Educatia permanenta a adultilor in mediul rural -"Caminul cultural satesc asumarea unor noi roluri in educatie"
Ai auzit de Maria lui Onut care.(se prezinta fapta).
Da, am auzit. Dar voi ati auzit de. »
Obiceiul cunoscut sub numele de Vilit era o modalitate de a se anunta comportamentele imorale, furturile, concubinajul, lipsa de indemanare a fetelor proaspat maritate, de asemenea erau criticate fetele nemaritate. Aceste spuse ale feciorilor erau voit exagerate.
In Romania acesta a fost implementat in anul 2000, iar in 2004 s-a desfasurat in 125 de localitati, cu participarea a peste 500 de furnizori de activitati.
Cu aceasta ocazie, Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, a lansat cel de-al treilea ciclu de seminarii interactive intitulat "Caminul cultural satesc-asumarea unor noi roluri in educatie", care s-a desfasurat la Casa de Cultura din Huedin. Grupul tinta l-a constituit proprietarii pensiunilor din judet, directorii si/sau angajatii caselor si caminelor culturale precum si micii mestesugari.
Subiectii prezenti au fost in numar de 24 din care 12 angajati ai caselor si caminelor culturale din: Negreni, Poieni, Gilau, Aschileu, Tritenii de Jos, Viisoara, Garbau, Huedin, Rasca, Mociu, Frata, Iclod; 6 proprietari de pensiuni din Sancrai - 2 persoane, Belis - 3 persoane si Gilau; 5 mestesugari: Palfi Csaba, Gavris Elvira, Sallai Andrei, Rus Elisabeta si Dirjan Elena.
Doamna Ioana Tamas, reprezentant ANTREC Cluj, a sustinut prima parte a sesiunii pe tema Rolul specificului local traditional in dezvoltarea turismului rural, oferind si informatii despre legislatia turismului in tara noastra precum si modalitatile de promovarea si publicitate in acest domeniu.
Asezarile cu un trecut istoric indelungat, cu stil arhitectonic caracteristic regiunii, cu obiceiuri si traditii, un mod de viata propriu, atrag turitii care doresc sa cunosca pe viu aceste aspecte. Cladirile traditionale cu elemente culturale locale se preteaza cel mai bine pentru turismul in mediul rural, incaperile amenajate rustic in care sa se regaseasca obiecte traditionale introduc cel mai bine turismul in atmosfera rurala.
Jumatatea cealalta a calendarului este patronata de cal. De Sf. Ilie elementele predominante sunt calul si caruta ; apoi in sudul tarii intalnim calusarii. Fetele poarta in coada fuior ; in doine se vorbette despre cozile fetelor si a iepelor. Deci, iata dominanta celuilalt element al calendarului. Toate aceste elemente sunt foarte vechi, apoi a venit biserica cu cele religioase, practic primele au coexistat dotorita religiei.
Intalnim apoi obiceiuri legate de solstitiul de vara (de exemplu Sanzaienele- care releva importanta plantelor pentru leac), cele legate de cultul solar. S-a ridicat urmatoarea ntrebare : De ce au existat si exista si azi targuri pe varful muntilor ? De ce acolo ? Explicatia ar fi ruga la soare -dimineata, inainte de rasarit, oamenii trebuiau sa se duca pe varful muntelui si sa se roage- care este un obicei mitic. Targurile erau locul unde oamenii se puteau intalni, cunoaste, satele montane fiind de tip rasfirat. La Slavici intalnim cateva randuri in care amintea ca oamenii aduceau cu ei « ceva » zestre si e pomenit ca un « targ de femei » dar doar ca o modalitate de a-si face cunoscute fetele, de a cunoaste flacai si nu de a le vinde.
Daca facem trimitere la Muntele Gaina, termenul de gaina e cosmic, se refera la gainusa sau « caru mare », se leaga de miscarea astrelor, de divinitate. Deci este un termen cu caracter magic. Daca aceasta magie dispare, apare spectacolul.
Un alt obicei este colindatul cu masti zoomorfe ( exemplu Turca provine de la cuvantul taur din limba indoeuropeana) prin care se accentueaza feminitatea taurului. Cetele de colindatori sunt constituite din barbati pentru ca ei reprezinta puterea, ei sunt « generatorii ».
In incheiere, Ansamblul muzical-coregrafic « Cununa Transilvana » al Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj - coregrafia prof. Camelia si Ion Motoc, conducerea muzicala Ovidiu Bartes-, Asociatia Folclorica « Avram Iancu » Cluj - director Aurel Bulbuc-, si Taraful Casei de Cultura din Huedin sub conducerea muzicala a domnului Nicolae Traica au oferit un spectacol folcloric in sala mare a Casei de Cultura.
|
