ESECUL SCOLAR
1. Definitie si caracterizare generala
Esecul scolar reprezinta alternativa negativa, nefavorabila a randamentului scolar, fiind denumita si nereusita scolara sau insucces scolar, reprezentat de notele de la 1 la 4. Fă 535b16f ;cand analiza pe coordonate asemanatoare succesului scolar, el evidentiaza rezultatele slabe la invatatura si insuficienta a dimensiunilor personalitatii elevilor (studentilor), care pot fi exprimate in : capacitati intelectuale si etico- civice slab dezvoltate, indisciplina si abateri comportamentale, lipsa de motivatie, de interes si de aspiratii privind invatatura si viitorul lor de viata, inadaptabilitate scolara si sociala etc., iar la absolvirea scolii (facultatii), lipsa calitatilor de integrare socioprofesionala, urmata, uneori, de alienare profesionala.
Trebuie avut in vedere faptul ca randamentul scolar mediocru, reprezentat de notele de 5 si 6 obtinute de elevi (studenti) este in fond un rezultat relativ slab, desi ofera promovabilitate. La integrarea socioprofesionala ne putem intreba care vor fi rezultatele celor care au promovat si au absolvit scoala (facultatea) cu note de 5 si 6 ? Credem ca nu gresim in a afirma ca rezultatele vor fi slabe. Desigur, vor fi si unele exceptii, dar acestea nu diminueaza aprecierea generala asupra pregatirii mediocre. De aceea specialistii din domeniul educatiei, printre care si cei ai UNESCO, apreciaza ca notele de 5 si 6 obtinute de unii elevi (studenti) inseamna, in ultima instanta, semiesec scolar.
Aprecierea defavorabila asupra pregatirii, obiectivata prin note de 5 si 6, este cu atat mai valabila cu cat nota 5 este data uneori la limita, rotunjindu-se media aritmetica in favoarea elevului (studentului). Astfel medii de 4,50- 4,95 devin 5 (cinci)! Acest caz ne arata in mod evident ca notele la limita sunt aproape de esecul scolar.
Cauzele esecului scolar
Ele sunt in mare masura situatiile opuse strategiilor si conditiilor care favorizeaza succesul scolar. Enumerarea cauzelor esecului scolar, cu sublinierea specificului este necesara pentru ca factorii educativi si elevii (studentii) sa le constientizeze observand influentele negative in pregatirea si in formarea personalitatii lor. Cauzele esecului scolar sunt de tripla natura :
1.Cauzele de natura familiala ale esecului scolar
Printre aceste cauze se pot evidentia :
- familiile dezorganizate, in care sotii traiesc in acelasi spatiu, dar ca si cum ar fi persoane straine, deoarece nu se inteleg si nu se respecta, unul din soti lipsind adesea de acasa, despartirea lor fiind neoficiala, ceea ce creeaza tensiuni in relatiile cu copiii, pe unul dintre ei nemaiinteresandu-l problemele familiei, educatia copiilor lor;
- familiile dezorganizate, in care sotii s-au despartit oficial prin divort, educatia copiilor adesea este lasata numai in seama unui sot, al celui caruia i s-a incredintat copilul minor; celalalt fost sot (sotie) rezumandu-se de multe ori numai la darea unei pensii alimentare, iar in unele cazuri frustrand copilul si de aceasta;
- lipsa conditiilor necesare vietii - hrana, imbracaminte, incaltaminte, spatiu de locuit etc.;
- lipsa conditiilor de invatatura, cum ar fi lipsa spatiului de studiu, a cartilor, rechizitelor si chiar a linistii, datorita tensiunilor si certurilor dintre soti;
- comportarea autoritara a unor parinti fata de copiii lor, cu aplicarea de restrictii si sanctiuni exagerate, care provoaca inhibari si teama;
- lipsa controlului unor parinti asupra activitatii scolare si a celei extrascolare, care-i determina pe unii elevi sa nu invete, sa se ocupe de altceva, mergand pana la vagabondaj si abandon scolar, iar uneori pana la infractiuni;
- lipsa legaturii unor parinti cu scoala, cu profesorii, cu profesorul diriginte indeosebi, ceea ce ii face pe parinti sa nu cunoasca indatoririle copiilor lor elevi, sa nu sprijine scoala in indeplinirea misiunii sale;
- exigentele exagerate ale unor parinti, care cer copiilor lor, elevi, rezultate la invatatura peste posibilitatile lor reale, supraincarcandu-i cu sarcini scolare suplimentare, cu meditatii indeosebi, ceea ce poate sa le produca tulburari nervoase si psihice;
- lipsa preocuparii unor parinti fata de orientarea scolara si profesionala a copiilor lor elevi sau directionarea fortata spre anumite scoli si profesii, care nu corespund posibilitatilor reale si dorintelor copiilor lor, si aceasta fiind o cauza a esecului scolar sau a unei realizari scolare la limita.
