Evaluarea procesului de invatare si a rezultatelor invatarii

EVALUAREA PROCESULUI DE INVATARE SI A REZULTATELOR INVATARII

Scoala gen. nr. 1, Bistrita,

Rezumat: Traim intr-o societate in continua schimbare la care scoala trebuie sa se adapteze neconditionat, daca vrea sa raspunda acestor schimbari. Unele valori s-au schimbat, la altele s-a renuntat. Achizitionarea multor notiuni, formarea unei vaste culturi generale, este inlocuita cu notiuni mai putine, dar care au valoare practica. Se urmareste flexibilitatea in gandire, capacitatea de socializare, adaptarea la munca in echipa, etc. Toate acestea determina noi tipuri de abordari, noi subiecte, unele considerate fie delicate, fie tabu acum doua decenii. Lectura si scrierea pentru dezvoltarea gandirii critice propune o multime de noi metode didactice, centrate pe elev si pe interesele sale in care si profesorul sa fie creativ si in care sunt promovate idei. Initiative, munca consecventa si serioasa, care raspund schimbarilor permanente ale societatii. Evaluarea procesului invatarii se face prin evaluarea eficientei utilizarii acestor metode.

Evaluarea este procesul sitematic a masurii in care obiectivele instructionale sunt atinse. Ea are o foarte mare valoare in demersul didactic. Sensul ei este de a da posibilitatea elevului de a arata ce stie si mai ales la ce ii foloseste ceea ce stie in diverse contexte si situatii. Evaluarea se face cu maxima responsabilitate. Se evalueaza TOTUL. Orice sarcina de lucru data se alege cu atentie deosebita, asa incat elevul sa isi dea seama de importanta ei sau chiar sa i se motiveze de catre profesor, sa rezulte ca nu este intamplatoare, ca a fost indelung elaborata si ca ajuta in formarea si evolutia sa, astfel incat elevul sa o abordeze cu seriozitate si curiozitate. Evaluarea nu inseamna 232d36c neaparat nota, poate fi o apreciere verbala, aplauze, felicitari, strangere de mana, bucuria profesorului sau exprimarea nemultumirii, amanarea pentru o data proxima, incurajarea sa refaca o sarcina executata necorespunzator, asigurarea elevului ca poate mai mult, disponibilitatea de a-i oferi explicatii suplimentare, de a-l ajuta. Evaluarea sa incurajeze creativitatea, exprimarea si afirmarea personalitatii elevilor. Evaluarea va pune accent pe capacitati si competente: de a observa, de a sintetiza, de a stapani moduri de lucru, capacitati intelectuale - rationamente logice, putere de argumentare si interpretare, creativitatea gandirea divergenta, sintetizare, schematizare. Evaluarea va viza si trasaturile de personalitate: atitudini, comportamente, opinii, capacitatea de socializare (munca in grup), intelegerea, toleranta, etc.

Cum se evalueaza? Practicarea metodica a procedeelor moderne in demersul didactic, propuse de lectura si scrierea pentru dezvoltarea gandirii critice, ofera o gama larga de tipuri de evaluare, cu atat mai mult cu cat orice metoda aplicata isi masoara eficienta prin evaluarea obligatorie a sarcinii de lucru data. Asadar evaluarea se poate face 1. oral, prin argumentare, elaborare de opinii, sustinerea punctului de vedere, contrazice cu argumente, prezinta in fata clasei o productie realizata, explica un grafic, o imagine, un desen etc 2. evaluare scrisa sub forma de ciorchine (schema dupa logica proprie), diagrama Venn-Euler (metoda de a compara situatii, tari,… comparabile), eseu, test, scrisoare catre profesor, cadrane; 3. evaluare practica: intocmeste grafice, diagrame, sigle, localizari; 4. autoevaluare: turul galeriilor, identificarea aspectelor pozitive si negative, motivarea notei sau aprecierii, situarea intr-o ierarhie (prin comparatie cu colegii); 5. investigatia; 6. proiectul; 7. portofoliul.

Criteriile de evaluare - se expun, se explica, se stabilesc de comun acord cu elevii, se afiseaza, se mentin perioada indelungata ca sa nu produca confuzii elevilor si pentru ca au nevoie de timp sa se adapteze cerintelor, iar cand au dobandit deja propriile lor exigente si modalitati de a se adapta la ele, nu il derutez shimbandu-le. Ele sunt: 1. corectitudinea continutului, adica se refera la subiect; 2. complexitatea, adica sa cuprinda cat mai multe aspecte legate de subiect; 3. originalitatea se refera la conceperea productiei, sigle originale, cvintet, idei care uimesc, solutii nemaiintalnite, etc; 4. calitati estetice, sa arate frumos atragator, sa retina atentia; 5. claritatea, sa aiba scheme clare, sa te poti repera usor, titluri si subtitluri vizibile, succesiune logica; 6. prezentarea orala sa fie clara, fluenta, convingatoare, argumentata logic, ferm; participarea in prezentare a fiecarui membru al echipei, daca este cazul; 7. lucru in grup - se refera la capacitatea de a colabora, de a comunica, de a se armoniza cu ceilalti, de a asculta, de a se aprecia reciproc, de a tolera, de a se completa; 8. analiza productiilor - aspecte pozitive sustinute cu argumente, aspecte negative sustinute cu argumente; 9. autoevaluarea - se face pe baza analizei facute, trebuie sa fie obiectiva.

