit, utilizarea documentatiei tehnice de specialitate

Elemente de executie electrice

Elemente de executie pneumatice

Elemente de executie hidraulice

Tema nr.5 Elemente electrice si electronice de semnalizare: rol functional, moduri de conectare in circuit (lampi si casete de semnalizare, hupe, sonerii, LED-uri )

Tema nr.6 Scheme simple ale circuitelor de semnalizare si avertizare

Tema nr.7 Circuite de semnalizare si avertizare: executie, verificarea functionarii semnalizari locale si de la distanta

Tema nr.8 Reglarea aparatelor din instalatiile de automatizare

Tema nr 9 Scheme simple de reglare automata ( pentru reglarea temperaturii, turatiei, nivelului, debitului)

MODULUL II

UTILIZAREA MAsINILOR sI APARATELOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE

MODULUL II : UTILIZAREA MAsINILOR sI APARATELOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE 

I.           Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

În modulul "Utilizarea masinilor si aparate electrice de joasa tensiune" a fost agregata unitatea de competenta tehnica generala din Standardul de Pregatire Profesionala "Utilizarea masinilor si aparatelor electrice de joasa tensiune".

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Continuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore, repartizate dupa cum urmeaza:

29 ore de teorie   (1 ora /saptamâna)

29 ore de instruire practica   (1 ora /saptamâna)

Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona în timp, de a utiliza activitati variate de învatare, de preferinta cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Pentru atingerea competentelor:

- Profesorii pot folosi informatii despre stilul de învatare al elevilor (auditiv, vizual, practic) si al tipului de inteligenta al acestora.

- Activitatile la lectii vor fi variate astfel încât sa garanteze ca toate stilurile de învatare sunt satisfacute la un anumit moment al lectiei.

Un factor important îl constituie calitatea evaluarii careia îi vor fi supusi elevii. Trebuie sa depunem eforturi pentru a ne asigura ca procesul de evaluare este atât riguros cât si corect si ca sarcinile impuse de evaluare sunt apropiate standardelor nationale definite în cadrul fiecarei calificari.

Evaluarea trebuie sa fie o evaluare de tip continuu si sumativ, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente.

Elevii trebuie evaluati numai în ceea ce priveste dobândirea competentelor specificate.

O competenta se va evalua o singura data. În parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta de abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, urmând ca acestea sa fie evaluate în cadrul modulelor care le includ.

In cazul nereusitei, elevul are dreptul la reevaluare precum si la sprijin suplimentar pentru dobândirea competentei respective.

Demonstrarea unei alte abilitati în afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie în cadrul evaluarii.

În conceperea unui instrument de evaluare e important sa ne gândim la ce lucruri vor fi acceptate ca probe si cum vor fi masurate sau estimate acestea. În mod ideal schema de evaluare, care include modele de întrebari si de solutii la probleme ar trebui pregatita în acelasi timp cu instrumentul de evaluare, aceasta asigurând complementaritatea lor. De exemplu, pentru o evaluare a abilitatilor practice, cel care concepe evaluarea ar trebui sa conceapa si o lista de control cu observatii, care sa defineasca abilitatile si activitatile de care elevii trebuie sa dea dovada în timpul evaluarii. Pregatirea schemei de evaluare înainte de folosirea unui instrument de evaluare foloseste de asemenea la asigurarea faptului ca elevii sunt capabili sa completeze întrebarile / sarcinile în timpul alocat.

IV. Sugestii metodologice

Abordarea continuturilor trebuie sa fie flexibila, diferentiata, tinând cont si de particularitatile grupului, de nivelul initial de pregatire. Fiind o structura elastica, modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.

Se recomanda parcurgerea continuturilor în urmatoarea ordine pentru asigurarea unei logici a întelegerii si învatarii:

Parametrii nominali de functionare: putere, curent, tensiune, turatie, frecventa, factor de putere, randament.