Cauzele de natura fiziopsihosociologica ale esecului scolar
Printre cele mai importante se pot enumera urmatoarele grupe de cauze ale esecului scolar, in interactiune :
- tulburari fiziologice, cum sunt cele senzoriale, indeosebi auditive si vizuale, maladiile unor sisteme ale organismului specifice varstelor copilariei, cum sunt unele boli cardiace, biliare, digestive, endocrine etc. si indeosebi ale sistemului nervos sau unele modificari firesti ale dezvoltarii la aceste varste, cum sunt cele legate de dentitie, de glandele sexuale, mai ales la pubertate etc., lipsa conditiilor de dezvoltare fizica (hrana, educatie fizica, odihna, igiena etc.);
- tulburari psihice si de comportament, care pot fi de natura nevrotica, mentala, afectiva, volitiva si caracteriala, in cadrul carora pot sa se manifeste psihozele (obsesiile, fobiile, ideile fixe etc.), anumite tendinte, actiuni si gandiri refulate, care greveaza subconstientul si inconstientul elevului (studentului) respectiv, sau anumite stari de instabilitate, excitabilitate, impulsivitate ori chiar negativismul psihic, care-l fac pe elevul (studentul) in cauza sa nu mai raspunda la solicitarile agentilor psihosocioeducationali, sau sa reactioneze invers sensurilor pozitive ale solicitarilor acestora si altele;
- tulburarile psihosociale, care pot fi conflicte cu normele etice si sociale, ca urmare a tulburarilor relatiilor sociale si interpersonale in cadrul grupului social din inadaptabilitate familiala, scolara, sociala in general.
3. Cauzele de natura pedagogica ale esecului scolar
Printre cele mai importante se pot enumera urmatoarele cauze :
- calitatea necorespunzatoare a organizarii scolare la anumite niveluri (clasa, scoala etc.);
- continutul invatamantului (curriculum) necorespunzator cu exigentele contemporane ale progresului stiintifico - tehnic, cultural etc., cu cerintele particularitatilor de varsta si din cel pedagogico - metodic;
- baza tehnico-materiala si didactica (mijloacele de invatamant) necorespunzatoare;
- metodologia didactica pasiva si neadecvata unei participari active si euristice a elevilor (studentilor) in procesul instructiv-educativ;
- tratarea globala si numai ca obiect al educatiei, ceea ce franeaza dezvoltarea performantelor scolare pe baza de capacitati, aptitudini, interese, aspiratii ale elevilor (studentilor);
- lipsa de cooperare dintre profesori, ceea ce poate duce la paralelisme de continuturi suparatoare, la supraincarcarea elevilor (studentilor);
- relatii de tutelare, chiar nedemocratice, autoritariste fata de elevi (studenti) care-i jignesc si le indeparteaza interesul fata de invatatura;
- existenta unui grup scolar neunitar, neinchegat, dezorganizat, care se manifesta ca un factor negativ fata de invatatura si educatia elevilor (studentilor);
- orientarea scolara si profesionala necorespunzatoare, care determina dezinteres sau preocupari la limita fata de pregatirea scolara si profesionala;
- evaluarea subiectiva, incorecta a rezultatelor scolare, care nedreptateste pe elevi (studenti) si-i demobilizeaza la invatatura;
- insuficienta contributie a mass media si a altor factori educativi (societatile comerciale, institutiile culturale, asociatiile de tineret si de alta natura cu preocupari educationale) in sustinerea rolului scolii, in constientizarea tineretului fata de necesitatea pregatirii lor de calitate etc.;
- lipsa preocuparilor socioeducative de dezvoltare a calitatilor necesare integrarii eficiente socioprofesionale la absolvirea scolii (facultatii), pentru evitarea alienarii profesionale;
- insuficienta apreciere si sprijinul limitat pentru dezvoltarea invatamantului, ca domeniu social prioritar, din partea factorilor de decizie la nivel macrosocial, precum si neasigurarea conditiilor gasirii unui loc de munca corespunzator pregatirii scolare si profesionale la absolvirea scolii (facultatii) constituie cauze ale realizarii la limita a pregatirii si chiar a esecului scolar, deoarece elevii (studentii) nu au certitudinea implinirii aspiratiilor lor.
