Evaluarea reprezinta o componenta stabila a procesului de īnvatamānt, avānd preponderent un rol reglator atāt pentru activitatea de instruire a elevilor, cāt si pentru īmbunatatirea strategiilor didactice.
Functiile evaluarii.
1. F. de constatare daca o activitate s-a desfasurat īn conditii optime, sau īn ce fel de conditii.
2. F. de informare a societatii, asupra stadiului si evolutiei pregatirii diferitelor esaloane de subiecti.
3. F. de diagnosticare a cauzelor care au condus - eventual - la o eficienta necorespunzatoare a actiunilor.
4. F. de prognosticare asupra evolutiei viitoare a elevilor si de sugestii privind optimizarea procesului instructiv-educativ.
5. F. de decizie asupra pozitiei sau intrarii unui subiect īntr-o ierarhie, forma sau īntr-un nivel al pregatirii sale.
6. F. pedagogica, īn perspectiva subiectului si conducatorului proces 24124f512y ului instructiv-educativ, pentru a sti ce au facut si ce au realizat.
Formele evaluarii.
1. Evaluarea predicativa (initiala)
-Se realizeaza pentru elevii si clasele īnceputului de ciclu (clasa I) sau la clasele unde īnvatatorul preda pentru prima oara si nu beneficiaza de rezultatele testarilor din anul precedent, care sa-i permita cunoasterea posibilitatilor colectivului de elevi.
-Aceasta forma de evaluare se poate realiza, pentru o parte din probe la īnceputul anului scolar (alergarea de viteza, alergarea de rezistenta), iar pentru probele care vor intra īn sistemul de notare, īnaintea primului grupaj tematic de lectii planificat. Rezultatele testelor vor fi valorificate īn elaborarea sistemului de planificare (numar si durata unitatilor de īnvatare, a mijloacelor de actionare si a nivelului de exigente), care poate modifica scara de notare a elevilor stabilita initial de īnvatator.
2. Evaluarea continua (curenta)
Se face prin verificari sistematice pe parcursul programului de instruire, pe secvente mai mici (īn fiecare lectie sau la finalul unui grupaj tematic de lectii), avānd drept scop cunoasterea gradului de īnsusire de catre elevi a materiei predate sau aprecierea modului īn care s-a realizat un grupaj de lectii, cānd si dupa caz, se finalizeaza cu notare. Utilitatea evaluarii curente si valorificarea ei se regasesc īn analiza pe care o face īnvatatorul, privind modul de organizare, a metodelor si sistemelor de activitati din etapele urmatoare. Note curente nu se pot acorda elevilor pentru frecventa, indisciplina sau lipsa de echipament.
3. Evaluarea sumativa (finala)
Acest tip de evaluare se utilizeaza la probele de control care necesita o perioada mai lunga de pregatire si cu un grad ridicat de dificultate, cum sunt alergarea de rezistenta, jocul sportiv. Se finalizeaza de regula cu notarea elevilor.
Continutul evaluarii.
Presupune 3 faze : verificarea, aprecierea, notarea.
1. Verificarea.
Este procesul prin care subiectul executa o proba. Natura probelor este diferita. Uneori proba este īnsotita si de norme (baremuri) care exprima scala valorica de efectuare a probei.
Īn E.F., predomina verificarea practica, care urmareste identificarea capacitatii de aplicare a ceea ce se dobāndeste sau se dezvolta īn procesul instructiv-educativ.
2. Aprecierea.
Consta īn reflectarea realitatii īn constiinta īnvatatorului (realizarea unor judecati de valoare). Se utilizeaza atāt aprecierea verbala, care este curenta cu rol de feed-back pentru orice exersare a elevilor, dar si utilizarea unor simboluri numite note, calificative. Aprecierea este conditionata de natura probei la care este verificat elevul. Daca probele sunt masurabile, aprecierea este obiectiva si presupune efort mic. Daca probele nu sunt masurabile, aprecierea poate sa capete influente subiective, depinde de competenta profesionala, experienta didactica, nivelul de cunoastere al modelului E.F.S.
3. Notarea.
Este rezultatul unitatii dialectice dintre verificare si apreciere. Se materializeaza prin acordarea de note sau calificative.
Criterii de evaluare.
Decurg din obiectivele E.F.S., trebuie privite īn sistem.
Performanta motrica, rezultatul probelor de control masurabile.
Progresul realizat de subiect.
Cantitatea si calitatea elementelor īnsusite īn raport cu prevederile programei de specialitate.
Capacitatea elevului de a aplica īn practica elementele īnsusite.
Capacitatea elevului de restructurare, autoevaluare a elementelor īnsusite.
Nivelul cunostintelor teoretice īnsusite de elev.
