Ministerul Educatiei si Cercetarii

Programul PHARE TVET RO2003/005-551.05.01.02.

AUXILIAR CURRICULAR

pentru

CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI

PROFILUL: TEHNIC

MODULUL: ELEMENTE DE PROIECTARE

NIVELUL DE CALIFICARE: 3

MODULUL: ELEMENTE DE PROIECTARE

AUTOR:

PANŢURU FLORENTINA - ING. GR. DIDACTIC I

- GRUP sCOLAR INDUSTRIAL AL. I. CUZA - BÂRLAD

CONSULTANŢĂ:

- IOANA CÎRSTEA - Inspector de specialitate, expert - CNDIPT

- ANGELA POPESCU - Inspector de specialitate, expert -CNDIPT

- DORIN ROsU - Dr. Ing. Inspector de specialitate, expert - CNDIPT

CUPRINS

II. COMPETENŢE SPECIFICE ...........................6

III. FIsĂ DESCRIERE A ACTIVITĂŢII ........................7

IV. FIsĂ DE PROGRES ..............................8

V. GLOSAR .......... ..... ...... ....9

VI. MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESOR..............10

VII. MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI ...................28

VIII. SOLUŢII sI SUGESTII METODOLOGICE ..................37

IX. BIBLIOGRAFIE.......... ..... ...... ...47

/an, din care:

Teorie - 15 ore;

Laborator tehnologic - 31 ore;

Informatiile din acest auxiliar curricular sunt destinate elevilor si cadrelor didactice din învatamântul preuniversitar tehnic, în scopul pregatirii profesionale ale elevilor si dezvoltarii capacitatilor care sa le permita dobândirea unei calificari superioare, de nivel 3+, sau a integrarii pe piata muncii.

Prezentul portofoliu contine materiale de învatare - auxiliare didactice necesare în procesul de instruire.

a) Diferentierea sarcinilor si a timpului alocat, prin:

Gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizând în acest sens fise de lucru;

Fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze în ritmuri si la niveluri diferite;

Fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, în functie de abilitati;

Prezentarea temelor în mai multe moduri (raport, discutie sau grafic);

b) Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:

Abordarea tuturor stilurilor de învatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

Formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

Utilizarea verificarii de catre un coleg, verificarii prin îndrumator, grupurilor de lucru;

c) Diferentierea raspunsurilor, prin:

Utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor de a-si impune obiective;

Plecând de la principiul incluziunii, care asigura accesul în scoala a tuturor elevilor si asigura orice sustinere necesara, ca fiind un drept, acceptând faptul ca fiecare elev este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptându-le la specificul conditiilor de învatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise pentru elevii care au ritm lent de învatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de învatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea împreuna a pasilor urmatori.

În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii ale educatiei

• Elevii învata cel mai bine atunci când considera ca învatarea raspunde nevoilor lor.
• Elevii învata când fac ceva si când sunt implicati activ în procesul de învatare.
• Elevii au stiluri proprii de învatare. Ei învata în moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite.
• Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de învatare.
• Elevii învata mai bine atunci când li se acorda timp pentru a ordona informatiile noi si a le asocia cu cunostintele vechi.
• Procesul de predare-învatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev.

Exercitiile propuse contin si elemente pentru evaluarea competentelor:

Utilizeaza limbajul specific de specialitate;

Colaboreaza cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor ;

Metodele de evaluare utilizate beneficiaza de o serie de instrumente elaborate în corelare cu criteriile de performanta, conditiile de aplicabilitate ale acestora si cu probele de evaluare prevazute în Standardul de Pregatire Profesionala.

Rezultatele evaluarilor si alte elemente relevante se vor introduce în portofoliul personal de pregatire al elevului.

Auxiliarul nu acopera toate cerintele din Standardul de Pregatire Profesionala. Pentru obtinerea certificarii este necesara validarea integrala a competentelor conform probelor de evaluare din SPP.

De asemenea sunt incluse o serie de materiale didactice, precum:

folii transparente

teste

materiale informative

fise de documentare

Sunt incluse urmatoarele formulare:

fisa de descriere a activitatii

fisa de progres scolar

Realizeaza specificatii pentru proiectarea produselor pe baza cerintelor clientilor.

Propune solutii de proiectare initiale pentru un produs.

Investigheaza posibilitatile reale de proiectare a produsului.

