ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
a. parcurgerea obligatorie a unor etape într-o succesiune logica
b. planificarea timpului
c. îndrumarea conducatorului (profesor, magistru)
d. pastrarea unui caracter continuu al cercetarii (de la simplu la complex; de la lucrarea de seminar la lucrarea de licenta)
a. definirea termenilor
b. factorii de care depinde alegerea temei, subiectului, domeniului
c. criteriile pentru alegerea temei
d. puncte de plecare pentru alegerea temei
a. factorii de care depinde formularea subiectului
b. sfatul îndrumatorului si posibilitatile de documentare
c. despre concordanta între titlul formulat si subiect
a. cursul cu bibliografia orientativa
b. profesorul conducator si rolul sau
c. investigatia personala
a. întocmirea fisierului propriu de documentare
b. clasificarea informatiei
c. ierarhizarea informatiei
d. încadrarea în context
e. formarea unei competente informational-documentare
a. cercetari în muzeu
b. cercetari în biblioteci
c. cercetari în arhive
d. crearea unei documentatii inedite prin cercetari personale
a. analizarea temei în functie de scop
b. alcatuirea unei scheme de clasificare a informatiei
a. planul se face într-o faza avansata a informarii si documentarii
b. cautarea unui model existent
c. stabilirea structurii generale a planului (introducere, cuprins/tratare, concluzii/încheiere)
d. examinarea critica a datelor cunoscute
a. alegerea metodelor de lucru si formularea lor
b. redactarea propriu-zisa în prima forma
a. dezvoltarea ideilor fixate în plan
b. formularea concluziilor; formularea de ipoteze noi si argumentarea lor
c. respectarea unor principii referitoare la: etica stiintifica, aspectul tehnic, modalitatile de exprimare, critica istorica, confirmarea sau informarea unor ipoteze vechi
c. recitirea primei redactari, corectarea si completarea ei
d. redactarea finala (elaborarea în forma finala; unificarea textului, întocmirea aparatului critic)
a. întocmirea foii de titlu
b. cuprinsul
c. prezentarea externa
a. parcurgerea obligatorie a unor etape în succesiune logica
solutia/solutiile propuse
argumentele în favoarea ei/lor
argumentele contra
cum pot fi contracarate aceste argumente contra
documentele pe care se bazeaza solutiile
critica fata de solutiile propuse
ipotezele si supozitiile facute?
Indicatii prin care se poate completa bibliografia
b. planificarea timpului
d. timpul pentru pregatirea prealabila
e. timpul pentru o îndelungata familiarizare cu materialul
f. timpul pentru o abordare multilaterala a subiectului în scris
c. În cazul pregatirii pentru cercetare a studentilor, se recomanda urmatoarele:
g. studentul sa lucreze sub îndrumarea unui cadru didactic sau cercetator, cu care sa colaboreze înca de la primele etape
d. cercetarea sa înceapa în timpul studiilor si sa dureze pâna la sfârsit, sa aiba deci caracter continuu, pentru a avea eficacitate si a crea îndemânare
h. daca studentul lucreaza toata perioada studentiei la un domeniu relativ bine precizat sau chiar limitat, el poate finaliza aceasta cercetare într-o lucrare de licenta.
a. Definirea termenilor
b. Factorii de care depinde alegerea domeniului, temei, subiectului
a. sa fie determinata, respectiv precisa si bine determinata în timp si spatiu
b. sa fie proportionata, respectiv nici prea extinsa, nici prea îngusta, în asa fel încât sa poata fi solutionata
c. sa fie pozitiva, respectiv sa se preteze la o cercetare porinid de la izvoare si aplicand metodologia
d. sa aiba elemente de noutate si originalitate
e. sa permita dezvoltarea certecarii prin argumentarea noua
f. sa fie actuala, respectiv aportul ei sa se poata reflecta în cercetarea curenta
i. sfatul conducatorului de lucrare
j. lecturile lucrarilor generale
k. reflectiile personale pe baza lecturilor speciale
c. Criteriile pentru alegerea temei
sa fie de utilitate pentru persoane, pentru o institutie sau chiar pentru stiinta respectiva
sa tina cont de circumstantele de timp (durata de lucru, adunarea si ordonarea materialului, vârsta autorului etc.)
tema trebuie sa tina cont de mijloacele de lucru la dispozitie
tema trebuie sa fie aleasa în conformitate cu specializarea autorului.
a. tema sa nu fi fost tratata si de alte ???
b. sa nu se trateze polemic, pentru ca polemica împiedica obiectivitatea
c. sa nu se închida ochii la greselile existente în domeniu
d. sa se evite criticarea vreunui autor.
