Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului

Program Phare TVET RO 0108.01

CURRICULUM

pentru clasa a IX-a

scoala de Arte si Meserii

Domeniul: Electronica si automatizari

Lista autorilor:

Bugan Marina, prof. ing., grad didactic I, Grupul scolar "Domnul Tudor", Drobeta Turnu Severin

Cazacu Remus, prof. ing., grad didactic I, colegiul Tehnic de Telecomunicatii N. Karpen,Bacau

Dan Adriana, prof. ing. grad didactic I, Colegiu Tehnic Media, Bucuresti

Draghici Maia, prof. ing. grad didactic I, Colegiul Tehnic "Gheorghe Airinei", Bucuresti

Dumitriu Lupan Nusa prof. ing. grad didactic I, ISJ Vaslui

Frigioiu Danut prof. ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic Telecomunicatii N. Karpen ,Bacau

Mateescu Monica prof. ing., grad didactic I, Liceul de Metrologie "Traian Vuia", Bucuresti

Maniga Vasile, prof. ing., grad didactic I, Grupul scolar "Gheorghe Asachi", Botosani

Moldovan Maria Rodica, prof. ing. grad didactic I, scoala Nationala de Gaz Medias

Robe Mariana, prof. ing. grad didactic I, ISM Bucuresti

Asistenta UIP PHARE TVET RO 0108.03

Dr. ing. Rosu Dorin

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

scoala de Arte si Meserii

clasa a IX-a

Aria curriculara Tehnologii

Cultura de specialitate si instruire practica

Domeniul: Electronica si automatizari

Modulul I: Tehnologie generala electronica

Total ore / an 352 (11 ore / saptamâna)

din care:

laborator tehnologic 96

instruire practica 192

Modulul II: Elemente de conceptie a produselor

Total ore / an 128 (4 ore / saptamâna)

din care:

laborator tehnologic 96

Subtotal 1: 480 ore / an

Curriculum în dezvoltare locala

Modulul III: Modul de curriculum în dezvoltare locala

Total ore / an 64 (2 ore / saptamâna)

din care:

laborator tehnologic 32

Modulul IV: Instruire practica comasata

Total ore / an 120 (30 ore / saptamâna)

Subtotal 2: 184 ore / an

Total ore / an: 17 ore / saptamâna x 32 saptamâni = 544 ore / an

Practica comasata: 120 ore / an

Total ore: 664 ore / an

ALCĂTUIREA MODULELOR

Nota: Competentele marcate cu * se vor regasi în alcatuirea modulelor pentru clasa a X-a.

Modulul I

Tehnologie generala electronica

I. Nota introductiva

Modulul Tehnologie generala electronica se adreseaza elevilor din clasa a IX-a S.A.M., calificarea "Lucrator în electronica - automatizari".

Proiectarea curriculara s-a realizat pe baza unitatilor de competenta din Standardul de Pregatire Profesionala validata în ianuarie 2004.

Prin corelarea planului de învatamânt cu numarul de credite alocate unitatilor de competenta aferente modulului a rezultat parcurgerea lui pe durata celor 32 de sapamâni din anul scolar astfel:

2 ore pregatire teoretica

3 ore laborator tehnologic

6 ore instruire practica în atelier.

Modulul combina eficient unitati de competenta tehnice generale privind utilizarea sculelor, instrumentelor si dispozitivelor în lucrarile din domeniu cu o unitatea de competenta pentru abilitati cheie privind lucrul în echipa. Astfel, prin parcurgerea modulului, elevul va fi capabil sa utilizeze corect mijloace de masurare simpla, scule instrumente si dispozitive pentru executarea lucrarilor de asamblare-dezasamblare a echipamentelor electronice si pentru instalarea unor retele de cabluri în conditiile lucrului în echipa.

Utilizarea programei se face prin corelarea continuturilor tematice cu conditiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanta aferente competentelor din S.P.P.

II. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

III. Tabel de corelare a competentelor si continuturilor

IV. Conditii de aplicare didactica si de evaluare

În scopul invatarii centrate pe elev , profesorul trebuie sa adapteze strategiile de predare la stilurile de învatare ale elevilor (auditiv, vizual, practic) si sa diferentieze sarcinile si timpul alocat rezolvarii lor prin:

Gradarea sarcinilor de la simplu la complex utilizand fise de lucru.

Fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze la niveluri diferite.

Fixarea de sarcini diferentiate pentru indivizi sau grupuri diferite, în functie de abilitati.

Prezentarea temelor în mai multe moduri (raport, discutie, grafic).

Utilizarea unor metode active-interactive (învatare prin descoperire, învatare problematizata, învatare prin cooperare, joc de rol, simulare).

Utilizarea calculatorului pentru obtinerea de informatii si utilizarea unor softuri educationale specifice domeniului.

Vizite la expozitii tehnice si agenti economici din domeniul de pregatire

Pentru evaluarea competentelor incluse în programa scolara de Tehnologie generala electronica se recomanda utilizarea unor metode si instrumente moderne de evaluare :

Fise de lucru (în clasa, acasa).

Fise de autoevaluare.

Fise cu itemi rezolvare de probleme, itemi de completare, itemi cu alegere multipla, itemi cu alegere duala.

Proiectul sau miniproiectul prin care se evalueaza metodele de lucru folosite de elev, utilizarea eficienta a bibliografiei, materialelor si echipamentelor din dotare, modul de organizare a ideilor si resurselor materiale, acuratetea tehnica a executiei.

Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de înregistrare a performantelor elevilor pe o anumita durata de timp.

Evaluarea formativa, continua si regulata în orele de tehnologii permite atât profesorului cât elevului sa cunoasca nivelul de achizitie a competentelor, sa identifice lacunele si cauzele lor, sa faca remedierile care se impun în vederea reglarii procesului de redare / învatare.

V. Sugestii metodologice:

1. Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare-învatare

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, în functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Între competente si continuturi este o relatie bine determinata: atingerea competentelor implica continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobândirea de catre elevi a competentelor dorite.

Pentru atingerea competentelor dorite, activitatile de învatare - predare vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de învatare (nu pe cele de predare), pe activitatile practice (mai putin pe cele teoretice) si pe activitatile privind dobândirea abilitatilor sociale.

Ordinea de tratare a temelor aferente continuturilor din curriculum ramâne la latitudinea cadrelor didactice, cu conditia respectarii succesiunii logice în abordarea acestora. O varianta posibila de dezvoltare logica a continuturilor se poate prezenta astfel:

Tema 1: Elemente de metrologie.

Componentele procesului de masurare:

marimi fizice utilizate în tehnica: lungime, masa, arie, unghi, intensitatea curentului electric, tensiune electrica, rezistenta electrica, atenuare, presiune, concentratia solutiei, presiune sonora, forta, debit, temperatura, nivel.

Sistemul International de Unitati de Masura SI (unitati de masura fundamentale, asociate, derivate, tolerate), simboluri, prefixe pentru multipli si submultipli, reguli de scriere,operarea cu multipli si submultiplii, transformarea din unitati tolerate in unitati ale SI

mijloace de masurare (definitie si exemple);

Metode de masurare: directa (de citire si de comparatie) si metoda indirecta (definitie si exemple)

Erori de masurare (definitie si exemple)

Mijloace de masurare simple: sublerul, micrometrul, balanta, planimetrul, comparatorul, raportorul

Marime masurata, unitate de masura

Elemente de constructie

Domeniul de masurare, exactitate

Inscriptii si simboluri specifice

Pozitionarea mijlocului de masurare si a marimii de masurat

Citirea valorii indicate

Exprimarea valorii masurate

Defecte majore a instrumentelor

Întretinerea mijloacelor de masurare

Depozitarea mijloacelor de masurare

Mijloace de masurare pentru marimi electrice: ampermetru, voltmetru, ohmetru, multimetru analogic si digital.

Marime masurata, unitati de masura

Inscriptii si simboluri referitoare la identificarea aparatului: simbolul unitatii de masura, denumirea si/sau marca producatorului, seria si anul de fabricatie, standardul de fabricatie

Inscriptii si simboluri referitoare la caracteristicile functionale ale aparatului: principiul de functionare, pozitia de functionare, natura marimii masurate

Inscriptii si simboluri referitoare la caracteristicile metrologice ale aparatului: clasa de exactitate, domeniul de masurare

Citirea indicatiei în functie de gradatia scarii de masurare si domeniul de masurare

Tema 2: Elemente de tehnologie.

Scule, instrumente si dispozitive utilizate la executarea unor lucrari din domeniul electronica si automatizari - prezentare generala (pistol de lipit, aparat de sudura, masina de gaurit, polizor, clesti, surubelnite, chei, fierastrau, masina de gaurit, polizor).

Instructiuni de utilizare a sculelor, instrumentelor si dispozitivelor.

Întretinerea starii tehnice a sculelor, instrumentelor si dispozitivelor.

Depozitarea corespunzatoare a sculelor, instrumentelor si dispozitivelor

Verificarea starii tehnice a sculelor, instrumentelor si dispozitivelor

Semnalarea defectelor a sculelor, instrumentelor si dispozitivelor

Utilizarea sculelor, instrumentelor si dispozitivelor în operatii de prelucrare mecanica (curatare, îndreptare, trasare, debitare, îndoire, pilire, polizare, gaurire).

Utilizarea sculelor, instrumentelor si dispozitivelor pentru realizarea ansamblarilor mecanice.

Asamblari demontabile (prin filet, prin pene, prin presare).

Asamblari nedemontabile (prin sudura, prin lipire, prin deformatii plastice - nituire, îndoire, încastrare - , prin încleiere, prin chituire).

Utilizarea sculelor, instrumentelor si dispozitivelor pentru realizarea asamblarilor electrice.

Asamblari electrice demontabile (prin conectori, wire wrapping)

Asamblari nedemontabile (prin lipire)

Tehnologia cablajelor imprimate (proiectarea si realizarea montajelor pe cablaje imprimate).

Utilizarea casetelor, panourilor si sasiurilor pentru echipamentelor electronice.

Tipuri de casete, panouri si sasiuri;

Echiparea casetelor, panourilor si sasiurilor;

Ecranarea electrostatica si electromagnetica.

Elemente pasive de circuit (R, L, C)

Consideratii generale (tipuri de componente pasive, simbolizare marcaj)

Elemente constructive

Parametri specifici

Verificarea componentelor pasive

Conectarea în circuite a componentelor pasive

Tema3 Retele de comunicatii prin cablu.

Retele de telecomunicatii.

Structura unei retele de telecomunicatii

Tipuri de retele de telecomunicatii

Tipuri de cabluri pentru realizarea retelelor

Executarea operatiunilor de instalare a cablurilor de comunicatii

Instalarea cablurilor telefonice; elemente de conectica

Instalarea cablurilor Tv; elemente de conectica

Instalarea cablurilor pentru retelele de calculatoare; elemente de conectica

Instalarea cablurilor cu fibra optica; elemente de conectica

Verificarea lucrarilor executate.