Alege si prezinta solutia finala de proiectare.

Sa utilizeze limbajul tehnic de specialitate

Sa colaboreze cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor

Sa identifice cerintele de calitate a produselor

Sa recunoasca si sa aplice normele de calitate a produselor

Sa aplice prevederile documentatiei de proiectare referitoare la asigurarea calitatii

Sa extraga informatii specifice pentru proiectarea unui produs

Sa utilizeze standardele si legislatia în vigoare referitoare la siguranta si protectia mediului

Sa identifice factori ce pot afecta solutiile de proiectare

Tabelul urmator detaliaza exercitiile incluse în unitatea de competenta.

Numele candidatului Nr. reg.

Data începerii unitatii de competenta    Data promovarii unitatii de competenta

DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ
COMPETENŢA	EXERCIŢIUL	NR. APLICAŢII	TITLUL	REALIZAT
C.1			Cercetarea pietei
			Cercetarea pietei
			Cerinte de baza: - aspect - material - fiabilitate
			Cerinte de baza: - aspect - material - fiabilitate
C.2			Proiectarea unui produs: - legislatia în vigoare - cerinte de calitate - protectia mediului
			Proiectarea unui produs: - legislatia în vigoare - cerinte de calitate - protectia mediului
C.3			Proprietati fizice si mecanice ale materialelor
			Proprietati fizice si mecanice ale materialelor
C.4			Desene tehnice, planuri de operatii

Datele candidatului sunt incluse pe aceasta fisa pentru a fi folosite la întocmirea registrelor CPN, fisa evidentiind exercitiile realizate si datele relevante.

UNITATE PROMOVATĂ CU SUCCES Semnatura candidatului Data

Semnatura evaluatorului    Data

Este un instrument detaliat de înregistrare a progresului elevilor. Pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fise pe durata derularii modulului, acestea permitând evaluarea precisa a evolutiei elevului, furnizând în acelasi timp informatii relevante pentru analiza.

FIsA pentru înregistrarea progresului elevului

Modulul (unitatea de competenta)

Numele elevului:

Competente care trebuie dobândite	Data	Activitati efectuate si comentarii	Data	Aplicare în cadrul unitatii de competenta	Evaluare
					bine	satisfacator	refa cere
Activitati efectuate si comentarii: deoarece elevul nu a reusit sa rezolve corect exercitiul ..., se recomanda refacerea acestuia la o data ce va fi stabilita de comun acord de catre elev si profesor			Prioritati de dezvoltare: activitati pe care elevul trebuie sa le efectueze în perioada urmatoare, ca parte a modulelor viitoare. Aceste informatii ar trebui sa permita profesorilor implicati sa pregateasca elevul pentru ceea ce va urma, mai degraba decât pur si simplu sa reactioneze la problemele care se ivesc.
Competente care urmeaza sa fie dobândite(pentru fisa urmatoare): profesorii trebuie sa înscrie competentele care urmeaza a fi dobândite. Acest lucru poate sa implice continuarea lucrului pentru aceleasi competente sau identificarea altora care trebuie avute în vedere.			Resurse necesare: aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate (manuale tehnice, seturi de instructiuni si orice fel de fise de lucru care ar putea reprezenta o sursa suplimentara de informare pentru un elev care nu a dobândit competentele cerute.

Numele profesorului:

ANTICOROZIV

proprietatea unor materiale de a proteja suprafata unei piese împotriva actiunii factorilor exteriori

FLUIDITATE

proprietatea unui material aflat în stare lichida de a curge

FUZIBILITATE

proprietatea unui material de a se topi

SEMIFABRICAT

produs cu un anumit grad de prelucrare care urmeaza sa mai fie supus unor prelucrari în vederea obtinerii produsului finit

MATERIALE

totalitatea substantelor simple si compuse care reprezinta forme concrete si diverse de manifestare a materiei.

ANSAMBLU

reunire a doua sau mai multe    subansambluri si piese.

CONTROL

operatie de masurare, verificare comparare.

OPERAŢIE

succesiune de faze

PROCES TEHNOLOGIC

procesul prin care se obtin bunuri materiale

TEHNOLOGIE

norme de executie specifice fiecarei operatii.

COROZIUNE

proces de degradare a metalelor si aliajelor, de la suprafata spre interior, sub actiunea mediilor chimice active.

