Educatia pentru cetatenie democrata in
scoala
Sectiunea : Noile educatii
1.Noua filosofie a educatiei
2.Noile educatii
3.Educatia pentru cetatenie democrata
3.1.Definirea conceptului
3.2.Obiectivele ECD
3.3.Metode utilizate in cadrul lectiilor ECD
3.4.Competente necesare profesorilor pentru a aborda ECD
4.Concluzii
5.Bibliografie
La finele secolului al xx-lea popoarele Europei s-au vazut nevoite sa-si reconceptualizeze cele mai importante domenii ale vietii. Si deoarece educatia este responsabila, in masura si in termenii adecvati esentei sale, de tot ce se intampla in viata umana si in cea a popoarelor, Europa s-a vazut nevoita sa-si gandeasca noi sensuri si noi dimensiuni existentiale si ontologice si pentru educatie si invatamant.
1.Noua filosofie a educatiei
prefigureaza o noua viziune asupra fiintei umane - integra nu numai moral dar si ca individ national si social; desavarsita conceptual, teleologic, spiritual, teosofic, estetic; echilibrata ecologic si sanatoasa fizic; toleranta national, cultural si religios; libera prin constientizarea propriei valori si a valorilor si problemelor lumii contemporane, a valorilor si problemelor celor din alteritate; constienta de propria identitate si de identitatea lumii in care traieste; deschisa la schimbare si adaptabila schimbarilor;
elaboreaza un model de educatie centrat pe fiinta celui educat, in baza principiilor libertatii in educatie si al identitatii fiintei sale;
accepta ideea ca educatia este omniprezenta si universala, continua si perena;
preconizeaza principiul pozitiv al educatiei;
recunoaste ca educatia se realizeaza preponderent in dimensiunea suprasensibilului, a metafizicului, in interactiune cu dimensiunea fizica a existentei umane;
accepta educabilitatea ca principiu fundamental al existentei umane.
Noua filosofie a educatiei raspunde oportun la intrebarea cum este, cum poate si cum trebuie sa fie fiinta umana intr-o lume a schimbarii, a comunicarii interumane si interculturale, intr-o lume a consumului si a creatiei, intr-o lume amenintata de pericole si cataclisme sociale si naturale la scara planetara, si totusi increzatoare in ideea pozitiva a lumii si a fiintei umane.
Problemele lumii contemporane
Lumea contemporana este hartuita de un sir de probleme globale. Definirea si elucidarea acestora a constituit unul din pasii grandiosi pe care i-a facut omenirea in dezvoltarea si organizarea sa sociala:
pericolul distrugerii vietii planetare printr-un razboi nuclear si pacea mondiala;
dezechilibrarea tot mai mare a sistemului ecologic planetar si pericolul distrugerii naturii prin interventia nechibzuita si irespo 959b14j nsabila a omului;
sanatatea umana si maladiile incurabile (SIDA, cancerul etc.);
viciile distrugatoare a fiintei umane (narcomania, tabagismul, alcoolismul etc.);
saracia, mizeria, subalimentarea a mai mult de o treime din populatia planetei si supraproductia in tarile superdezvoltate;
exploziile demografice in tarile lumii a treia si cresterea numarului persoanelor handicapate in tarile inalt dezvoltate;
razboaiele interetnice;
razboaiele pe temei religios;
somajul;etc.
reprezinta problemele comune tuturor popoarelor lumii, indiferent de spatiul geografic pe care il locuiesc, rasa, civilizatie, tip de cultura, religia confesata etc.
Importanta educatiei devine si mai mare atunci cand se constata ca solutionarea acestor probleme este esential legata de filosofia educatiei, de politicile educationale ale statelor lumii.
Axiologia lumii contemporane
Lumea contemporana este totusi ghidata de anumite sisteme de valori, fapt care inspira incredere pentru o solutionare pozitiva si oportuna a problemelor indicate mai sus.