Pentru activitatile practice desfasurate în laborator si atelier recomandam o lista de lucrari:

Identificarea si precizarea instructiunilor de utilizare a sculelor, instrumentelor si dispozitivelor din dotarea laboratorului/ atelierului.

Identicarea si utilizarea aparatelor de masura si control din dotarea laboratorului/ atelierului.

Pregatirea reperelor si subansamblelor.

Realizarea unor carcase si sasiuri.

Utilizarea elementelor de conectare pentru suporturile de comunicatie.

Executarea unor lucrari de asamblare / dezasamblare.

Executarea unor lucrari mecanice de preformare.

Pregatirea conductoarelor electrice în vederea interconectarii.

Executarea unor lucrari de instalare a retelor de cabluri.

Realizarea cablajelor imprimate.

Realizarea circuitelor cu componente pasive pe cablaje imprimate

2. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza o singura data. Demonstrarea unei alte abilitati în afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie în cadrul evaluarii. Elevii trebuie evaluati numai în ceea ce priveste dobândirea competentelor specificate.

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluare continua, prin aplicarea instrumentelor de evaluare continua prevazute în Standardul de Pregatire Profesionala (probe scrise, probe orale, probe practice), iar la sfârsitul lui se realizeaza evaluare sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Rezultatele evaluarii continue vor fi consemnate în foaia matricola a elevului, alaturi de rezultatele de la celelalte discipline de cultura de specialitate si de la disciplinele de cultura generala. Foaia matricola va atesta absolvirea celor 2 (doi) ani ai scolii de Arte si Meserii, învatamânt obligatoriu.

Dobândirea competentelor pentru nivelul întâi de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obtinute în urma aplicarii instrumentelor de evaluare a competentelor.

INSTRUMENT DE EVALUARE

Unitatea de competente: 15.15.Utilizarea AMC si efectuarea masuratorilor.

Criterii de performanta :

(a)                                  Interpretarea corecta a simbolurilor inscriptionate pe aparatele de masurat si control

(b)                                  Corelarea corecta a aparatului de masurat cu marimea de masurat

(c)                                   Corelarea corecta a aparatului de masurat cu domeniul de masurare

Precizari privind aplicabilitatea criteriilor de performanta:

Evaluare

Semnificatia inscriptionarii gasite pe cadranul aparatului

Evaluare

Data evaluarii

Unitatea de masura

Principiul de masurare

Natura marimii electrice masurate

Pozitia normala de functionare

Clasa de exactitate

Producatorul si marca aparatului

7. Alege raspunsul corect a,b,c,d si noteaza-l pe fisa de evaluare

Acul indicator al aparatului din figura indica:

a - 12 diviziuni;    b - 14 diviziuni; c - 8 diviziuni; d - 16 diviziuni;

8. Alege raspunsul corect a,b,csau d, si noteaza-l pe fisa de evaluare

Acul indicator al aparatului din figura indica

a - 32 diviziuni; b - 26 diviziuni c - 18 diviziuni d - 48 diviziuni

b.      Corelarea corecta a aparatului de masurat cu marimea de masurat

9. Completeaza pe fisa de evaluare asocierea corecta intre coloana A reprezentând denumiri de aparat de masurat electrice si coloana B reprezentând marimi electrice

ColoanaA marimi electrice	Coloana B unitati de masura
1. ampermetru	a. tensiune electrica
2. ohmmetru	b. energie electrica
3. voltmetru	c. rezistenta electrica
	d. intensitatea curentului electric

10. Completeaza pe fisa de evaluare asocierea corecta intre coloana A reprezentând marimi electrice si coloana B reprezentând unitati de masura pentru marimi electrice

Coloana A marimi electrice	Coloana B unitati de masura
1. tensiune electrica	a amper
2. intensitatea curentului electric	b ohm.
3 rezistenta electrica	c. watt
	d. . volt

Modulul II

Elemente de conceptie a produselor

I.         Nota introductiva

Modulul « Elemente de conceptie a produselor se studiaza pe parcursul clasei a IX-a, scoala de Arte si de Meserii, domeniul Electronica si automatizari, în vederea obtinerii calificarii Lucrator în electronica, automatizari, corespunzatoare nivelului unu din cadrul Sistemului National de Calificari Profesionale.

În modulul « Elemente de conceptie a produselor» au fost agregate unitatea de competenta pentru abilitati cheie Comunicare si numeratie cu unitatea de competenta tehnica Aprovizionarea cu materiale . Modulul « Elemente de conceptie a produselor» face parte din trunchiul comun al culturii de specialitate, aria curriculara Tehnologii si are alocate 128 ore din care 96 ore de laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobândirea competentelor descrise în standardele de pregatire profesionala, documente care stau la baza Sistemului national de calificari profesionale. Programa scolara se va utiliza împreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

II.      Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate în modul)

Comunicare si numeratie - unitate de competenta pentru dobândirea abilitatilor cheie

Aprovizionarea cu materiale - unitate de competenta tehnica generala

III.   Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

IV.    Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Modulul « Elemente de conceptie a materialelor » este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunostinte si abilitati precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însusirii.

Abordarea modulara va oferi urmatoarele avantaje:

orientarea asupra celui care învata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmând sa le puna mai bine în valoare;

fiind o structura elastica, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

permite individualizarea învatarii si articularea educatiei formale si informale;

ofera deschidere maxima atât în plan orizontal, cât si în plan vertical.