DURITATE

proprietatea corpurilor solide de a se opune patrunderii în masa lor a altor corpuri solide

MARKETING

ansamblul de cunostinte stiintifice, metode si tehnici de analiza a orientarii si utilizarii factorilor de productie în scopul satisfacerii    cerintelor de consum ale populatiei, în conditiile obtinerii unui profit

SPECIFICAŢIE

document care prescrie cerintele cu care produsul trebuie sa se conformeze

MARCAJ DE CONFORMITATE

simbolul care se aplica de producator, înainte de introducerea pe piata a unui produs.

MENTENABILITATE

proprietatea unui produs de a fi mentinut în stare de functionare

DEMERITE

lipsa de merite a unui produs

STANDARDIZARE

operatia de sistematizare a regulilor si conventiilor

STANDARD

document oficial în care sunt consemnate prescriptiile de standardizare

FIsǍ CONSPECT NR.1

CERCETAREA PIEŢEI

PROSPECTAREA PIEŢEI

STUDIUL DE PIATA PRESUPUNE URMARIREA PIEŢEI

Piata reprezintǎ locul unde se achizitioneazǎ produsul/serviciul ofertat de societate.

Prospectarea pietei - constǎ în culegerea de date despre piatǎ, în mod mai mult sau mai putin arbitrar si aleator.

Analiza pietei - constǎ în studierea singularǎ a pietei în scopul obtinerii unei imagini momentane a situatiei pietei.

Urmǎrirea pietei - constǎ în stabilirea evolutiilor si modificǎrilor datelor de piatǎ anumite intervale de timp. Aceste modificǎri ale datelor de piatǎ se pot datora unor factori ca:

influenta modei, schimbarea gusturilor, modificarea puterii de cumpǎrare, mǎsuri luate de Prognoza pietei - constǎ în evaluarea si aprecierea viitoarelor evolutii ale pietei. Prognozarea pietei se bazeazǎ pe rezultatele analizei pietei, urmǎririi si prospectǎrii pietei.

Cea mai importantǎ metodǎ de studiere a pietei este chestionarul.

Chestionarul constǎ într-o succesiune logicǎ de întrebǎri, majoritatea cu rǎspunsuri oferite în variante multiple, cu ajutorul cǎrora se culeg datele într-o cercetare selectivǎ de marketing.

Un studiu de piatǎ trebuie sǎ trateze în principal urmǎtoarele aspecte:

●dimensiunile pietei (capacitatea, dinamica, aria si structura pietei)

●concurenta de piatǎ

●comportamentul utilizatorului fatǎ de produsul sau serviciul oferit

●sistemul de distributie

●pretul de vânzare

●strategia de comunicare (publicitate, relatii publice)

●reactiile posibile ale consumatorilor

FOLIE TRANSPARENTǍ NR.1

PREŢUL UNUI PRODUS

PRODUSUL reprezintǎ ansamblul de elemente fizice, chimice sau de altǎ naturǎ reunite într-un tot unitar si identificabil care îndeplineste anumite functii.

PREŢUL reprezintǎ expresia bǎneascǎ a valorii sau a utilitǎtii produsului.

COMPONENTE COMPONENTE CORPORALE ACORPORALE

licenta, instuctiuni de

utilizare, etc

COMPONENTELE

UNUI

PRODUS

COMUNICAŢII IMAGINEA

PRIVITOARE LA PRODUSULUI

PRODUS ►Simtǎmintele în plan

►Ansamblul informatiilor personal si social, fatǎ

transmise de producǎtor de produs, în rândul

FACTORII CARE IFLUENŢEAZǍ

PREŢUL UNUI PRODUS

Cererea pentru Strategia

produsul respectiv    promotionalǎ

si de distributie

Costul suportat Etapa în ciclul

pânǎ la vânzare de viatǎ, concurenta

Calitatea perceputǎ

a produsului

FIsǍ CONSPECT NR.2

FUNDAMENTAREA STRATEGIEI DE PIAŢĂ

Metoda folosita pentru a realiza acest obiectiv al fundamentarii strategiei este analiza SWOT.

SWOT este cuvântul obtinut din din initialele de la:

Strenghts = Atuuri, puncte forte; Weaknesses = Slabiciuni; Opportunities = Ocazii;

Threats = Amenintari.