3. Strategii si conditii de prevenire si eliminare ale esecului scolar
Strategiile si conditiile favorabile prevenirii si eliminarii esecului scolar se stabilesc, in mare masura, in functie de cauzele nereusitei scolare (universitare), in stransa legatura cu cele trei naturi ale cauzelor : familiala, psihosociofiziologica si pedagogica.
Pentru orientarea factorilor educativi in gasirea strategiilor si conditiilor de prevenire si eliminare a esecului scolar se va da cate un exemplu de fiecare natura a cauzelor.
Daca lipsa unei legaturi a parintilor cu scoala, cu profesorii este o cauza familiala importanta a nereusitei scolare, atunci eforturile factorilor educativi se vor indrepta spre a convinge parintii sa tina sistematic legatura cu scoala, cu profesorii, indeosebi cu profesorul diriginte, pentru ca impreuna sa contribuie la prevenirea si eliminarea nereusitei scolare a copiilor lor, asigurand astfel promovarea succesului scolar.
In ipostaza cauzelor de natura psihosociofiziologica, cum sunt tulburarile nervoase si psihosociale, printre strategiile de prevenire sau eliminare a esecului scolar, trebuie avuta in vedere psihoterapia, care asigura un sistem de metode si masuri psihosociopedagogice terapeutice. Psihoterapia foloseste urmatoarele metode si procedee mai importante : persuasiunea, sugestiile, procedeele catarsice, hipnoza, analiza conflictelor psihice si constientizarea efectelor subconstiente si inconstiente. Metodologia psihoterapeutica se realizeaza prin comunicarea si relatiile interumane directe dintre educator (psiholog, terapeut) si subiect (elev sau student), in cadrul carora se imbina procedeele de comunicare verbale cu cele nonverbale indeosebi, cum sunt impresionarea sugestiva, gesturile, faptele, mijloacele intuitive si explicatia simpla si directa, la obiect si altele.
In situatia existentei cauzelor de natura pedagogica, cum ar fi cele determinate de strategiile didactice pasive si neadecvate specialitatii si varstei elevilor, solutia de optimizare a procesului didactic, care sa previna si sa elimine esecul scolar, consta in gasirea si folosirea unor strategii didactice activ - participative si euristice, cum ar fi problematizarea, modelarea, studiul de caz, experimentul, exercitiile teoretico-aplicative in clasa, laborator etc., care sa faca din elev (student), intr-o masura cat mai mare, subiect al educatiei, propriul sau educator.