Prin natura activitatilor de învatare, elevii vor trebui pregatiti pentru a evolua în situatii adaptative complexe, în care nici din punct de vedere profesional nu exista raspunsuri "unice" sau "cele mai bune".

În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei:

Elevii învata cel mai bine atunci când considera ca învatarea raspunde nevoilor lor.

Elevii învata când fac ceva si când sunt implicati activ în procesul de învatare.

Elevii au stiluri unice de învatare. Ei învata în moduri diferite, cu viteza diferita si din experiente diferite.

Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de învatare.

Elevii învata cel mai bine atunci când li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi".

Procesul de predare învatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. În acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba în vedere:

q       Diferentierea sarcinilor si timpului alocat prin:

q       Diferentierea cunostintelor elevilor prin:

q       Diferentierea raspunsului prin:

Evaluarea trebuie sa fie, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza o singura data. Demonstrarea unei alte abilitati în afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie în cadrul evaluarii. Elevii trebuie evaluati numai în ceea ce priveste dobândirea competentelor specificate.

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluare continua, prin aplicarea instrumentelor de evaluare continua prevazute în Standardul de Pregatire Profesionala (probe scrise, probe orale, probe practice), iar la sfârsitul lui se realizeaza evaluare sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Rezultatele evaluarii continue vor fi consemnate în foaia matricola a elevului, alaturi de rezultatele de la celelalte discipline de cultura de specialitate si de la disciplinele de cultura generala. Foaia matricola va atesta absolvirea celor 2 (doi) ani ai scolii de Arte si Meserii, învatamânt obligatoriu.

Dobândirea competentelor pentru nivelul întâi de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obtinute în urma aplicarii instrumentelor de evaluare a competentelor.

Lista de verificare nu presupune decât bifarea unei casute de fiecare data când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost bifate toate casutele, evaluarea s-a încheiat cu succes.

La încheierea cu succes a unei evaluari, este suficient un feedback de felicitare. În cazul unei încercari nereusite, este esentiala transmiterea unui feedback clar si constructiv. Acesta trebuie sa includa discutii cu elevul în legatura cu motivele care au dus la insucces si identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare, precum si a sprijinului suplimentar de care elevul are nevoie. Pentru recuperare se poate propune o perioada de catre evaluator sau de catre elev, dar numai în limitele orarului scolar.

Reevaluarea trebuie sa utilizeze acelasi instrument, desi locul de desfasuare a evaluarii poate fi modificat.

Competenta 15.13.1. Identifica proprietatile materialelor utilizate în domeniul electronicii si automatizarilor.

Criterii de performanta

Conditii de aplicabilitate

Proba de evaluare

Confirmare

Precizarea proprietatilor materialelor conductoare

Proprietatile materialrlor conductoare

Fisa de evaluare cu itemi obiectivi si semiobiectivi

Materiale conductoare

Fisa de evaluare cu itemi obiectivi si semiobiectivi

Precizarea proprietatilor materialelor semiconductoare

Materiale semiconductoare

Fisa de evaluare cu itemi obiectivi si semiobiectivi

Precizarea proprietatilor materialelor izolatoare

Materiale izolatoare

Fisa de evaluare cu itemi obiectivi si semiobiectivi

Competente 15.2.1.Citeste si utilizeaza documente simple

15.13.2. Aprovizioneaza locul de munca.

Evaluatorul va va da spre executare lucrari de instalare a unui post telefonic.

Criterii de performanta	Conditii de aplicabilitate	Proba de evaluare	Confirmare
Completarea documentelor specifice la solicitarea, primirea si predarea materialelor, în conformitate cu normele de consum si instructiunile de serviciu	Documente de înregistrare	-Se aprovizioneaza cu materiale conform tipului de lucrare precizat în ordinul de serviciu. -Executa lucrarea respectand succesiunea operatiilor si standardelor de calitate. -Verifica functionalitatea lucrarii executate. -Obtine confirmarea clientului pentru lucrarea executata. -Completeaza ordinul de serviciu respectand rubricatia
Manevrarea materialelor specifice activitatii în conditii de securitate a utilizatorului si a materialelor	Materiale specifice
Depozitarea materialelor la locul de munca, respectând regulile de securitate si ergonomie a muncii	Documentatie tehnica
Citirea documentatiei tehnice de specialitate	Documentatie tehnica

INSTRUMENT DE EVALUARE

Titlul unitatii: 15.13. Aprovizionarea cu materiale.

Competenta 15.13.3. Verifica materialele necesare lucrarii.

Evaluatorul va solicita realizarea unui proiect pentru aprovizionarea cu materiale necesare executarii de montaje electronice (redresor în punte cu filtrare). Candidatului i se vor solicita urmatoarele:

Realizarea listei de componente prin completarea documentelor specifice: liste de piese cu codul conform cataloagelor, cantitatea necesara conform documentatiei tehnice.

Verificarea calitatii componentelor (diode, condensator de filtraj, transformator)

Indicarea persoanelor carora va trebui sa se adreseze în cazul în care calitatea componentelor este necorespunzatoare.

Continuturile modulului sunt proiectate pentru 128 ore , defalcate dupa cum urmeaza:

32 ore -instruire teoretica (1 ora / saptamâna)

96 ore - instruire prin laborator tehnologic (3 ore / saptamâna).