Analiza SWOT permite identificarea atuurilor si slabiciunilor întreprinderii, a ocaziilor si amenintarilor existente pe piata.

Atuurile si slabiciunile întreprinderii. Ca si oamenii, întreprinderile au parti mai puternice si slabiciuni. Cele identificabile prin analiza SWOT sunt acei factori interni care au legatura cu factorii determinanti ai succesului. Atât atuurile cât si slabiciunile sunt relative si nu absolute. Aceasta înseamna ca întrprinderea poate avea avantaje în unul sau mai multe domenii, cum ar fi personal calificat si cu experienta, avans tehnologic sau promovare agresiva, dar poate fi depasita de concurenti. Invers, daca da semne de slabiciune, ea poate sa le depaseasca si sa obtina atuuri care sa îi permita lupta de la egal cu concurentii sau depasirea acestora. Întreprinderea trebuie sa urmareasca în permanenta sa valorifice la maximum atuurile si sa reduca pâna la eliminare slabiciunile. Pentru a reusi, atuurise sale trebuie sa fie reale si sa fie durabile, adica sa poata fi mentinute cât mai mult ca avantaje fata de concurenti, care încearca mereu sa le anuleze.

Ocaziile oferite de piata si amenintarile trebuie sa fie cât mai clar identificate. Ocazii favorabile pot exista pe piata în functie de marimea acesteia, climatul economic, cresterea demografica, cresterea puterii de cumparare, slabiciunile concurentilor, îmbunatatirea legislatiei etc. Ele apar atunci când evolutia mediului pune în valoare un atu de care beneficiaza întreprinderea. Managerii de marketing trebuie sa evalueze fiecare ocazie ivita tinând seama de atractivitatea ei si de probabilitatea obtinerii succesului de catr întreprindere. Valorificarea ocaziilor pe piata poate implica anumite riscuri. Aceste riscuri pot proveni în special din amenintarile pietei. Amenintarile pot avea la origine activitatea concurentei, instabilitatea mediului economic, politic si legislativ, scaderea veniturilor, dificultatile de comercializare. De aceea, când se fundamenteaza strategia, întreprinderea trebuie sa urmareasca, pe baza atuurilor si slabiciunilor, a ocaziilor si amenintarilor, valorificarea la maximum a atuurilor sale si a ocaziilor oferite de piata si minimizarea slabiciunilor si a amenintarilor pietei.

Tipologia strategiilor de piata

Scopul urmarit	Structura pietei	Pozitia concurentiala a întreprinderii	Comportamentul întreprinderii	Alternativa de dezvoltare	Exigentele pietei
de patrundere	diferentiata	a liderului	ofensiva	dezvoltarii produsului	calitatii ridicate
de crestere	nediferentiata	urmaritorului	agresiva	extinderii pietei	calitatii medii
de iesire de pe piata	concentrata	de nisa	defensiva	diversificarii	calitatii reduse

FIsǍ CONSPECT NR.3

ASPECTUL PRODUSULUI

ALEGEREA MATERIALULUI

Conditiile estetice sunt legate de aspectul exterior îngrijit si plǎcut al produsului si se realizeazǎ prin forme constructive corespunzǎtoare, prelucrǎri superficiale, procedee legate de aspectul exterior al suprafetelor (metode de acoperire a suprafetelor prin vopsire, galvanizare etc.). Forma si aspectul exterior trebuie solutionate în ansamblu si nu izolat.

Alegerea materialului produsului este o conditie tehnologicǎ si are în vedere câteva criterii legate de utilizare si fabricatie.

Din punct de vedere FUNCŢIONAL, pentru o bunǎ comportare în exploatare se cer produse rezistente cu greutate redusǎ. Este deci necesar ca materialul sǎ posede rezistente admisibile mari, dar greutǎti specifice reduse. Prin urmare raportul dintre rezistentele admisibile si greutatea specificǎ sǎ fie cât mai mari. De asemenea pentru a obtine piese rigide de greutate specificǎ micǎ trebuie ca rapoartul dintre modulul de elasticitate si greutate specificǎ sǎ fie cât mai mari.

Din punct de vedere TEHNOLOGIC, la alegerea materialelor trebuie avute în vedere si posibilitǎti de prelucrare a acestora, dupǎ caz, prin turnare, presare, laminare, stantare, prin aschiere precum si capacitatea materialului de a forma prin acoperiri chimice si galvanice, straturi rezistente la coroziune si la alti agenti ai mediului.