Masini electrice:

Transformatorul :

Generalitati : definire, clasificare, simbol, domenii de utilizare

Constructia transformatorului :

circuit magnetic : forme de miezuri magnetice pentru curent electric monofazat si trifazat, materiale utilizate, date constructive

circuit electric : înfasurari primare si secundare (materiale, forme constructive), înfasurari trifazate (conexiuni ale fazelor, scheme de conexiuni, grupe de conexiuni)

elemente auxiliare : schela trafo, cuva/carcasa, izolatori de trecere, elemente de protectie, materiale ai forme constructive  

Principiul si ecuatiile de functionare ale transformatorului monofazat

Regimurile si caracteristicile de functionare ale transformatorului monofazat

Regimuri de functionare : - functionare în gol

modulul este orientat asupra celui care învata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmând sa i le puna mai bine în valoare;

fiind o structura elastica, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

modulul permite individualizarea învatarii si articularea educatiei formale si informale;

modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe alta parte, în plan vertical, peste / lânga alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educatiei permanente.

IV. Sugestii metodologice

Continuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore, repartizate dupa cum urmeaza:

29 ore de teorie (1 ora / saptamâna)

29 ore de instruire practica (1 ora/ saptamâna).

Elemente de statica.

-forte exterioare si forte interioare

-eforturi unitare

-deformatii

-coeficienti de siguranta si rezistente admisibile

-reazeme si reactiuni

Întindere si compresiune

-forta axiala, eforturi unitare de întindere sau de compresiune

-deformatii in bare solicitate la întindere

-dimensionarea si verificarea la întindere-compresiune

-exemple de solicitari din domeniul de interes al calificarii

Încovoiere

-exemple

-definirea eforturilor in sectiunea barei drepte solicitata la încovoiere

-conventii de semne

-bare simplu rezemate la capete

-forte taietoare, moment încovoietor

Rasucire

-exemple, definitii

-calculul momentului de rasucire in barele drepte aflate in miscare de rotatie uniforma

-tensiuni in bare drepte de sectiune circulara solicitate la rasucire

Forfecarea

-definitie, aplicatii

Notiuni de baza despre organele de masini

clasificarea organelor de masini

-standardizarea in industria constructoare de masini

-interschimbabilitatea organelor de masini

Asamblari nedemontabile

-asamblari realizate prin lipire

-asamblari realizate prin nituire

-asamblari realizate prin sudare

Asamblari demontabile

-asamblari filetate

-asamblari cu pene si stifturi

-asamblari prin caneluri

Asamblari elastice

-tipuri, materiale, utilizare

-arcuri

Organele miscarii de rotatie

-osii si arbori

-lagare cu alunecare

-lagare de rostogolire

-ungerea organelor de masini

-defecte si remedieri ale organelor in miscare de rotatie ce fac parte din instalatii electromecanice, exemple

Cuplaje mecanice

-tipuri constructive, functionare

-cuplaje permanente si intermitente

-defecte si remedieri ale cuplajelor ce fac parte din instalatii electromecanice, exemple

Organe pentru transmiterea miscarii de rotatie

-transmisii cu roti dintate

-transmisii cu lant

-transmisii cu curele

-defecte si remedieri ale organelor pentru transmiterea miscarii de rotatie ce fac parte din instalatii electromecanice, exemple

Organe pentru retinerea, transportul si comanda circulatiei fluidelor

-tubulatura ( conducte, flanse de legatura, racorduri, compensatoare de dilatare )

MODULUL IV

EXECUŢIA INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE

MODULUL IV : EXECUŢIA INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE

I. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

III. Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite Continuturi, de a le esalona în timp, de a utiliza activitati variate de învatare, de preferinta cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Un factor important îl constituie calitatea evaluarii careia îi vor fi supusi elevii. Trebuie sa depunem eforturi pentru a ne asigura ca procesul de evaluare este atât riguros cât si corect si ca sarcinile impuse de evaluare sunt apropiate standardelor nationale definite în cadrul fiecarei calificari.

Ceea ce întelegem prin evaluare este procesul de masurare a probelor realizarilor unui elev în ceea ce priveste cunostintele, întelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Pentru ca un sistem de evaluare sa-si atinga obiectivele ar trebui sa aiba toate caracteristicile urmatoare: validitate, fidelitate, aplicabilitate practica si rentabilitate, credibilitate, compatibilitate cu învatarea eficienta, flexibilitate

Evaluarea trebuie sa fie o evaluare de tip continuu si sumativ, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente.