Prezenta unor valori da sens educatiei. Acestea sunt definite din axiologia lumii contemporane. Sistemul de valori al lumii contemporane este si el construit pe intregul spectru de valori ale omenirii, incluzand valorile produse-antrenate-vehiculate in trecut, despre care marturisesc monumentele de cultura, si valorile contemporane propriu-zise, adica acele valori care dau sens vietii oamenilor contemporani. Numarul acestor valori este, practic, nelimitat, ele sunt foarte diferite ca importanta si angajeaza intreaga diversitate de preocupari ale omenirii. Lumea contemporana, prin reprezentantii sai de seama in domeniu, si-a formulat optiunea pentru urmatoarele valori:
pacea planetara si cooperarea;
echilibrul ecologic;
prosperitatea economica;
interculturalitatea sau colaborarea poliaspectuala intre toate tarile si popoarele, intre etnii si popoare, institutii culturale, stiintifice, de cult, sportive, artistice etc. ca principiu de coexistenta pasnica si conditie a progresului in toate domeniile;
schimbarea pozitiva si dezvoltarea;
tehnologiile avansate si progresul social, tehnico-stiintific, intercultural etc.;
libertatea si inviolabilitatea mass media;
democratia;
constiinta demografica si sanitara;
constientizarea unitatii lumii si a omenirii, a valorilor create de omenire.
2.Noile educatii
Fiind constientizate problemele si valorile lumii contemporane, omenirea a stiut sa-si formuleze strategiile de solutionare a problemelor, antrenand valorile in interiorul carora fiinteaza.
Tipul cel mai important de strategii este cel care realizeaza schimbarea de mentalitate Si este stiut ca orice schimbare de mentalitate se produce efectiv si global prin actiunea transformatoare a educatiei, desi nu se exclude nici influenta asupra mentalitatii pe care o exercita realitatile economice, politice, sociale etc. Inteleasa in sensul cel mai desfasurat al acestei notiuni, educatia este omniprezenta (deci afecteaza si domeniile economic, politic, social etc.), universala, iminenta oricarui individ si grup social, deoarece influenteaza orice schimbare in economic, politic si social prin schimbarea mentalitatii celor care provoaca scimbarea in aceste domenii.
Noile educatii, in sensul preocupat de autorii si utilizatorii termenului, reprezinta de fapt un nomenclator de obiective generale care raspund imperativelor indicate de problemele lumii contemporane, si nu niste concepte educationale noi. Noile educatii se includ in tipurile de educatie care s-au constituit traditional: educatia intelectuala, educatia morala, educatia estetica, educatia tehnologica, educatia religioasa, educatia filosofica etc. Prin noile educatii sunt marcate domeniile imperative si prioritare ale educatiei la zi, nomenclatorul lor insa nu epuizeaza prioritatile educatiei contemporane, ci le complementeaza. UNESCO (institutia de unde vine termenul de educatii noi, datorita in mare parte romanului George Vaideanu, care a initiat programul), prin strategiile educationale formulate, atrage atentia opiniei publice mondiale asupra unor potente nevalorificate de solutionare a problemelor lumii contemporane. In expresia data de G.Vaideanu aceste obiective sunt:
Educatia relativa la mediu sau educatia ecologica
Educatia pentru schimbare si dezvoltare
Educatia pentru tehnologie si progres
Educatia fata de mass media
Educatia in materie de populatie sau demografica
Educatia economica si casnica moderne
Eductia pentru timpul liber
Educatia nutritionala
Educatia pentru pace si cooperare
Educatia pentru democratiesi drepturile omului
Educatia pentru o noua ordine internationala
Educatia sanitara moderna (Vaideanu G., I966, p.65-66).
3.Educatia pentru cetatenia democratica in scoala
3.1.Definirea conceptului
Educatia pentru o cetatenie democratica inseamna un ansamblu de practici si de activitati al aror scop este de a pregati cit mai bine tinerii si adultii pentru a participa activ la viata democratica prin asumarea si exercitarea drepturilor si responsabilitatilor lor in societate. Cu alte cuvinte, ECD inseamna sa invatam cum sa devenim cetateni si cum sa traim intr-o societate democratica
3.2.Obiectivele ECD
Obiectivul central al ECD este de a-i incuraja si sprijini pe elevi pentru a deveni cetateni activi, informati si responsabili.
Astfel de cetateni sunt:
. constienti de drepturile si responsabilitatile lor ca cetateni;
. informati cu privire la lumea politica si sociala;
. preocupati de binele altora;
. clari, atunci cand isi exprima opiniile si argumentele;
. capabili sa aiba o influenta in lume;
. activi in cadrul comunitatilor in care traiesc;
. responsabili in actiunile pe care le exercita in calitate de cetateni.