Ca materiale izolante se folosesc cele presate sau turnate sub presiune, deoarece au o calitate a suprafetei si o precizie dimensionala corespunzatoare.

În toate etapele de proiectare, la alegerea materialului mai trebuie avut în vedere si criteriul economic, urmarindu-se costul acestuia si faptul daca este sau nu deficitar.

Materialele plastice se folosesc din ce în ce mai mult datorita proprietatilor anticorozive, electroizolante, greutatii specifice mici, proprietati mecanice multumitoare, costului scazut, aspectului exterior placut. Unele caracteristici dezavatajeaza materialele plastice (micsorarea rezistentei mecanice cu cresterea temperaturii, coeficientului de dilatare mare, coeficient de transmitere a caldurii mic etc.)

Pretul de cost, de fabricatie depinde si de material, în sensul ca se evita materialele scumpe si deficitare.

Procedeul tehnologic ales, urmareste micsorarea adaosurilor de prelucrare si utilizarea standardelor, dimensionarea corespunzatoare, aproape de valorile admisibile, iar greutatea si gabaritul produsului sa fie cât mai reduse.

FIsǍ CONSPECT NR.4

FIABILITATEA

FIABILITATEA este aptitudinea unui produs de a-si îndeplini functia specifica, în conditii date si de-a lungul unei durate date.

Fiabilitatea este caracterizata prin urmatoarele elemente

● este o probabilitate, deoarece ea exprima cum se va comporta produsul în viitor, deci nu este ceva cert, sigur, ci o probabilitate.

● impune ca produsul sa fie utilizat, conservat, depozitat în conditii bine precizate si respectate.

● timpul t variaza de la produs la produs.

INDICATORI DE FIABILITATE

Durata medie de viata D_m

Se stabileste numai la produsele care nu se pot repara (exemplu - lagare)

D_m - durata medie de viata

n numar de produse supuse probei

t_i - durata de viata

2. Media timpilor de buna functionare - MTBF

Se aplica la produsele reparabile. Se presupune ca un produs a intrat în stare de functionare la timpul t₀ si a functionat pâna la timpul t₁ când a aparut un defect.

În perioada t₁-t₂ el a fost repus în functiune lucrând pâna la aparitia unui defect la timpul t₃ si a..m.d

arilor

Este unul din principalii indicatori de fiabilitate. El exprima numarul de caderi, de defectari ale unui produs în unitatea de timp Matematic este inversul mediei timpului de buna functionare.

4. Media timpilor de reparatie MTR

Este un indicator de fiabilitate foarte util la dimensionarea atelierelorde reparat, unitatilor service, unde t_i" este timpul de reparatie între doua cicluri de functionare

FIsǍ CONSPECT NR.5

TERMENE DE GARANŢIE

FORMELE FIABILITĂŢII

Reprezentarea grafica a ratei defectarilor (curba cada de baie

Se observa trei zone distincte:

- zona I -este perioada infantila, de copilarie a produselor

- zona II -este perioada de maturitate, când rata caderilor este mult mai redusa si totodata, constanta

- zona III -este perioada de batrânete, când, rata mortalitatii creste datorita fenomenului de uzura, îmbatrânire

Perioada de garantie este timpul corespunzator perioadei infantile, când, datorita viciilor de fabricatie ce apartin furnizorului, acesta trebuie sa repare sau sa înlocuiasca produsele defecte. Verificarea fiabilitatii unui produs tehnic se va face în perioada de maturitate a acestuia deci dupa perioada infantila, când rata caderilor devine constanta.

Fiabilitatea se exprima în patru forme:

Fiabilitatea previzionala se stabileste înca din faza de conceptie a produsului.

Fiabilitatea experimentala se determina în laborator, pe standuri de probe si încercari, unde se creeaza conditii de solicitare similare cu cele ce apar în exploatare.

Fiabilitatea operationala se determina în timpul utilizarii produsului, în conditii reale de folosire.

Fiabilitatea nominala este cea care se înscrie pe produs si care se refera la durata de viata, utilizare sau conservare a acestuia.

În practica, se calculeaza fiabilitatea previzionala, se verifica în laboratoare determinându-se fiabilitatea experimentala, se confirma în exploatare prin fiabilitatea operationala si, eventual, se înscrie pe produs fiabilitatea nominala.