Atitudinea elevului fata de E.F.S.(frecventa la lectii, participarea la actiunile competitionale sportive, modul de īndeplinire a unor sarcini organizatorice).
Nivelul de dezvoltare fizica a elevului.
Metode de evaluare.
Metode de verificare.
Trecerea probelor de motricitate prevazute de "sistemul national scolar de evaluare la disciplina E.F.S.", aplicat si īn functie de optiunile profesorului si elevilor, privind probele prevazute.
Trecerea unor probe de motricitate, stabilite de fiecare īnvatator pentru orele din C.D.S., conform principiului autonomiei.
Trecerea unor probe de cunostinte teoretice de specialitate (la clasele cu profil de educatie fizica).
Masurarea unor indici de dezvoltare fizica.
Executarea unor deprinderi si priceperi motrice, īn conditii analoage (asemanatoare) probei sau activitatii respective.
Executarea unor deprinderi si priceperi motrice īn conditii concrete de concurs.
Īndeplinirea de elevi a unor sarcini speciale organizatorice sau metodico-didactice, conducerea unor verigi din lectie, arbitraj, conducerea gimnasticii zilnice, conducerea recreatiei organizate pentru elevii claselor I-IV, aducerea unor materiale din vestiare.
Observarea curenta a elevilor si īnregistrarea datelor observatiei (reactie la efort, atitudini, comportamente īn ansamblu si īn situatii deosebite).
Metode de apreciere si notare (acordare de calificative).
M. Aprecierii verbale, atunci cānd aprecierea este īnsotita permanent de acordarea unor calificative.
Aprecierea si notarea pe baza unor norme (baremuri) prestabilite la nivel national sau local. Se mai numeste metoda absoluta si se aplica la unele probe pentru calitatile motrice.
Aprecierea si notarea prin comparatie (metoda relativa). Comparatia se face la nivel de clasa; profesorul aseaza īn ordine rezultatele si face scalarea acestora pe intervale corespunzatoare calificativelor. Este eficienta daca exista doar un rānd de clase.
Progresul individual se calculeaza indicele de progres calculat īn functie de valoarea performantionala initiala si finala.
Nivelul de executie tehnica sau tactica a deprinderilor si priceperilor motrice īn conditii de exersare partiala sau globala. Depinde de competenta profesionala a īnvatatorului.
Aprecierea si notarea īn functie de modul īn care elevii īndeplinesc unele sarcini organizatorice sau metodico-didactice.
Sistemul National scolar de Evaluare la disciplina E.F.S.
A fost introdus īn sistemul de īnvatamānt īn anul scolar 1999-2000
Criteriile de evaluare prevazute īn sistemul national vizeaza nivelul realizarii obiectivelor cadru si standardelor finale de performanta proprii fiecarui ciclu de īnvatamānt, cāt si a obiectivelor de referinta stabilite pentru fiecare clasa, īn domeniul capacitatii motrice, generale si specifice practicarii ramurilor de sport prevazute īn programa scolara.
Sistemul de evaluare este corelat cu prevederile actuale ale planului de īnvatamānt si continuturile programelor scolare, fiind aplicabil īn toate unitatile scolare, indiferent de conditiile avute; se adreseaza numai claselor care au prevazuta educatia fizica īn trunchiul comun.
Varietatea instrumentelor e valoarea asigura elevilor posibilitatea de a opta pentru sustinerea unora dintre acestea, corespunzator propriilor disponibilitati psihomotrice, interesului si traseelor individuale de instruire.
Metodologia de aplicare.
Sistemul National vizeaza evaluarea principalelor capacitati si competente, necesar a fi realizate īn aria curriculara E.F.S.(trunchi comun).
Pentru fiecare capacitate / competenta, sistemul prevede 2 - 3 variante de probe din care elevul poate opta pentru una din ele.
La clasele V-VIII, elevul va sustine anual : 1-2 evaluari la forta, 1-2 evaluari la atletism si cāte o evaluare la gimnastica si la joc sportiv.
Programarea evaluarilor pe semestre va fi realizata de īnvatator īn functie de conditiile de desfasurare a procesului de īnvatamānt.
Evaluarea calitatilor motrice vizeaza acumularile cantitative si calitative realizate pāna la sustinerea probelor, ca urmare a sistemelor de actionare folosite pe parcursul lectiilor. Evaluarea calitatilor motrice vizeaza si rezistenta, se poate face prin probele de atletism corespondente sau prin variantele de "naveta", prevazute īn sistem.
Evaluarea la probele si īntrecerile de sport va fi precedata de parcurgerea unuia sau mai multor grupaje de lectii īn functie de complexitatea si dificultatea lor.
Notele se acorda pe baza rezultatelor obtinute la sustinerea probelor si tinānd seama, dupa caz de criteriile privind starea de sanatate, disponibilitatile motrice, atitudinea fata de procesul de īnvatamānt si progresul realizat, prevazute īn fisa individuala.