Instruirea în laboratorul tehnologic se va desfasura în spatii special amenajate, dotate corespunzator, pe grupe de elevi, cu respectarea legislatiei în vigoare.

Continuturile ce urmeaza a fi parcurse, în ordine cronologica, sunt prezentate mai jos:

Partea I: Elemente de desen tehnic

Tema 1: Normele generale privind întocmirea desenelor tehnice

A.     Notiuni preliminare; instrumente de desen.

B.     Elemente de standardizare (linii, formate, scriere, indicator).

Tema 2: Constructii grafice

A.     Împartirea cercului.

B.     Racordari.

C.     Constructia curbelor plane.

Tema 3: Cotarea desenelor tehnice

A.     Elementele cotarii.

B.     Simboluri folosite la cotare.

C.     Reguli de cotare.

D.     Reprezentarea si cotarea gaurilor netede.

E.      Reprezentarea si cotarea asamblarilor (prin filet, prin pene, prin conectori, prin nituire, prin lipire, prin sudare),

Tema 4: Executarea schitei dupa model

A.     Fazele premergatoare executarii schitei.

B.     Etapele executarii schitei.

Tema 5: Desenul la scara

A.     Scari de reprezentare utilizate în desenul tehnic.

B.     Fazele alcaturii desenului la scara.

Tema 6: Desene schematice

A.     Simboluri si scheme conventionale utilizate în reprezentari schematice.

B.     Scheme specifice domeniului Electronica si automatizai.

Partea II: Studiul materialelor

Tema 7: Metale si aliaje folosite în electronica si automatizari

a.     Metale si aliaje pentru conductoare electrice (cupru, aluminiu, otel). Proprietati fizice, chimice, mecanice si tehnologice.

b.     Metale si aliaje de mare conductibilitate pentru contacte (argint, aur, platina) Proprietati fizice, chimice, mecanice si tehnologice.

c.     Metale si aliaje cu înalta rezistivitate electrica (crom-nichel, constantan, manganina). Proprietati fizice, chimice, mecanice si tehnologice.

d.     Alte metale si aliaje de uz curent (plumb, staniu,zinc,tantal). Proprietati fizice, chimice, mecanice si tehnologice.

e.      Aplicatii: compact discul, cabluri, conectori, contacte, rezistoare constante, aliaje de lipit, ecrane de protectie împotriva câmpurilor perturbatoare electromagnetice, bimetale, termocupluri.

Tema 8: Materiale izolante folosite în electrotehnica si electronica

a.     Materiale izolante anorganice (sticla, mica, ceramica). Proprietati fizice, chimice, mecanice si tehnologice.

b.     Materiale izolante organice (materiale plastice termorigide si termoplaste, rasini naturale si sintetice, hârtie, uleiuri, rasini, siliconi). Proprietati fizice, chimice, mecanice si tehnologice.

c.     Materiale pentru izolarea conductoarelor si cablurilor (email, bumbac, matase, rasini poliuretanice, tesatura de sticla, rasini epoxidice). Proprietati fizice, chimice, mecanice si tehnologice.

d.     Aplicatii: dielectrici pentru condensatoare, fibre optice, suporturi pentru compact discuri.

Tema 9: Materiale semiconductoare.

a.     Materiale semiconductoare (definitie, proprietati). Tipuri (cu conductivitate intrinseca, cu conductivitate extrinseca de tip n, cu condcutivitate extrinseca de tip p).

b.     Jonctiunea pn (realizare, comportare la polarizare directa, comportare la polarizare inversa).

c.     Elemente semiconductoare (germaniu, siliciu, seleniu). Compusi semiconductori (sulfuri, carburi, oxizi).

Tema 10: Materiale magnetice

a.     Clasificarea materialelor electrotehnice din punct de vedere magnetic.

b.     Curba de magnetizare si marimi magnetice de material.

c.     Materiale magnetice moi (fierul, fonta, otelul, aliaje fier-siliciu, aliaje fier-nichel, aliaje fier-siliciu-aluminiu, aliaje fier-cobalt, ferite magnetice moi, aliaje magnetostrictive). Proprietati mecanice, termice, electrice si magnetice.

d.     Materiale magnetice dure pentru magneti permanenti (oteluri cu carbon, aliaje tip ALNICO, compusi cu pamânturi rare, ferite magnetice dure). Proprietati mecanice, termice, electrice si magnetice.

e.      Aplicatiile materialelor magnetice în electrotehnica si electronica (miezuri magnetice pentru transformatoare si masini electrice, ecrane magnetice, carcase pentru masini si aparate electrice, generatoare sonore, magneti permanenti, ferite).

Pentru parcurgerea continuturilor acestui modul se recomanda urmatoarea corelare a celor doua parti:

Numarul de ore alocat fiecarei teme este pur orientativ. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, în functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Pentru atingerea obiectivelor si dezvoltarea competentelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi derulate urmatoarele activitati de învatare:

Navigare pe Internet în scopul documentarii.

Vizite de documentare la agentii economici din zona geografica.

Discutii.

Explicatii oferite elevului.

Evaluarea continua este conditionata de precizarile continute de criteriile de performanta si de probele de evaluare introduse în standarul de pregatire profesionala

Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare:

Observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor, atitudinilor fata de o sarcina data, comunicarii.

Investigatia.

Metoda proiectului prin care se evalueaza modalitatile de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, materialelor si echipametelor, acuratetea tehnica, modul de organizare a ideilor si materialelor într-un raport.

Autoevaluarea prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si îsi poate impune un program propriu de învatare.