FIsǍ CONSPECT NR.6

CERINŢE DE CALITATE

Calitatea produselor se refera la proprietatile pe care le poseda un produs, masura în care satisface acesta necesitatile societatii, avându-se în vedere: parametrii tehnico-economici, gradul de utilizare, eficienta economica în exploatare, estetica.

Îmbunatatirea calitatii unui produs este determinata de îmbunatatirea fiecarei faze care contribuie la realizarea lui, pornind de la conceptia si pâna la confruntarea acestuia în exploatare, atât cu cerintele beneficiarului, cât si cu produsele similare existente pe piata. Sugestiva în acest sens este spirala calitatii sau spirala progresului în domeniul calitatii elaborata de J.M. Juran.

Factori care determina

realizarea calitatii

Factori obiectivi Masinile-utilajele Organizarea fluxului de fabricatie Mijloace de masurare    Scule, dispozitive si verificatoare Materiile prime Muncitorii

Factori subiectivi Respectarea regimului de lucru prescris Utilizarea corecta a sculelor, dispozitivelor Cointeresare Parametrii fizico-chimici

Calitatea optima a produselor - contradictia dintre costul unui produs, pe de o parte, si nivelul calitativ, pe de alta parte, nivel calitativ care reprezinta compromisul dintre performantele unui produs si costul acestuia.

FIsǍ CONSPECT NR.7

CARACTERISTICI DE CALITATE

INDICATORI DE CALITATE

Caracteristici:

atributive - care se exprima printr-un indice calitativ (suprafata lucioasa sau mata, suprafata neteda, rugoasa, cu porozitati, etc.)

cantitative - care sunt determinate prin marimi concrete, masurabile (dimensiuni, compozitie chimica, parametri mecanici, termici, etc.)

functionale - suma parametrilor care se refera la utilizarea nemijlocita a unui produs (viteza si puterea unui autovehicul, precizia de prelucrare a diferitelor masini-unelte,etc.)

psihosenzoriale - pot fi determinate cu ajutorul simturilor omenesti (gust, miros, etc.)

sociale - însusirea unui produs ca în timpul utilizarii sale sa nu produca modificari negative asupra mediului înconjurator (poluare, zgomote sau vibratii puternice)

Indicatori:

Metoda demeritelor - jurnalul demeritelor este o fisa de control lunara, care permite    stabilirea nivelului calitativ al productiei si produselor fabricate, prin analizarea defectelor, cu ajutorul controlului.

TIPURI DE DEFECTE

Defect critic - este defectul care împiedica îndeplinirea functiei produsului, compromite marca societatii comerciale si genereaza sigur reclamatii beneficiarului. Se penalizeaza cu 100 puncte.

Defect principal - este defectul care, fara a fi critic, risca sa provoace o deficienta sau o reducere a posibilitatii de utilizare. Se penalizeaza cu 50 puncte.

Defect secundar - este cel care nu reduce posibilitatile de utilizare a produsului. Probabil nu vor genera reclamatii. Se penalizeaza cu 10 puncte.

Defect minor - este cel care nu reduce posibilitatea de utilizare a produsului si nu prezinta inconveniente practice. Se penalizeaza cu 1 punct.

Punctele de penalizare pe unitatea controlata se obtin prin înmultirea numarului de defecte cu ponderea de penalizare, împartit la numarul de produse efectiv controlate.

FIsǍ CONSPECT NR.8

LEGISLAŢIA IN VIGOARE UTILIZATĂ LA PROIECTAREA UNUI PRODUS

Legea nr. 608/2001 este legea în vigoare privind evaluarea conformitatii produselor.

Evaluarea conformitatii produselor este o activitate al carui obiect este determinarea faptului ca un produs satisface cerintele esentiale din reglementarile tehnice aplicabile.

CS reprezinta marcajul national de conformitate. Marcajul de conformitate este simbolul care se aplica de producator, înainte de introducerea pe piata, pe un produs si care are semnificatia conformitatii produsului cu toate cerinâele esentiale prevazute în reglementarile tehnice aplicabile.