Sistemul National prevede bareme minimale echivalente notei 5, pentru acordarea notelor superioare si inferioare notei 5 comisiile metodice ale profesorilor sau fiecare profesor vor elabora scale de notare proprii. Valoarea performantelor si echivalarea lor īn note vor fi stabilite īn functie de numarul de ore saptamānal si conditii concrete de lucru.
La gimnastica acrobatica si joc sportiv, Sistemul National cuprinde variante de probe cu dificultati diferite, la care aprecierea va fi facuta din nota maxima 8, 9 si 10.
Īn afara notelor acordate conform Sistemului National, profesorul va realiza si evaluari curente din celelalte continuturi predate.
Evaluarea sumativa vizeaza probele de control care necesita o perioada mai lunga de pregatire si cu un grad marit de dificultate, cum sunt : alergarea de rezistenta, jocul sportiv.
Sistemul de evaluare va fi adus la cunostinta tuturor elevilor si afisat la joc vizibil.
Fisa individuala.
Este folosita pentru īnregistrarea rezultatelor si notelor obtinute de elevi la probele de evaluare.
Cuprinde: datele personale, probele prevazute de Sistemul National, probele de evaluare curente si date semnificative (care pot influenta notarea elevilor, acestea fiind marcate cu un semn conventional).
Utilizarea fisei asigura:
-aprecierea operativa si obiectiva a evolutiei elevului pe parcursul ciclului de ībvatamānt
-constatarea optiunilor anuale ale elevilor pentru diferite probe
- argumentarea dotarii, transmiterea informatiei despre clasa, īn cazul schimbarii cadrului didactic sau a transferarii elevului
-autoevaluarea profesorului si evaluarea obiectiva a acestuia de catre organele competente.
Calitatea motrica - forta se evalueaza de doua ori pe an, prin cupluri de cāte doua probe vizānd segmente diferite, conform optiunilor elevilor. Pentru fiecare cuplu de probe se īnscrie īn catalog cāte o nota, provenita din media notelor obtinute la cele doua probe care au alcatuit cuplul.
La clasele care au īn schema orara o ora pe saptamāna se evalueaza un singur cuplu de probe.
Calitatea motrica - viteza se evalueaza prin proba atletica - alergare de viteza pe 50 m - iar atunci cānd nu exista spatiul necesar se utilizeaza proba "naveta 5 x 10 m". Din celelalte probe de atletism elevul va fi evaluat, conform optiunii, la una dintre acestea. La clasele care au īn schema orara o ora pe saptamāna se renunta la una din cele doua probe.
La gimnastica, conform optiunilor elevilor, acestia vor fi apreciati cu o singura nota pentru una din urmatoarele variante :
- gimnastica acrobatica;
- saritura la un aparat;
- acrobatica si saritura, cumulativ.
La gimnastica acrobatica notarea se face astfel :
-elevii care opteaza pentru executarea elementelor izolate vor fi apreciati din nota maxima 9 ;
-elevii care opteaza pentru exercitiul la sol vor fi apreciati din nota maxima 10.
La jocurile sportive, potrivit optiunii comune profesor-elev se poate preda un singur joc pentru īntreaga clasa sau doua jocuri diferite.
Notarea elevilor se realizeaza astfel :
-elevii care opteaza pentru executarea separata a procedeelor tehnice de baza vor fi apreciati din nota maxima 8 ;
-elevii care opteaza pentru executarea structurii tehnico-tactice vor fi apreciati din nota maxima 9 ;
-elevii care opteaza pentru jocul bilateral vor fi apreciati din nota maxima 10.
Distribuirea probelor de evaluare pe semestre este la latitudinea profesorului, cu conditia asigurarii pregatirii corespunzatoare si sustinerii a minimum 2-3 probe semestrial (īn functie de schema orara). Probelor din sistemul national li se adauga si probe de evaluare curenta.
Pe parcursul anului scolar, la clasele īn care schema orara cuprinde doua ore saptamānal se acorda obligatoriu 6 note, dupa cum urmeaza :
- 2 note pentru calitatea motrica forta ;
- 1 nota pentru alergarea de viteza sau "naveta" ;
- 1 nota pentru alta proba de atletism, la optiunea elevului ;
- 1 nota la gimnastica acrobatica, saritura la un aparat sau o medie īntre cele doua ;
- 1 nota la jocul sportiv.
La clasele pentru care schemele orare prevad o ora pe saptamāna se acorda obligatoriu 4 note pe an scolar, dupa cum urmeaza :
- 1 nota pentru calitatea motrica forta ;
- 1 nota pentru o proba atletica ;
- 1 nota pentru gimnastica ;
- 1 nota pentru jocul sportiv.
|