În conceperea unui instrument de evaluare e important sa ne gândim la ce lucruri vor fi acceptate ca probe si cum vor fi masurate sau estimate acestea. În mod ideal schema de evaluare, care include modele de întrebari si de solutii la probleme ar trebui pregatita în acelasi timp cu instrumentul de evaluare, aceasta asigurând complementaritatea lor. De exemplu, pentru o evaluare a abilitatilor practice, cel care concepe evaluarea ar trebui sa conceapa si o lista de control cu observatii, care sa defineasca abilitatile si activitatile de care elevii trebuie sa dea dovada în timpul evaluarii. Pregatirea schemei de evaluare înainte de folosirea unui instrument de evaluare foloseste de asemenea la asigurarea faptului ca elevii sunt capabili sa completeze întrebarile / sarcinile în timpul alocat.

IV. Sugestii metodologice

Abordarea continuturilor trebuie sa fie flexibila, diferentiata, tinând cont si de particularitatile grupului, de nivelul initial de pregatire. Fiind o structura elastica, modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele de instruire practica se recomanda a se desfasura în ateliere de specialitate dotate cu o gama larga de instalatii si echipamente electrice sau la agentii / partenerii economici.

Se recomanda parcurgerea continuturilor în ordinea din Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor pentru asigurarea unei logici a întelegerii si învatarii.

Recomandam ca in acest proces sa se utilizeze metode bazate pe actiune, cum ar fi:

efectuarea de lucrari practice;

joc de rol;

simulare.

La fel de utile si recomandate pot fi urmatoarele metode:

explorative ( vizite, observarea directa, observarea independenta );

expozitive ( explicatia, descrierea, exemplificarea).

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, în functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor grupului instruit.

Nivelul de pregatire teoretica tehnologica este realizat corespunzator daca sunt îndeplinite toate criteriile de performanta.

Recomandam în continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse in ordine cronologica:

Simboluri utilizate in instalatiile electrice

Reguli de reprezentare a instalatiilor electrice

Definirea si clasificarea instalatiilor interioare

Materiale necesare executarii instalatiilor electrice interioare

Conductoare electrice

-clasificarea si constructia conductoarelor electrice

-materiale electroizolante si de protectie

Aparate pentru protectia instalatiilor si a masinilor electrice

-sigurante fuzibile

-relee de protectie

-contactoare

-intrerupatoare

-intreruptoare automate

Executarea instalatiilor electrice de joasa tensiune

-operatii necesare pentru executarea instalatiilor

-transpunerea schemei electrice dupa proiect

-saparea santurilor si executarea strapungerilor

-montarea tuburilor de protectie

-montarea conductoarelor

-instalatii electrice de forta in hale industriale

Montarea aparatelor de conectare, comanda si protectie

-montarea intreruptoarelor

-montarea comutatoarelor

-montarea prizelor

-montarea comutatoarelor pachet si a intrerupatoarelor cu parghie

Montarea corpurilor de iluminat

-montarea corpurilor de iluminat pentru lampi de incandescenta

-montarea corpurilor de iluminat pentru lampi fluorescente si cu descarcare in gaze si vapori de mercur

Montarea masinilor electrice

-montarea masinilor electrice de mica putere

-montarea masinilor mari

-conectarea la retea si verificarea functionarii

Masuri specifice de protectia muncii in timpul executarii instalatiilor electrice de joasa tensiune

Tablouri de distributie

-tablouri de distributie pentru locuinte

-tablouri de distributie pentru industrie

Posturi de transformare

-echipamente folosite in constructia posturilor de transformare

-masuri specifice de protectia muncii

MODULUL V

EXPLOATAREA MAsINILOR sI UTILAJELOR ELECTROMECANICE

MODULUL V EXPLOATAREA MAsINILOR sI UTILAJELOR ELECTROMECANICE

I. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

Exploatarea masinilor si utilajelor electromecanice

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

III. Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona în timp, de a utiliza activitati variate de învatare, de preferinta cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Pentru atingerea competentelor:

- Activitatile la lectii vor fi variate astfel încât sa garanteze ca toate stilurile de învatare sunt satisfacute la un anumit moment al lectiei.