Tema în clasa.

Tema pentru acasa.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

Fise de observatie (pentru probe practice).

Fise test (pentru probe scrise).

Fise de autoevaluare (pentru probe orale si scrise).

Proiectul.

Portofoliul.

Nivelul de pregatire teoretica tehnologica este realizat corespunzator daca sunt îndeplinite criteriile de performanta ce pot fi atinse numai daca în procesul de învatamînt sunt asigurate conditiile de aplicabilitate descrise în standard.

RECOMANDĂRI PENTRU CURRICULUMUL ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

Curriculumul la decizia scolii este, în învatamântul profesional si tehnic, un curriculum în dezvoltare locala care presupune participarea si eforturile reunite ale mai multor factori implicati în procesul de educatie: elevi, cadre didactice, parinti, parteneri sociali (agenti economici, institutii/organizatii locale sau regionale, etc.). Optiunea pentru o astfel de componenta a curriculumului se integreaza strategiei de descentralizare, conform careia autoritatile publice locale trebuie sa joace un rol important în învatamântul profesional si tehnic datorita responsabilitatii si angajamentelor pe care le au fata de cetateni.

Curriculumul de dezvoltare locala este elaborat într-un cadru de parteneriat între scoala si comunitate si are în vedere:

resursele locale pentru instruire ( baza materiala a grupurilor scolare, cadrul de colaborare cu agentii economici )

cerintele locale pentru pregatirea în diverse calificari, care sa serveasca activitatilor economice desfasurate în zona.

Continutul curriculumului în dezvoltare locala pentru pregatirea de specialitate se elaboreaza de catre colective mixte formate din profesori si specialisti din domeniul în care elevii se pregatesc.

Scopul curriculumului în dezvoltare locala poate fi sintetizat în urmatoarele directii:

largirea domeniului ocupational, dar si adâncirea competentelor cheie, alaturi de competentele personale si cele sociale: comunicarea, lucrul în echipa, gândirea critica, asumarea responsabilitatilor, creativitatea si spiritul antreprenorial;

dobândirea cunostintelor si deprinderilor de derulare a unei afaceri propri pornind de la formarea profesionala într-o calificare;

promovarea valorilor democratice în curriculum, care sa le permita viitorilor absolventi sa devina cetateni responsabili ai unei societati deschise.

În planul cadru de învatamânt pentru scoala de arte si meserii, pentru curriculumul în dezvoltare locala au fost alocate, în cadrul culturii de specialitate, un numar de 184 ore/an în clasa a IX-a.

Repartizarea orelor pentru curriculumul de dezvoltare locala în clasa a IX-a

2ore/ saptamâna x 32 saptamâni într-un modul de specialitate care va aborda o tematica de specialitate la alegerea scolii

120 ore/an de instruire practica comasata ( 4 sapt x 30 ore/sapt)

Având în vedere ca pentru scoala de Arte si Meserii curriculumul are la baza Standardele de Pregatire Profesionala si este construit modular, pe structura unitatilor de competenta pentru dobândirea de abilitati cheie si a unitatilor de competenta tehnice, curriculumul în dezvoltare locala va viza, alaturi de celelalte module din trunchiul comun, atingerea de catre elev a acestor competente, în totalitatea lor.

Din repartizarea unitatilor de competenta pe module, rezulta pentru curriculumul în dezvoltare locala urmatoarea alocare de unitati de competenta:

la clasa a IX-a, Modulul de curriculum în dezvoltare locala va certifica unitatea de competenta pentru dobândirea de abilitati cheie Rezolvarea de probleme, iar Instruirea practica comasata va urmari certificarea unitatilor de competenta pentru dobândirea de abilitati cheie Organizarea locului de munca si Igiena si securitatea muncii.

Este posibil sa predati abilitati necesare pentru rezolvarea problemelor. Exista multe activitati practice ce pot fi utilizate pentru a dezvolta abilitati necesare pentru rezolvarea problemelor. Dupa identificarea nevoilor participantului la formare, în timpul evaluarii initiale, se poate stabili ce activitati sunt necesare pentru a dezvolta abilitati pentru rezolvarea problemelor.

Materiale necesare: o foaie A4 de carton alb; doua foi A4 de carton colorat (pentru practica); o rola de banda adeziva; foarfece; o masa, pentru lucru.

În 30 de minute, construiti un dispozitiv care, atunci când este lasat sa cada - nu propulsat spre cadere - de la o înaltime de 2 metri, va parcurge din pozitia initiala o distanta orizontala maxima.

Materiale necesare: foi de hârtie (trebuie utilizate toate foile puse la dispozitie); banda adeziva; foarfece.

În 30 de minute construiti un canal care va transfera o bucata de marmura de-a lungul unei distante orizontale maxime.

Materiale necesare: o bucata de marmura; o foaie de carton A2; agrafe de birou; banda adeziva; carioca (instrumente pentru desenat); foarfece.

Tehnici de Rezolvare a problemelor

Niveluri la care poate fi utilizata aceasta tehnica

Nivelurile 1-4

Tipuri de probleme

Toate problemele

Aceasta activitate se refera la identificarea PUNCTELOR TARI, PUNCTELOR SLABE, OPORTUNITĂŢILOR sI AMENINŢĂRILOR.

Aceasta metoda reprezinta o forma de evaluare a modului în care a fost rezolvata o problema.

Cum ar fi daca .?

În locul celuilalt .