Evaluarea procesului didactic: procesul didactic este eficient daca: A. PROFESORUL stie carte si sa predea ceea ce stie; daca este “contemporan” cu elevii sai; este disponibil fata de elevi; se implica; traieste intens, ii pasa; corect in fata elevilor; atent la parerile elevilor; consecvent; just in evaluare; este flexibil; daca practica cu onorabilitate meseria de profesor! B. ELEVII: participa la lectie; participa in numar mare; pun intrebari sa se lamureasca; au completari ora ce vine; executa corect sarcina de lucru data; se straduieste; emite pareri, prezinta argumente; are dileme si incearca sa si le rezolve; se bucura; asteapta cu interes ora care vine; participa la concursuri; castiga; doreste sa fie tot mai bun sau cel mai bun la geografie; se afirma; colaboreaza; se informeaza suplimentar; constientizeaza ca poate deveni numai prin stradanie, dar ca merita sa depuna efortul!

Exemple de sarcini de lucru date si modalitati de evaluare la geografia continentelor:

Exemplu I - la Europa - lectia: Republicile Slovenia, Croatia, Bosnia - Hertegovina si Macedonia.

Sarcina de lucru data: “reflectati si raspundeti la intrebarile urmatoare: 1. care au fost urmarile razboiului din Balcani a) pentru tarile participante; b) pentu lume; 2. care este cea mai dezvoltata tara din ex-Iugoslavia? De ce? 3. care este cea mai slab dezvoltata tara din ex-Iugoslavia? De ce? 4. cuvinte – cheie, min. 5; 5. Statele si capitalele rezultate din ex-Iugoslavia”.

Metoda folosita: ganditi, lucrati in perechi, comunicati. Premise: s-a studiat deja Europa Sudica precum si lectia Serbia si Muntenegru; metoda de lucru a mai fost exersata. Mod de lucru: elevii lectureaza textul individual, isi noteaza idei si raspunsuri; se confrunta cu colegul de banca si elaboreaza raspunsuri. Profesorul le noteaza pe flip-chart, pentru ca problema ramane deschisa pentru ora viitoare, daca vor mai avea completari. Elevii dau urmatoarele raspunsuri:

La intrebarea 1. Urmarile razboiului din Balcani a) pentru statele participante: multi morti; oameni ramasi fara adapost; tristete; panica; delincvente; emigranti; refugiati; stagneaza dezvoltarea economica; distrugeri materiale; cheltuieli mari de razboi; se raspandesc boli; saracia; proliferaza ura; pierderi de bani, soldati, timp; poluare; se dezmembreaza Iugoslavia si rezulta tari mai mici; cheltuieli mari pentru reorganizare si reconstructie; scoli intrerupte; si-au stricat reputatia; au pierdut relatiile bune cu unele state; li se aplica embargoul; multi si-au pierdut speranta; s-au destramat familii; b) pentru lume: aparitia de noi state; ingrijorare; intreruperea turismului; sacrificii materiale, umane - mor soldati NATO; poluare; sufera comertul in zona, deci pierderi economice; cheltuieli cu refugiati si imigranti; se formeaza alte relatii intre state; cheltuieli pentru mentinerea ordinii, castile albastre; aparitia si raspandirea unei forme de leucemie; intreruperea transporturilor in zona si a traficului pe Dunare; lumea este obligata sa asiste la orori prezentate de televiziuni.

La intrebarea 2. care este cea mai dezvoltata tara din ex-Iugoslavia si de ce? Slovenia, pentru ca: are industrie diversificata; are vecini competitivi care au stimulat-o, Italia si Austria; riverana la Marea Adriatica, ceea ce a permis comertul avantajos, si turismul; bine guvernata; tara catolica; dupa separare nu mai participa la conflicte, deci rezulta daune putine; au vointa, dorinta de evolutie; sunt patrioti; se straduiesc mai mult; au PNB de 12000$.