a. un moment al istoriei literare; b. un personaj literar mai putin cunoscut; c. studii asupra unei anumite prese (din punct de vedere literar); d. toponimie rurala.
a. factorii de care depinde formularea subiectului
b. Formularea subiectului trebuie facuta în asa del încât între titlu si continut sa fie o concordanta perfecta.
c. Deodata cu formularea subiectului trebuie precizate:
l. scopul lucrarii
m. domeniile conexe care pot furniza informatii
n. titlul lucrarii
o. atitudinea critica fata de documente
p. imposibilitatea tot mai mare a cercetatorului de a consulta personal sursele
q. necesitatea de a desparti activitatea de informare de cea de investigare
r. necesitatea creerii unor organisme si metode noi de documentare (clasificarea stiintelor, cataloagele pe materii, reproducerile de documente)
s. campaniile informationale oferite de structurile si activitatile serviciilor de informare
t. tendintele contradictorii datorate supraproductiei de informatii, barierele de limba si limbaj si timpul disponibil au impus metode si tehnici de fixare a informatiei
u. optimizare a transferului de cunostinte prin documente specifice
v. convertibilitatea rezultatelor de fixare a informatiei
a. întocmirea fisierului propriu de documentare-informare
w. F1: redactarea fiselor bibliografice dupa lucrarile de referinta din lista bibliografica antepropusa
x. F2: redactarea fiselor de adnotare
y. F3: redactarea fiselor de referinte
z. F4: redactarea fiselor de citate
aa. redactarea fiselor cu note personale cu caracter critic sau de completare asupra fiecarei lucrari citite
O prima lectura completa, pentru a depista si însemna partile care intereseaza direct; pentru a stabili siguranta lecturii, ea trebuie sa fie însotita de reflectii personale.
Ideal este ca izvorul sa fie citit în limba în care a fost scris.
O a doua lectura completa, pentru a identifica spiritul temei alese, detectarea celor importante; pentru a întocmi fisele de referinta si citatele.
Parcurgerea autorilor moderni are ca scop sa constatam realizarile din domeniu pâna la studiul prezent, sa se stabileasca stadiul cunostintelor; sa se stabileasca ceea ce se poate si ce trebuie facut. Parcurgerea autorilor moderni trebuie sa fie critica si exhaustiva. Operatia consta în: întocmirea de fise bibligorafice si de referinta, de citate, de adnotare etc.; parcurgerea în ordine dupa continut; gasirea de lucrari speciale de critica a izvoarelor, lucrari care se refera la detalii; parcurgerea în ordine dupa forma: originale, contributii sintetice, articole mici; parcurgerea dupa aparitie (cronologic).
Confruntarea bibliografiei din ultimii 5-10 ani (generale, speciale, recenzii).
Selectarea datelor pe baza de importanta.
Compararea cunostintelor generale cu cele mai recente texte.
Lectura critica.
Notarea observatiilor personale.
O a doua lectura, atenta, mai detaliata, sistematica.
Reorganizzarea materialelor în ordinea documentara (izvoare, autori moderni, observatii personale).
bb. verificarea schemei (planului) si definirea lui în functie de documentare
cc. o eventuala redimensionare a temei/subiectului
dd. formularea sintezelor partiale
ee. forumlarea si elaborarea exacta a planului
ff. documentarea generala
gg. consultarea surselor de informatii
hh. consultarea bibliografiei
ii. determinarea câmpului de investigatie
jj. orientarea în problema
a. îmbogateste datele bibliografice si permite un grad ridicat de originalitate
b. transcrierea documentelor într-un catalog sau regest constituie o baza documentara
c. atesta deprinderea studentului de a lucra cu izvorul si cu informatia în general
kk. o selectie rapida a întregii literaturi
ll. a citi atent toate contributiile
mm. întocmirea fiselor
nn. ordonarea informatiei
oo. lectura de placere, de informare, de învatare
pp. lectura profunda cuprinde trei momente: sinteza
introducerea - pentru a vedea scopul, metoda, rezultatele
indicii
capitolele cu argumentatia
construirea schemei operei
qq. trebuie citit numai ce e necesar
rr. punerea de semne la întreruperea lecturii
ss. lectura sa fie legata de tema
tt. lectura sa fie dirijata spre editii ultime
uu. pentru aprecierea unei lucrari a se consulta enciclopediile
vv. lectura sa înceapa fara idei preconcepute
ww. lectura sa fie obiectiva, pentru a putea întelege spiritul autorului
xx. lectura sa fie cu creion si hârtie
yy. lectura sa fie critica
enciclopedii, dictionare, lexicoane
bibliografii, ghiduri de referinta
lucrari de sinteza (generale)
fisarea lucrarilor depistate
organizarea fisierului propriu
a. Cercetari în muzeu/muzee se fac mai ales pentru epocile de istorie veche, arheologie laica si crestina, etnografie, limba
b. Cercetari în biblioteci se fac mai ales pentru materiile umanistice, biblioteca oferind în chip continuu date noi pentru stiinte ca istoria medie, moderna, contemporana (inclusiv a Bisericii), pentru stiintele filologiei, pentru psihologie, filosofie si teologie.
