Elemente de proiectare curriculara
7.1. Precizari conceptuale
In sens larg, proiectarea reprezinta acea activitate de anticipare a demersurilor dintr-un domeniu de activitate, necesara planificarii, organizarii si desfasurarii proceselor si 656f51g activitatilor specifice in conditii optime.
Proiectarea curriculara reprezinta activitatea de orientare si pregatire a instruirii ca o conditie a eficientei intregului proces instructiv-educativ.
De cele mai multe ori, in practica curenta inca se confunda proiectare cu planificarea, mergand pana la subestimarea specificului de curriculum al instruirii (despre care am vorbit intr-un capitol anterior) si mentinerea la nivelul planificarii calendaristice si a programelor analitice.
Proiectarea curriculara evidentiaza saltul de la structura de organizare bazata pe continuturi definite explicit (,,ce invatam?") la o structura de organizare orientata valoric, prin intermediul unor obiective si metodologii (,,cum invatam?") cu efecte nu doar la nivelul programelor si a manualelor, ci si la nivelul planurilor de invatamant si al intregului sistem.
R.W. Tyler ( 1950) a conceput un model al proiectarii curriculare care este utilizat si astazi, pe urmatoarea structura:
a) selectia si definirea obiectivelor invatarii ( instruirii )
b) selectia si crearea experientelor de invatare
c) organizarea experientelor de invatare la niveluri formative superioare prin metodologii adecvate obiectivelor deja stabilite si continuturilor selectionate
d) organizarea activitatii de evaluare a rezultatelor instruirii conform criteriilor definite la nivelul obiectivelor pedagogice
Proiectarea curriculara se realizeaza la mai multe niveluri, putandu-se astfel realiza o proiectare globala specifica planurilor-cadru, ciclurilor/seriilor de cursanti, ariilor de interes si o proiectare esalonata la nivelul disciplinelor de studiu, pe an de studiu, semestru, saptamana, ora/curs.
In functie de structura prezentata mai sus, pentru o activitate eficienta, cadrul didactic/formatorul trebuie sa realizeze atat o proiectare calendaristica cat si o proiectare a unitatilor de invatare.
Proiectarea calendaristica ( Anexa 4a) concentreaza in unitati de invatare temele majore pe care le propune o disciplina de studiu, pe durata intregului an scolar/ de formare.
Obiectivele de referinta deriva din obiectivele cadru pe care le stabileste scoala/ institutia si vizeaza activitatea la nivelul unei catedre/discipline de studiu. Pentru invatamantul preuniversitar sunt prevazute in Curriculum National.
Continuturile reprezinta elemente ale temelor majore, subiecte pe care cadrul didactic, formatorul le propune in cadrul procesului instructiv-educativ (lectii, cursuri, seminare, etc.).Daca pentru o unitate de invatare sunt rezervate mai multe ore/seminare/cursuri trebuie sa se tina seama de faptul ca fiecare ora/seminar/curs trebuie sa aduca elemente de noutate; numarul de ore va viza unitatea de invatare si reprezinta suma orelor alocate pe ora de curs/de seminar.
Este indicat ca saptamana propusa sa fie notata cu 1, 2. pentru a fi evitate confuziile atunci cand din motive obiective datele se decaleaza.
Proiectarea unitatilor de invatare, detaliaza fiecare unitate de invatare(Anexa 4b) din proiectarea calendaristica; unitatea de invatare se va trece ca titlu pentru tabelul respectiv, iar continuturile se reiau din proiectarea calendaristica.
Obiectivele specifice vizeaza fiecare continut, pe cat se poate sunt operationale, vizibile ca si competente ale cursantilor si sunt atinse prin diverse activitati de invatare (strategii, metode pe care le utilizeaza cadrul didactic/formatorul ).
Resursele constituie o rubrica separata si vizeaza colectivul de elevi/cursanti-numarul si modul de organizare a acestora, resursele materiale - mijloacele de invatamant/de instruire, precum si timpul necesar fiecarei activitati sau,dupa caz, continutului respectiv.
Rubrica alocata evaluarii va preciza tipul de evaluare si modalitatile de realizare specifice acestuia ( instrumente de evaluare). Trebuie mentionat faptul evaluarea trebuie sa se realizeze pe parcursul si/sau la finalul fiecarei ore/seminar/curs si nu doar ca unitate de invatare distincta specifica verificarii si fixarii de cunostinte.
Aceste modele sunt foarte utile indeosebi atunci cand programul de formare/instruire se deruleaza asemanator cu instruirea scolara, pornind de la un curriculum specific institutiei/organizatii respective, pe parcursul a cel putin 6 luni (un semestru) - de exemplu, scoli tehnice si de specializare.
O sesiune de formare de 2-3 zile nu necesita intotdeauna astfel de proiectari, in aceste situatii foarte utile fiind agenda/desfasuratorul pe zile (Anexa 5), bineinteles parcurgandu-se etapele ce tin de planificarea si desfasurarea sesiunii de formare.
7.2. Functiile proiectarii:
a) Functia de anticipare este evidenta prin stabilirea finalitatilor educationale (ideal, scopuri, obiective) care anticipeaza schimbarile la care urmeaza sa se ajunga in urma proiectarii. Aceasta presupune o analiza si o diagnoza a unui intreg sistem de instruire (invatamantul romanesc in ansamblul sau, dar si sistemele specifice instruirii adultilor - scoli, centre de formare, etc.), avand ca reper schimbarile atat in plan intern cat si international la toate nivelurile activitatii umane - economic, stiintific, tehnic, tehnologic si social-politic.
b) Functia de orientare reprezinta de fapt caracterul de ghidaj al proiectarii in raport de idealul educational (modelul de personalitate dorit ) .
In acest sens, proiectare urmarind ca activitatile de instruire sa fie orientate in directia formarii si dezvoltarii unor competente superioare, stimulandu-se motivatia pentru invatare/formare.
c) Functia de organizare vizeaza organizarea strategica si metodica a intregii activitati instructiv-educative pe baza elaborarii unor documente specifice: structura sistemului de invatamant/instruire, planurile - cadru, proiectarea curriculara pe discipline de studiu, standarde de evaluare, etc.
d) Functia de reglare-autoreglare se realizeaza atat prin feedback-ul specific schimbului permanent de informatii la nivelul celor implicati in procesul instructiv-educativ, cat si prin backwash, prin impactul rezultatelor activitatii in raport de asteptari asupra intregului curriculum.
e) Functia de decizie se evidentiaza prin faptul ca in cea mai mare parte ( activitatea concreta de instruire), proiectarea se realizeaza in mod individual sau colectiv de catre fiecare cadru didactic sau formator,acestia fiind factori de decizie in acest sens.
f) Functia de inovare este o consecinta a posibilitatilor de interventie personala a fiecarui cadru didactic/ formator si se manifesta prin elaborarea de noi strategii, manuale, suporturi de curs, etc. cu scopul dezvoltarii la cursanti a unor competente superioare.
|