La intrebarea 3. care este cea mai slab dezvoltata economic? De ce? Bosnia-Hertegovina, pentru ca: are vecini neperformanti, deci nu-i stimuleaza; sunt musulmani si au unele mentalitati depasite, incompatibile cu progresul; a fost afectata puternic de razboi, deci costurile pentru reconstructie sunt foarte mari; a fost implicata mult timp in conflicte; are o agricultura neperformanta; are conditii naturale neprielnice; ruralism; lipsa de civilizatie; au traditii patrate care franeaza evolutia; natalitate mare si venituri mici; guvernata incorect; industrie slab echipata; refugiati; multi emigranti; multi analfabeti.

La intrebarea 3. cuvinte-cheie privind ex-Iugoslavia: Kosovo; Coasta Dalmatica; Karst; Postoina-Jama; Milosevici; Vardar; pestele-om, refugiati. (s-a dezbatut notiunea si s-a subliniat tragedia situatiei de refugiat)

TEMA: DE MEDITAT LA VOCATIA NOASTA UMANA: faceti urmatorul experiment-aduceti la cunostinta parintilor vostri ca saptamana viitoare soseste la scoala noastra un autocar cu 100 de refugiati din Cecenia si ca sunteti rugati sa-i intelegeti si sa-i gazduiti timp de 3 luni. Ce raspund parintii vostri?

Avantajele acestui demers: 1. suscita interes un subiect care altfel pare banal; 2. realizeaza lectura activa; 3. gandesc profund: cauta argumente, raspunsuri pertinente; 4. isi pun probleme noi, serioase; 5. devin sensibili la problemele altora; 6. descopera idei iteresante la colegii lor; 7. isi insusesc unele idei noi; 8. folosesc la maxim timpul acordat lectiei, realizarii sarcinii de lucru; 9. colaboreaza ;10. reflecteaza la gravitatea unor probleme; 11. fac analize; 12. dezbat in familie drama refugiatilor, de unde afla alte opinii ceea ce este un castig si pentru elevi dar si pentru parintii lor; 13. dezvolta sentimente de solidaritate fata de cei aflati in suferinta; 14. sunt recunoscatori si pozitivi, bucurosi ca nu au avut asemenea experiente triste; 15. pentru ca au reflectat profund la intrebari si raspunsuri enuntate si pentru ca au participat emotional si la realizarea temei, vor sti multe si pe termen lung despre ex-Iugoslavia.

ExempluL II - la statele Europei Centrale, la Polonia, propun ca sarcina de lucru realizarea unui “ciorchine”, adica a unei scheme realizate de elev dupa logica si imaginatia sa. Mod de lucru: 1. explic elevilor ca schema se va realiza pe coala alba format A4, din dosarul de geografie, pe care il au asupra lor; schema trebuie sa aiba clare titlurile si subtitlurile; ciorchinele este valoros daca corespunde criteriilor de evaluare pe care le cunosc deja, daca, privindu-l, ne putem repera usor pe el daca se poate invata cu ajutorul lui, sau ne putem informa la un aspect anume, care ne intereseaza. 2. elevii citesc lectia Polonia si reflecteaza la conceperea schemei; 3. cu textul in fata, realizeaza schema; 4. se afiseaza productiile pe tabla; 5. se face “turul galeriei”, ocazie cu care elevii isi compara productiile proprii cu ale colegilor lor, ca sa constate cu a cui shema se aseamana, cat de completa este, cat de estetica, etc 6. se autoevalueaza; 7. se apeciaza schemele cele mai clare, mai explicite. Tema; de realizat sigla si cvintetul la Polonia.

Avantajele acestui demers didactic: 1. realizeaza lectura activa; 2. reflecteaza la schema; 3. intocmesc schema; 4. o compara cu a colegilor; 5. observa scheme dupa care s-ar putea repera mai bine, mai usor; 6. isi insusesc o tehnica de studiu individuala; 7. se valorifica corect timpul; 8. nu permite elevilor sa treneze sau sa se eschiveze, pentru ca dupa 35’ trebuie saa se expuna productia; 9. se demasca lenesii; 10. aprecierile unor productii pemit satisfactii elevilor care le-au realizat; 11. le face placere elevilor pentru ca au facut ceva nou; 12. reflecteaza in continuare la Polonia ca sa realizeze sigla si cvintetul; 13. ciorchinele, sigla, cvintetul sunt tipuri diferite de abordare ale aceluiasi subiect, ceea ce permite achizitionarea de date multe, variate, interesante, deci invatare eficienta a subiectului.