c. Cercetari în arhive pentru materiile istorie medie, moderna si contemporana sau pentru toate celelalte stiinte, daca sursele primare s-ar putea afla în arhive speciale, eventual.
a. pregatirea necesara si capacitatea de a învata constant pentru a contribui personal la solutionarea unor probleme de constiinta
b. bucuria constienta de a putea rezolva problema
c. capacitatea de a gândi logic, analitic, critic si structural, a gândi operational, a planifica timpul, mijloacele; a propune scopuri si a opta; a persevera, a fi statornic la solicitari grele.
I. Principii în baza carora se poate proceda la implementarea competentei informationale
a. fiecare capacitate va fi formata si exersata functional, în sensul aplicarii la o anumita disciplina
b. studentul va fi orientat spre întelegerea sensului si a scopului asimilarii acestor capacitati
c. pentru formarea unei capacitati de tip informational, primele etape vor fi controlate de profesor
d. asistenta în formarea deprinderilor va fi individualizata
e. procesul de formare al capacitatilor de informare se va desfasura în etape cumulative
f. formarea si dezvoltarea capacitatii informationale va fi dezvoltata nu linear, ci arborescent
g. lista de inventar a capacitatilor destinate învatarii va avea în mod prioritar ca scop modulurile de cunostinte operationale privind localizarea, organizarea si evaluarea informatiei, observarea lor, comunicarea lor orala si în scris, interpretarea lor.
localizarea informatiilor: a. lucrul cu cartea (dictionare, enciclopedii, periodice); b. cunoasterea modalitatilor de regasire a unui material servind la întocmirea fisei; c. culegerea de fapte de teren.
Organizarea informatiilor
Evaluarea informatiilor
Însusirea informatiilor prin lectura rapida
Obtinerea de informatii prin ascultare si observare
Comunicarea orala si în scris
Interpretarea ilustratiilor
Respectarea normelor muncii în grup
Formarea si dezvoltarea sensibilitatii la informare
Formarea unui stil de munca eficient si intelectual
a. Operatia consta mai întâi din analizarea temei în functie de scopul dorit
b. Alcatuirea unei scheme de clasificare a informatiei, care permite stabilirea aspectelor sub care trebuie urmarite documentele. Schema trebuie sa fie: reala; completa; extensibila; precisa; omogena.
zz. generalitati despre tema
aaa. scopul cercetarilor
bbb. metoda de lucru
ccc. izvoarele
ddd. starea cercetarilor; contributia autorilor precedenti.
a. se face într-o faza avansata a documentarii, dupa organizarea materialului fisat
b. este recomandat a se face la sfârsitul etapei de documentare, pentru c aplanul sa includa toate fazele cercetarii, toate ideile deosebite care vor fi cuprinse în lucrare
c. se recomanda cercetarea unor planuri de lucrari similare sau sa se apeleze la ajutorul profesorului
sa fie clar, respectiv sa respecte schema si diviziunile cu etapele demonstratiei
sa convearga spre scopul enuntat
sa fie coerent
sa fie în conformitate cu scopul
sa fie complet
sa reflecte o anumita simetrie care sa contina o exigenta estetica si o eleganta a constructiei
a. importanta subiectului ales; comentarii privitoare la subiect
b. stadiul cercetarilor, cu aprecieri critice complementare
c. izvoarele mai importante (daca nu toate)
d. precizari de natura metodologica, respectiv felul cum autorul abordeaza subiectul, modul cum foloseste izvoarele, modul cum prezinta lucrarea
e. arata intentiile principale ale autorului (respectiv scopul lucrarii)
a. materializeaza actul de creatie (munca)
b. pune în valoare noutatea (sau realitatea) cercetarii
c. cuprinde argumentarea demonstratiei
d. trebuie sa fie proportional cu materialul document adunat de autor
e. reflecta izvoarele existente
f. reflecta contributiile anterioare examinate critic.
a. partea cea mai restrânsa a lucrarii
b. recapitularea ideilor principale
c. rezuma în câteva propozitii tezele fundamentale ale lucrarii
d. arata perspectivele pe care le deschide problematica cercetata
e. indica semnificatia (istorica a) noilor aspecte pe care le evidentiaza
a. alegerea metodelor de lucru si formularea lor
b. redactarea propriu-zisa în prima forma
a. stilul va fi adoptat dupa titlul ales si dupa tipul lucrarii (nota, articol, studiu, teza de licenta)
b. referintele si notele trebuie introduse
c. citatele trebuie deja folosite
d. se scrie deja pe foile formatului pe care va fi scrisa lucrarea
c. recitirea primei redactari, corectarea si completarea ei
Lucrarile mici (note, articole, studii, eseuri etc.) se corecteaza în ansamblu.