Un factor important îl constituie calitatea evaluarii careia îi vor fi supusi elevii. Trebuie sa depunem eforturi pentru a ne asigura ca procesul de evaluare este atât riguros cât si corect si ca sarcinile impuse de evaluare sunt apropiate standardelor nationale definite în cadrul fiecarei calificari.

Ceea ce întelegem prin evaluare este procesul de masurare a probelor realizarilor unui elev în ceea ce priveste cunostintele, întelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Pentru ca un sistem de evaluare sa-si atinga obiectivele ar trebui sa aiba toate caracteristicile urmatoare: validitate, fidelitate, aplicabilitate practica si rentabilitate, credibilitate, compatibilitate cu învatarea eficienta, flexibilitate

Evaluarea trebuie sa fie o evaluare de tip continuu si sumativ, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregatire Profesionala corespunzatoare fiecarei competente.

Elevii trebuie evaluati numai în ceea ce priveste dobândirea competentelor specificate.

O competenta se va evalua o singura data. În parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta de abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, urmând ca acestea sa fie evaluate în cadrul modulelor care le includ.

In cazul nereusitei, elevul are dreptul la reevaluare precum si la sprijin suplimentar pentru dobândirea competentei respective.

Demonstrarea unei alte abilitati în afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie în cadrul evaluarii.

Abordarea modulara va oferi urmatoarele avantaje:

- modulul este orientat asupra celui care învata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmând sa i le puna mai bine în valoare;

- fiind o structura elastica, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

- modulul permite individualizarea învatarii si articularea educatiei formale si informale;

- modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe alta parte, în plan vertical, peste / lânga alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educatiei permanente.

IV. Sugestii metodologice

Abordarea continuturilor trebuie sa fie flexibila, diferentiata, tinând cont si de particularitatile grupului, de nivelul initial de pregatire. Fiind o structura elastica, modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele de instruire practica se recomanda a se desfasura în ateliere de specialitate dotate cu o gama larga de instalatii si echipamente electrice.

Instalarea si punerea in functiunea a masinilor si aparatelor electrice

-instalarea si punerea in functiune a masinilor electrice rotative

-instalarea si punerea in functiune a transformatoarelor

-instalarea si punerea in functiune a aparatelor electrice

-masuri de tehnica securitatii muncii la instalarea si punerea in functiune a masinilor electrice

Pornirea si reglarea turatiei la masinile electrice

-pornirea masinilor electrice

-pornirea stea-triunghi a motoarelor asincrone

-reglarea turatiei la motorele asincrone

-pornirea si reglarea turatiei masinilor de curent continuu

-pornirea masinilor sincrone

Exploatarea masinilor si aparatelor electrice

-exploatarea generatoarelor ( functionarea in paralel, reglarea sarcinii )

-exploatarea motoarelor electrice

-exploatarea transformatoarelor

-exploatarea intreruptoarelor

-exploatarea separatoarelor, transformatoarelor de masura si a sigurantelor

-masuri de tehnica a securitatii muncii la exploatarea masinilor si aparatelor electrice

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, în functie:

particularitatile de v rsta ale grupului instruit.

Instruirea se va realiza în ateliere de instruire practica cu o buna dotare materiala / sectii de productie ale agentilor economici parteneri.

MODULUL VI

ÎNTREŢINEREA sI REPARAREA MAsINILOR, UTILAJELOR sI INSTALAŢIILOR

Modulul VI - ÎNTREŢINEREA sI REPARAREA MAsINILOR, UTILAJELOR sI INSTALAŢIILOR

I. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

. "Întretinerea si repararea masinilor, utilajelor si instalatiilor "

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

III. Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Cum ar fi daca. ?

În locul celuilalt;

Ax temporal;

Analiza SWOT

Cabinete de specialitate laboratoare de specialitate;

Centrala electrica a orasului/localitatii;

La agentii economici cu care scoala are parteneriat;

Retea de internet din scoala.