Ax temporal

Tehnicile descrise mai sus reprezinta exemple de abordari ce pot fi utilizate pentru a dezvolta abilitati necesare unitatii de competente "Rezolvarea de probleme"; lista furnizata nu are un caracter exhaustiv, iar specificatiile si tipurile de probleme exemplificate au doar caracter orientativ.

Cum ar fi daca ... ?

În locul celuilalt

Ax temporal

Abilitatea de a alcatui si aplica un plan de rezolvare a unei probleme simple poate fi dezvoltata prin:

În locul celuilalt

Ax temporal

Instruire practica comasata ( 30 ore / saptamâna x 4 saptamâni = 120 ore )

Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Continuturile modulului sunt proiectate pentru 120 ore, care se vor desfasura cu precadere în societatile comerciale cu profil, sub îndrumarea unui colectiv format din maistri instructori din scoala si specialisti din unitatile respective.

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme si asupra ordinei de parcurgere în functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

În acelasi timp, se pot realiza, functie de posibilitatile scolii, si / sau alte teme, dar care sa permita atingerea competentelor agregate în modul.

Continuturile ce urmeaza a fi parcurse, orientativ, sunt prezentate mai jos:

Tema 1: Pregatirea conductoarelor electrice :

-taierea cablurilor la lungime (debitarea);

-fasonarea (îndepartarea straturilor ce acopera conductoarele pâna la dezizolarea lor) capetelor de cabluri;

-curatarea si metalizarea conductoarelor înainte de a se introduce în papucul de legatura;

-fixarea papucilor de legatura prin strângerea conductorului între tecile papucului (la rece);

-fixarea papucilor de legatura prin lipire (la cald);

-verificarea continuitatii traseelor electrice prin metode specifice;

-etichetarea (indicarea destinatiei legaturii ce s-a executat);

-norme specifice de igiena, protectia muncii si PSI.

Tema 2: Pozarea conductoarelor si efectuarea conexiunilor :

-montarea cablurilor cu bratara;

-montarea cablurilor cu scoaba;

-montarea cablurilor cu scoaba NBU;

-montarea cablurilor cu bride;

-montarea cablurilor cu sina suport si cleme UNITAS;

-montarea cablurilor pe suport din rasina presata;

-montarea cablurilor în tub de protectie;

-legarea conductoarelor de cupru prin matisare si prin lipire;

-legarea conductoarelor de aluminiu prin cleme triunghiulare;

-verificarea continuitatii traseelor electrice prin metode specifice:

-norme specifice de igiena, protectia muncii si PSI.

Tema 3: Lipirea conductoarelor si componentelor :

-pregatirea conductoarelor pentru lipire (dezizolare, decapare, metaliazare);

-pregatirea terminalelor componen-telor electronice (rezistoare, condensatoare, bobine) pentru lipire (taiere la dimensiune, decapare, introducere în gauri, îndoire);

-executarea lipirii cu ciocane sau pistoale de lipit;

-norme specifice de igiena, protectia muncii si PSI.

-îndreptarea;

-trasarea;

-debitarea;

-îndoirea;

-pilirea;

-polizarea;

-gaurirea;

-realizarea papucilor din tabla sau teava;

-realizarea carcaselor pentru bobine;

-realizarea colierelor;

-realizarea clemelor;

-realizarea contactelor;

-realizarea sasiurilor si carcaselor echipamentelor electrotehnice si electronice;

-norme specifice de igiena, protectia muncii si PSI.

Tema 5: Asamblarea transformatoarelor electrice :

-calculul simplificat al unui transformator de mica putere;

-realizarea carcasei transformatorului în functie de sectiunea miezului magnetic;

-realizarea înfasurarilor transformatoarelor;

-izolarea si montarea înfasurarilor;

-marcarea bornelor si realizarea conexiunilor transformatorului;

-împachetarea circuitelor magnetice mici (asamblarea tolelor);

-norme specifice de igiena, protectia muncii si PSI.

Tema 6: Montarea aparatelor în tablouri electrice :

-montarea aparatelor de masurat marimi electrice (ampermetre, voltmetre, wattmetre, contoare, cosfimetre, frecventmetre etc.);

montarea aparatelor de protectie (sigurante fuzibile, relee electromagnetice, relee termice etc.);

-montarea aparatelor de semnalizare (lampi de semnalizare, sonerii, buzere etc.);

-montarea aparatelor de conectare (întreruptoare, comutatoare, separatoare, contactoare etc.);

-montarea prizelor, fiselor, clemelor;

-norme specifice de igiena, protectia muncii si PSI.

Pentru atingerea obiectivelor se recomanda utilizarea urmatoarelor metode de predare-învatare:

explicatia;

demonstratia practica;

modelarea iconica si obiectuala;

conversatia euristica, exami-natorie, de fixare

descoperirea dirijata

exercitiul practic aplicativ pe grupe

lucrari practice individuale;

instructajul speci-fic la locul de munca;

Evaluarea continua este conditionata de precizarile continute de criteriile de performanta si de probele de evaluare introduse în standarul de pregatire profesionala

Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare:

Observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor, atitudinilor fata de o sarcina data, comunicarii.

Investigatia.

Autoevaluarea prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si îsi poate impune un program propriu de învatare.

Tema în clasa.

Având în vedere ca evaluarea implica probe practice, o fisa de observatie, semnata de evaluator, este singurul tip de dovada acceptata. Evaluatorul trebuie sa verifice capacitatea elevului, comparând modul în care elevul îndeplineste diverse sarcini cu o lista de verificare (fisa cu raspunsuri corecte) sau / si cu niste exemple de fapt. Candidatii trebuie sa îndeplineasca cu succes fiecare sarcina.