Lucrarile mai mari (teze de licenta, doctorate etc.) se recitesc si se revizuiesc capitol cu capitol.
Se verifica continutul, dispunerea partilor.
Se verifica respectarea proportionalitatii partilor.
Se verifica daca a fost asigurata calitatea limbii; exprimarea corecta, gramaticala, morfologica si sintactica. Se verifica stilul: limbaj îngrijit, clar, simplu si natural, concis, elegant; eliminarea formulelor echivoce, eliminarea metaforelor si formulelor retorice în plus.
d. redactarea finala. Operatiile cre trebuie incluse în aceasta etapa sunt:
eee. se da lucrarii o prezentare exterioara care sa exprime clar continutul. Acum apar trei elemente importante legate de text:
fff. normele de redactare finala au caracter de precept si nu de indicator
ggg. formularea concluziilor trebuie sa cuprinda în chip obligatoriu doua aspecte: confirarea sau infirmarea unor ipoteze mai vechi; formularea unor ipoteze noi.
Trebuie întocmita foaia de titlu (pagina de garda).
Trebuie scris cuprinsul lucrarii întreg: sumarul este o privire sinoptica asupra lucrarii care se plaseaza mai ales la început.
Prefata este o informatie relevanta asupra continutului. Ea poate influenta motivatia lecturii, respectiv ce e nou, prin ce se deosebeste de alte lucrari. Poate fi facuta de autor sau de o alta persoana din domeniu.
Cuvânt înainte: de obicei al autorului. Explica conditiile de elaborare si scopul.
La text trebuie anexate auxiliarele lucrarii, care reprezinta toate mijloacele ajutatoare de pe si din lucrare care favorizeaza gasirea si întelegerea buna si rapida a informatiilor. Acestea contin de fapt si pagina de garda si sumarul.
Dar mai mult se refera la aparatul critic (notele si referintele, bibliografia, indicii, prescurtarile - bibliografice, tehnice, personale), verificându-se numerotarea, prescurtarile, uniformizarea.
În aceasta faza se verifica prezentarea externa (calitatea hârtiei, marginile, numerotarea paginilor, prezenta paragrafelor, spatiile dintre rânduri, titlurile curente, paginile albe. Plasarea titlurilor de capitole, existenta unor paragrafe sau evidentieri în text sunt foarte importante pentru aspectul estetic al unei lucrari.
Alcatuirea partii grafice a aparatului critic: harti, tabele, imagini (fotografiate sau desenate)
În aceasta faza, autorul însusi trebuie sa stabileasca gradul de obiectivitate al lucrarii. În stabilirea acestui fapt sunt de multe ori dificultati, fie din cauza intoxicarii practicate de o anumita parte a bibliografiei care permite interpretari false, fie din cauza limitelor autorului. Trebuie facuta acum distinctia între falsele probleme datorate influentei bibliografiei sau a unei parti din ea si adevarul.
a. organizarea continutului
b. lizibilitatea
c. stilul limbajului
d. densitatea informatiei
e. material documentar bogat
f. material grafic si ilustrativ care sa întregeasca lucrarea
g. programarea informatiilor
h. feed-back, respectiv raportul între informatie si calitatea raspunsului
i. în formularea concluziilor, autorul trebuie sa porneasca de la ideea calauzitoare ca în orice domeniu evolutia este permanenta, deci ca lucrarea este numai un punct în procesul mersului înainte.
dactilografierea de face la un interval de 2 pauze între rânduri
trebuie sa fie 31 de rânduri pe pagina, respectându-se normele de plasare
titlurile lucrarilor si numele autorilor vor fi dactilografiate dupa uzantele revistelor respective
prescurtarile trebuie sa le respecte pe cele ale revistei, cele în plus fiind anexate sau dactilografiate aparte
referintele si notele trebuie sa respecte atât regulile generale cât si pe cele ale revistei respective
se anexeaza un rezumat într-o limba de circulatie internationala.
|