Stabilirea temelor de parcurs precum si succesiunea acestora revine cadrelor didactice, care predau acest modul si se va face cu consultarea agentului (agentilor) economic -partener social în formarea profesionala , respectând Standardul de Pregatire Profesionala .

RECOMANDĂRI PENTRU ADAPTAREA CURRICULUMULUI LA ELEVII CU NEVOI SPECIALE CUPRINsI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE MASĂ

scolarizarea elevilor cu nevoi speciale care sunt pregatiti prin învatamântul de masa si integrati individual ( nu în clase speciale) se poate face cu eficienta daca se au în vedere urmatoarele conditii:

Principiul normalizarii privind integrarea acestor elevi în clasele din învatamântul de masa

Pregatirea profesionala se va face conform planurilor de învatamânt de la învatamântul de masa

Cadrele didactice vor acorda o atentie continua învatarii individualizate si diferentiate, aplicând metodologiile didactice si psihopedagogice cerute

Întocmirea fiselor medicale si psihopedagogice ale fiecarui elev cu nevoi speciale de catre medicul scolar, profesorul consilier al scolii( psihologul), dirigintele clasei si cadrele didactice de la clasa

Întocmirea programelor de interventie la fiecare disciplina ( modul de specialitate)

Urmarirea în procesul de învatamânt a realizarii principiului integrarii socio-profesionale în comunitate a elevilor cu nevoi speciale

Evaluarea periodica a nivelului de pregatire a elevilor cu nevoi speciale, comparativ cu nivelul elevilor fara deficiente

Interrelationarea pregatirii de cultura generala cu pregatirea de specialitate si cu instruirea practica, în vederea dobândirii competentelor descrise în standardele de pregatire profesionala

Pentru elevii deficienti vizuali, surdo-muti si motori se pot utiliza planurile de învatamânt pentru scoala de arte si meserii cu adaptarile necesare

În perioada scolarizarii, elevii cu nevoi speciale trebuie sa beneficieze de metodele specifice de predare-învatare, pentru ca la finalizarea profesionalizarii sa se integreze social si profesional

Pentru reusita scolarizarii elevilor cu nevoi speciale în învatamântul de masa sunt necesare urmatoarele actiuni:

consilierea profesorilor din învatamântul de masa de catre profesori itineranti care au experienta în pregatirea acestor elevi

prevederea unei perioade suplimentare de instruire ( un semestru) pentru atingerea competentelor descrise în standarde

înfiintarea în atelierele de instruire practica, laboratoarele tehnologice a conditiilor suplimentare privind mobilierul adecvat, mese de lucru dotate cu dispozitive, echipamente si aparatura speciala fiecarui tip de deficienta

folosirea în procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea cunostintelor pentru elevii cu deficiente vizuale sau auditive

întocmirea de programe vizând facilitarea comunicarii si relationarii, atât in cadrul activitatilor la clasa si ateliere, cat si formarea si dezvoltarea deprinderilor si capacitatilor de întelegere a relatiei profesor-elev, angajator-angajat, etc.

evitarea marginalizarii elevilor cu deficiente în colectivul clasei si a disconfortului psihic al elevilor

Formarea competentelor profesionale si integrarea scolara si profesionala pot fi diferentiate potrivit principiului "resursa urmeaza nevoile elevului cu cerinte educative speciale "prin :

programe individualizate ( centrate pe elev)

programe pe grupe de nivel

programe interactive

programe vizând facilitarea comunicarii si relationarii în activitatile de la clasa si la instruirea practica

Se considera ca o asemenea abordare este benefica pentru elevii cu nevoi speciale daca:

se realizeaza profesionalizarea adecvata potentialului restant si capacitatilor psiho-intelectuale ale elevilor

se ofera sanse egale de scolarizare prin scoala de arte si meserii tuturor elevilor cu deficiente usoare si medii

calificarile profesionale pentru elevii cu nevoi speciale se vor alege de catre elevul deficient cu avizul comisiei de expertiza medicala, orientare scolara si profesionala. Acest aviz va fi dat de medicii experti în medicina muncii, orientare si profesionalizare