Exemplul III - la oricare tara, continent, propun realizarea siglelor. Sigla este un desen- simbol, produs al imaginatiei elevului care sa sugereze tara sau continentul respectiv. Mod de lucru: 1. se studiaza in prealabil subiectul, se degaja cuvinte-cheie legate de subiect. Premise: s-au mai realizat sigle, s-au analizat, se stie de la criteriile de evaluare anumite cerinte precum calitatea estetica, originalitatea productiei. Sigla fiind un desen-simbol, cere un grad mare de abstractizare, de sintetizare a cuvintelor-cheie, este deci un produs pretentios si mai greu de realizat. De aceea are o valoare deosebita. Ea ilustreaza in cel mai elocvent mod creativitatea elevului si prin exersarea ei se exerseaza, de fapt, facultatile superioare ale intelectului. Realizarea lor necesita timp mai mult de gandire si inspiratie. Adesea o dau ca tema de casa. 2. se executa pe A4; 3. se afiseaza pe tabla. 4. se face “turul galeriei”, ocazie cu care elevii le analizeza si se autoevalueaza prin comparatie cu ceilalti; 5. se elimina cele care nu raspund la tema, nu sunt la subiect; 6. se elimina apoi cele care au utilizat simboluri neoriginale, adica neinventate de ei; 7. se noteaza celelalte; 8. se da posibilitatea refacerii siglelor nereusite pentru ora care vine. Elevii pot incerca de cate ori doresc sa refaca siglele, este important sa izbuteasca sa le realizeze.

Avantajele realizarii siglelor: 1. elevii au impresia ca deseneaza; 2. antreneaza gandirea profunda; 3. elaboreaza idei multiple, le combina, le selecteaza; 4. exerseaza tipuri multiple de inteligenta, ceea ce raspunde cel mai mult cerintelor invatarii de calitate; 5. permite o autoevaluare corecta; 6. iau la cunostinta idei multiple precum si tehnici de realizare a siglelor; 7. au satisfactia realizarii unor productii de exceptie; 8. reusind sa realizeze sigle le sporeste autoincrederea 9. apreciaza pe colegii care fac productii deosebite pentru ca si ei s-au confruntat cu efortul de a o realiza si inteleg ce implica acest efort; 10. ii determina pe toti elevii la un efort intelectual sporit, pentru ca toti trebuie sa expuna productii.

Exemplul IV - propun ca sarcina de lucru realizarea diagramei Venn-Euler prin care se compara fie doua state, fie doua continente, fie oricare alte doua lucruri, persoane sau situatii comparabile. Premise: se cunoaste foarte bine o tara, spre exemplu Elvetia, iar Austria se invata prin aceasta metoda de comparative. Ambele state se studiaza la Europa Centrala, care deja s-a dezbatut in detaliu, iar aceste state repeta caracteristici ale regiunii de care apartin. Venn-Euler raspunde corect cerintei daca s-au identificat maximul de asemanari posibile si maximul de deosebiri posibile. Mod de realizare: 1. pe foaie A4, tinuta pe orizontala; 2. se deseneaza doua cercuri care se intrepatrund; 3. cercul din dreapta se refera la Elvetia; cercul din stanga se refera la Austria, iar partea de mijloc, in care cercurile se intrepatrund, va cuprinde asemanarile dintre cele doua tari, aspectele lor comune. 4. elevii relizeaza digrama folosindu-se de manual si de caietul de geografie; 5. afiseaza productiile pe tabla; 6. se face “turul galeriei”, timp in care elevii observa ce au realizat colegii lor; se autoevalueaza; 7. se dezbat asemanarile care s-au subinteles, care au reiesit din informatiile oferite de text precum si deosebiri deduse de elevi; 8. se completeaza si se verifica si noteaza de profesor.

Avantajele realizarii diagramelor Venn-Euler: 1. elevilor li pare mai interesant; 2. evita repetarea aspectelor deja discutate; 3. ajuta la cunoasterea amanuntita a celor doua state; 4. responsabilizeaza elevii cu munca riguroasa; 5. nu permite risipa de timp, pentru ca toti elevii trebuie sa expuna productiile; 6. elevii nu se pot parazita, fiecare este obligat la munca; 7 se demasca lenea; 8. permite autoevaluarea corecta; 9. diagrama se poate folosi in diverse situatii si la diverse discipline scolare; 10. reprezinta o metoda de munca intelectuala individuala utila; 11. se poate realiza si in perechi, de ex. colegii de banca.

Concluzii: 1. fiecare productie realizata de elev se noteaza, rezultand note suficiente, iar media multor note reflecta mai just valoarea elevilor; 2. evaluarea fiecarei sarcini de lucru motiveaza elevii la un efort mai mare, la efectuarea temei, la reflectarea serioasa la cerinte; 3. evaluarea consecventa elimina in timp nemunca; 4. se demasca permanent lenea; 5. sarcinile de lucru variate permite fiecarui elev sa gaseasca ceva de facut si dupa gustul si posibilitatile sale; 6. evaluarea unor asemenea productii intretine o atmosfera de afirmare permanenta a elevilor; 7. se realizeaza permanent autoevaluarea, elevii se situeaza singuri intr-o ierarhie evidenta.

Asadar, utilizarea metodelor variate de lucru la clasa ofera multiple posibilitati de evaluare fapt ce da eficienta actului didactic.