A-i ajuta pe elevi sa se dezvolte ca cetateni activi inseamna mai mult decat a le prezenta informatii cu privire la constitutia tarii si la sistemul de justitie. Implica, de asemenea, cunostinte practice si conceptuale, o serie de capacitati, aptitudini, atitudini si valori.
Este util sa ne referim la toate acestea ca la cele trei elemente ale invatarii ECD:
. cunoastere si intelegere
. capacitati si aptitudini
. atitudini si valori
Elementele invatarii ECD se aplica fiecareia dintre cele patru dimensiuni ale cetateniei active:
. politica;
. juridica;
. sociala;
. economica.
Fiecare dimensiune presupune cunoastere si intelegere; capacitati si aptitudini; atitudini si valori. Acestea le permit elevilor sa se poata integra in societate si, respectiv, sa se foloseasca de traditia culturala si de evolutiile din tara lor, sa-si gaseasca un loc de munca si sa participe politic la adoptarea deciziilor.
Elementele specifice invatarii ECD, asa cum pot fi integrate in activitatile de invatare sau practice, pot fi cel mai bine descrise fiecare in parte.
a) Cunoastere si intelegere
Ceea ce trebuie sa se stie si sa se inteleaga din ECD se refera la structura politica de baza, care se poate rezuma la trei elemente: politica se bazeaza pe un cadru institutional, politica este, in principal, un proces de adoptare a deciziilor si politica se concentreaza pe tratarea unor aspecte complexe, de care depinde viitorul intregii societati.
. Intelegerea cadrului institutional
Politica - cum functioneaza sistemul nostru democratic?
Legile - ce organisme si institutii sunt implicate in adoptarea legilor si a deciziilor?
Economia - cum sunt organizate finantele publice si care este rolul mediului de afaceri?
Societate - cum este alcatuita societatea?
. A invata despre participare si implicarea in actiuni
Cetatenie - care sunt drepturile si responsabilitatile mele legale?
Participare - cum pot schimba ceva?
Drepturile omului - care sunt drepturile fundamentale ale omului si cum se aplica acestea insocietate?
. Intelegerea si formarea opiniilor cu privire la aspectele cheie
Probleme curente - care sunt stirile si cine le selecteaza?
Grupurile de interese - cine este implicat si cum se exercita puterea?
Valori si ideologii - ce credinte si valori sunt in joc?
Rezolvarea conflictelor - cum pot fi rezolvate disputele in mod pasnic?
Globalizarea - cum ne afecteaza globalizarea viata, in tara si in strainatate?
Dezvoltarea durabila - cum poate fi realizata?
b) Capacitati si aptitudini
Tipurile de capacitati si aptitudini necesare pentru predarea ECD includ:
. exprimarea - cum se exprima si se justifica o opinie;
. gandirea critica si argumentarea - cum se emit judecati si se formuleaza argumente;
. rezolvarea problemelor - cum se identifica si se rezolva problemele ECD si cum se ajunge la concluzii comune;
. adoptarea deciziilor - cum se negociaza deciziile colective;
. competentele interculturale - cum se pot vedea anumite aspecte din punctul de vedere al altor oameni;
. cercetarea - cum se pot investiga si prezenta aspectele ECD;
. actiunea politica - modalitati de implicare in forme de lobby si campanii;
. evaluarea - modalitati de reflectie asupra activitatii de invatare personala sau colectiva.
c) Atitudini, valori si trasaturi de caracter
3.3.Metode utilizate in cadrul lectiilor ECD
3.4.Competente necesare profesorilor pentru a aborda ECD
Competentele de care au nevoie profesorii pentru a sprijini ECD trebuie sa fie in conformitate cu cetatenia activa si responsabila.