H.G. nr.71/2002, H.G. nr.487/2002 si H.G. nr.891/2004, stabilesc:

reguli de aplicare si utilizare a marcajului european de conformitate-CE

norme metodologice privind desemnarea laboratoarelor de încercari

masuri de supraveghere a pietei produselor

Cele trei Hotarâri de Guvern, realizeaza strategia si politica guvernului în domeniul protectiei consumatorului, actionând pentru prevenirea si combaterea practicilor care dauneaza sanatatii, securitatii sau intereselor economice ale consumatorilor si evalueaza efectele pe piata ale sistemelor de supraveghere a produselor si serviciilor destinate acestora. Scopul îl constituie ridicarea calitatii vietii, prin masuri de protejare a consumatorilor împotriva riscului de a achizitiona produse sau de a li se presta servicii care ar putea sa le afecteze sanatatea, viata, securitatea sau interesele economice.

Sub ordinea Guvernului României, actioneaza Comisia Nationala pentru Standarde, Metrologie si Calitate (CNSMC) în unitatile economice si sociale, în scopul:

elaborarii procedurilor privind certificarea calitatii produselor

acreditarii pe plan national a laboratoarelor de încercari

îndrumarii si coordonarii Institutului Român de Standardizare

supravegherii calitatii produselor, serviciilor si lucrarilor de constructii, în scopul protejarii consumatorilor

În domeniul protectiei consumatorilor actioneaza Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC). Comisia Europeana recunoaste ANPC ca fiind institutia responsabila din România pentru supravegherea pietei produselor si serviciilor si protectia consumatorilor.

ANPC coordoneaza si realizeaza strategia si politica Guvernului în domeniul protectiei consumatorilor, actionând pentru prevenirea si combaterea practicilor care dauneaza sanatatii, securitatii sau intereselor economice ale consumatorilor si evalueaza efectele pe piata ale sistemelor de supraveghere a produselor si serviciilor destinate acestora.

FIsǍ CONSPECT NR.9

SOLUŢII DE PROIECTARE

În activitatea de proiectare este asigurata atât conformitatea cu scopul, cât si protectia produsului împotriva unei utilizari gresite. Definirea completa a produsului poate include referiri la fiabilitate, mentenabilitate si service. În etapa de proiectare a produsului sunt luate în considerare reglementarile legale în vigoare, referitoare la protectia mediului, securitate în exploatare etc. Aspectele esentiale privind calitatea unui produs sunt stabilite de functia de proiectare. Functia de proiectare asigura transpunerea necesitatilor clientului, din descrierea succinta a produsului în specificatiile de produs, de procese si de materiale.

FIsǍ CONSPECT NR.10

PROTECŢIA MEDIULUI

Protectia mediului ambiant reprezinta o problema importanta a omenirii, fiind în acelasi timp si un obiectiv major de urmarit în vederea proiectarii unui produs.   

Mediul ambiant reprezinta totalitatea factorilor care asigura mentinerea echilibrului ecologic si determina conditiile de viata pentru om si de dezvoltare a societatii. Omul a contribuit la deteriorarea mediului înconjurator si prin poluare (naturala, artificiala: biologica, fizica, chimica).

Masurile de ameliorare a mediului vizeaza:

combaterea poluarii aerului prin: amplasarea industriilor poluante departe de orase, îmbunatatirea tehnologiilor, dispersarea poluantilor la mare înaltime, etc;

ameliorarea efectului de sera prin: reducerea productiei de CO₂ si stoparea defrisarilor:

ameliorarea smogului prin: construirea de vehicule cât mai putin poluante, îmbunatatirea calitatii carburantilor si controlul riguros al emisiilor de gaze:

ameliorarea stratului de ozon prin eliminarea totala a freonilor;

mentinerea puritatii apei prin: folosirea statiilor de epurare, construirea de bazine speciale de colectare a deseurilor si rezidurilor;

combaterea poluarii solului prin: construirea unor zone ecologice de depozitare a gunoaielor, folosirea judicioasa a substantelor chimice, etc.

producerea de bunuri cu grad minim de risc in domeniul poluarii mediului;

împiedicarea poluarii cu deseuri prin: utilizarea tehnologiilor de productie nepoluante, recuperarea si reciclarea materialelor, distrugerea finala a acestora.

FIsǍ CONSPECT NR.11

PROPRIETĂŢILE MATERIALELOR METALICE

IDENTIFICAREA MATERIALELOR METALICE

MECANICE

- elasticitatea

- plasticitatea

- duritatea

- rezistenta mecanica

- rezistenta la soc

- rezistenta la oboseala