Pentru optimizarea actului didactic, in contextul caruia sa se previna ori sa se elimine esecul scolar si sa se dezvolte succesul scolar, factorii educativi, profesorul indeosebi, in afara de calitatile ce-i definesc personalitatea, trebuie sa dovedeasca si sa respecte cateva conditii specifice, printre care se pot enumera : manifestarea unei conceptii optimiste fata de educatie, in sensul ca fiecare elev (student) normal, pus in conditii favorabile de dezvoltare si educatie, poate deveni un succes scolar; dragoste si daruire fata de elevi (studenti), in sensul de a fi parintii lor spirituali, caci fara iubire si daruire fata de tanara generatie studioasa nu se poate realiza un act pedagogic de valoare si eficient; maiestrie pedagogica si tact pedagogic; constientizarea copilului, elevului si chiar a studentului fata de posibilitatile sale reale, de aspectele pozitive sau negative ale activitatii si comportarii sale, transformandu-l intr-un partener al procesului instructiv educativ, in cadrul caruia sa se imbine indrumarea si exigentele normale, cu cooperarea, consilierea, raspunderea personala fata de actele sale, respectul si ajutorul reciproc.
Desigur, atunci cand s-au folosit strategiile adecvate si valoroase pentru obtinerea succesului scolar si nu s-a reusit, atunci, in mod firesc trebuie procedat in consecinta, in sensul ca elevii (studentii) care se mentin cu o situatie scolara la limita sau in nereusita scolara, sa fie indreptati spre acele scoli sau activitati profesionale ce corespund posibilitatilor lor limitate de pregatire scolara.
O astfel de atitudine fata de pregatirea elevilor si studentilor si chiar a profesorilor este in conformitate cu exigentele si aprecierile ce se fac de specialisti pe plan mondial: „Daca ei nu-si pot ridica nivelul de pregatire – spunea Frederico Mayor, fostul Director General al UNESCO – trebuie sa se ocupe de altceva. Invatamantul contemporan trebuie sa se bazeze pe calitate. Este necesar ca in cazul unor elevi, studenti si profesori mediocri sa se lupte pentru ridicarea lor calitativa sau sa fie scosi din aceasta activitate”.
Invatamantul romanesc, ca domeniu de prioritate nationala si sociala, cu sprijinul factorilor de decizie la nivel macrosocial, trebuie sa procedeze in asa fel incat sa ridice calitatea pregatirii elevilor si studentilor la nivelul standardelor europene si mondiale, asigurand, fara echivoc, recunoasterea internationala a diplomelor de studii acordate de scolile si universitatile de stat si particulare.
BIBLIOGRAFIE
BONTAS IOAN : PEDAGOGIE- tratat – Bucuresti, Editura BIC ALL, 2001 ANDRONIC IOAN : PSIHOLOGIA GENERALA SI PSIHOLOGIA MEDICALA, Editura SITECH, Craiova 2004
SALAVASTRU DORINA : PSIHOLOGIA EDUCATIEI – Iasi, Editura POLIROM, 2004
BUZDUGAN TIBERIU : PSIHOLOGIE PE INTELESUL TUTUROR, Bucuresti, EDP
VRABIE D. : ATITUDINEA ELEVULUI FATA DE APRECIEREA SCOLARA, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1975
COASAN A.,VASILESCU A. : ADAPTAREA SCOLARA, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1988
CRETU C. : CURRICULUM DIFERENTIAT SI PERSONALIZAT, Editura Polirom, Iasi 1998
CRETU E. : PROBLEME DE ADAPTARE SCOLARA, Editura ALL EDUCATIONAL, Bucuresti 1999
DAN SPANOIU G. : ADAPTAREA SOCIO- SCOLARA IN INVATAMANTUL CLASELOR I- IV, Editura Revista de Pedagogie, Bucuresti 1978
GAGNE R. : CONDITIILE INVATARII, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1975
MOSCOVICI S. : PSIHOLOGIA SOCIALA A RELATIILOR CU CELALALT, Editura Polirom, Iasi 1999
NEACSU I. : MOTIVATIE SI INVATARE, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1978
NECULAU A. : A FI ELEV, Editura Albatros, Bucuresti 1983
ALBU G. : INTRODUCERE INTR-O PEDAGOGIE A LIBERTATII, Editura Polirom,Iasi 1998
ALLPORT G. : STRUCTURA PERSONALITATII UMANE, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1981
|