Acestea se impart in urmatoarele categorii generale:
a) Cunostinte de specialitate
In primul rand, profesorii au nevoie de cunostinte despecialitate solide, adica sa stie care sunt obiectivele si scopurile ECD, sa cunoasca si sa inteleaga tinerii, precum si care sunt capacitatile si aptitudinile, valorile si trasaturile de caracter pe care trebuie sa le dobandeasca acestia.Fara aceste cunostinte, profesorul nu va putea selecta obiectivele invatarii, nu va putea planifica activitatile sau nu va putea realiza un echilibru intre dobandirea cunostintelor, dezvoltarea competentelor si a valorilor.
b) Continutul curricular
Profesorii au de asemenea nevoie de cunostinte privind continutul curricular, de exemplu, intelegerea contextului social, cultural, politic si economic - din tara lor sau din
intreaga lume. Acest continut trebuie sa includa intelegerea cadrului institutional al democratiei, constitutia, drepturile omului si drepturile civile.
c) Metodele de predare
In timp ce cunostintele generale si cunostintele de specialitate ii pregatesc pe profesori in legatura cu ceea ce trebuie predat in cadrul ECD, acestea nu-i invata pe profesori si cum
urmeaza sa predea. Elaborarea metodelor adecvate de predare si invatarea modului in care se utilizeaza acestea reprezinta unele dintre cele mai importante aspecte ale activitatii de formare in domeniul ECD.
d) Competente sociale si de management
Deoarece ECD reprezinta in aceeasi masura o abordare a scolii ca intreg si o disciplina scolara, profesorii au nevoie sasi dezvolte competentele sociale si de management in
domeniul ECD - de exemplu, competente referitoare la stabilirea legaturii cu membrii comunitatii locale si implicarea acestora, incurajarea elevilor pentru a participa la viata
scolara, abordarea subiectelor potential sensibile si controversate etc.
e) Reflectie si ameliorare
ECD este un domeniu dinamic deoarece se bazeaza pe ceea ce se intampla in societate si pe relatiile dintre oameni, comunitate si societate in sensul larg. Aceasta caracteristica
necesita o capacitate de reflectie si de ameliorare a ECD in mod periodic, prin dezvoltarea personala si profesionala, prin formarea profesorilor, precum si prin implicarea si contributia lor la asigurarea calitatii ECD la nivelul scolii.
Consider ca trebuie sa se cultive libertatea persoanei ca principala valoare a democratiei, formarea si dezvoltarea atitudinilor de solidaritate, de cooperare in cadrul colectivitatii.
Scoala este datoare sa contribuie, cu mijloace specifice, la reconstructia autentica a spiritului civic, impreuna cu libertatea individuala.
Echilibrul unei societati depinde foarte mult de echilibrul dintre libertatea individului si solidaritate, ca optiune pentru participarea comuna la viata grupurilor si comunitatilor din care face parte.
Educatia pentru cetatenie este considerata, pe plan european, ca prioritate a reformelor educationale. Aceasta este vazuta ca instrument al coeziunii sociale, bazata pe drepturile si responsabilitatile cetatenilor. De asemenea, reprezinta o dimensiune majora a politicilor educationale in toate tarile europene. Astfel, se poate spune ca educatia pentru cetatenie este un scop educational, dirijand sistemul de invatamant catre un set de valori comune, cum ar fi: diversitatea, pluralismul, drepturile omului, justitia sociala, bunastarea, solidaritatea.
BIBLIOGRAFIE :
BIRZEA, C., CECCHINI, M., HARRISON, C., KREK, J, SPAJIC-VRAKAS, V
Manual pentru asigurarea calitatii educatiei pentru cetatenie democratica in scoala
UNESCO, Consiliul Europei CEPS, 2005. 124 p.
BIRZEA, C. Cetatenia Europeana. Bucuresti: Politeia-SNSPA, 2005. 147 p.
BIRZEA, C. Educatia pentru o cetatenie democratica: o perspectiva a educatiei permanente.Strasbourg. 2000. 95 p.
CALIN, M. Teoria educatiei. Bucuresti: Editura ALL, 1996. 396 p.
CALIN, M. Filosofia educatiei. Antologie. Bucuresti: Aramis, 2001. 287 p.
MANEA, M., PALADE E., SASU N., Predarea istorieisi educatia pentru cetatenie democratica : demersuri didactice inovative.Editura Educatia 2000+
VAIDEANU, Gh. Educatia la frontiera dintre milenii. Bucuresti: Editura Politica,
suportul de curs :Educatie pentru cetatenie democrata
www.didactic.ro
www.iso.ro
www.civica-online.ro
|