Titlul unitatii: Organizarea locului de munca

Competenta 3: Foloseste instructiunile de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor.

Evaluarea 7

Sarcina: Realizarea unui transformator de mica putere având în secundar U₂ = 9V si I₂ = 0,1A (calculul simplificat al transformatorului, stabilirea tipului si dimensiunilor tolelor, stabilirea numarului de spire din înfasurari si a diametrului sârmei utilizate, stabilirea dimensiunilor carcasei si realizarea ei, realizarea înfasurarilor, împachetarea tolelor, verificare).

Timp de lucru: 6 ore

7A. Utilizarea instructiunilor de lucru în functie de sarcinile date.

7B. Verificarea individuala a realizarii sarcinii date pe baza instructiunilor de lucru.

7C. Corectarea erorilor de realizare a sarcinilor de lucru, pe baza instructiunilor.

(*) O operatie gresita (daca e cazul) sau o operatie indicata de evaluator în situatia în care sarcina a fost îndeplinita corect.

Nota: Fisa poate fi utilizata pentru evaluarea competentei specificate în timpul desfasurarii oricarei alte lucrari / operatii fie din tematica prezentata, fie stabilita la nivelul scolii.

RECOMANDĂRI PENTRU ADAPTAREA CURRICULUMULUI LA ELEVII CU NEVOI SPECIALE CUPRINsI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE MASĂ

Principiul normalizarii privind integrarea acestor elevi în clasele din învatamântul de masa.

Pregatirea profesionala se va face conform planurilor de învatamânt de la învatamântul de masa.

Cadrele didactice vor acorda o atentie continua învatarii individualizate si diferentiate, aplicând metodologiile didactice si psihopedagogice cerute.

Întocmirea fiselor medicale si psihopedagogice ale fiecarui elev cu nevoi specialede catre profesorul consilier al scolii ( psihologul), dirigintele clasei si cadrele didactice de la clasa.

Întocmirea programelor de interventie la fiecare disciplina (modul de specialitate).

Urmarirea în procesul de învatamânt a realizarii principiului integrarii socio-profesionale în comunitate a elevilor cu nevoi speciale.

Evaluarea periodica a nivelului de pregatire a elevilor cu nevoi speciale, comparativ cu nivelul elevilor fara deficiente.

Interrelationarea pregatirii de cultura generala cu pregatirea de specialitate si cu instruirea practica, în vederea dobândirii competentelor descrise în standardele de pregatire profesionala.

Pentru elevii deficienti vizuali, surdo-muti si motori se pot utiliza planurile de învatamânt pentru scoala de arte si meserii cu adaptarile necesare.

În perioada scolarizarii, elevii cu nevoi speciale trebuie sa beneficieze de metodele specifice de predare-învatare, pentru ca la finalizarea profesionalizarii sa se integreze social si profesional.

Pentru reusita scolarizarii elevilor cu nevoi speciale în învatamântul de masa sunt necesare urmatoarele actiuni:

consilierea profesorilor din învatamântul de masa de catre profesori itineranti care au experienta în pregatirea acestor elevi;

prevederea unei perioade suplimentare de instruire (un semestru) pentru atingerea competentelor descrise în standarde;

înfiintarea în atelierele de instruire practica, laboratoarele tehnologice a conditiilor suplimentare privind mobilierul adecvat, mese de lucru dotate cu dispozitive, echipamente si aparatura speciala fiecarui tip de deficienta;

folosirea în procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea cunostintelor pentru elevii cu deficiente vizuale sau auditive;

întocmirea de programe vizând facilitarea comunicarii si relationarii, atât in cadrul activitatilor la clasa si ateliere, cat si formarea si dezvoltarea deprinderilor si capacitatilor de întelegere a relatiei profesor-elev, angajator-angajat, etc.

evitarea marginalizarii elevilor cu deficiente în colectivul clasei si a disconfortului psihic al elevilor;

Formarea competentelor profesionale si integrarea scolara si profesionala pot fi diferentiate potrivit principiului "resursa urmeaza nevoile elevului cu cerinte educative speciale "prin :

programe individualizate ( centrate pe elev)

programe pe grupe de nivel

programe interactive

programe vizând facilitarea comunicarii si relationarii în activitatile de la clasa si la instruirea practica

Se considera ca o asemenea abordare este benefica pentru elevii cu nevoi speciale daca:

se realizeaza profesionalizarea adecvata potentialului restant si capacitatilor psiho-intelectuale ale elevilor;

se ofera sanse egale de scolarizare prin scoala de arte si meserii tuturor elevilor cu deficiente usoare si medii;

calificarile profesionale pentru elevii cu nevoi speciale se vor alege de catre elevul deficient cu avizul comisiei de expertiza medicala, orientare scolara si profesionala. Acest aviz va fi dat de medicii experti în medicina muncii, orientare si profesionalizare.

Pentru domeniul Electronica si automatizari se pot integra elevi cu deficiente auditive si motorii, minore, la nivelul membrelor inferioare pentru calificarea Lucrator în electronica, automatizari.

Tabel de corelare a modulelor:

Saptamâna	Modul I	Modul II	Modul III	Modul IV
	Tehnologie generala electronica	Elemente de conceptie a produselor	Modul de curriculum în dezvoltare locala
				Instruire practica comasata

Observatie: