Evaluarea in procesul de invatamant
1.Evaluarea-componenta fundamentala a procesului de invatamant
2. Obiectivele si functiile evaluarii scolare
3. Strategii de evaluare a randamentului scolar
4. Rolul si impo 818f58i rtanta evaluarii in :
-educarea capacitatii de autoapreciere
-prevenirea esecului scolar
-reorganizarea activitatii in scolile speciale
-dezvoltarea personalitatii elevilor
5. Modalitati de elaborare a probelor de evaluarea si a itemilor .
1.Evaluarea -componenta fundamentala a procesului de invatamant
Daca in cadrul didacticii traditionale, evaluarea avea un rol episodic, intervenind numai in cazul ierarhizarii elevilor si selectarea pentru a trece in diverse cicluri de scolaritate si nu era inclusa in structura procesului de invatamant, la ora actuala, evaluarea face parte integranta din PI alaturi de obiective, continuturi, metode, forme de organizare.
EVALUAREA este o componenta esentiala a activitatii de invatamant in general, a procesului didactic in special.
Evaluarea scolara reprezinta un ansamblu de activitati dpendente de anumite intentii. Scpul evaluarii nu este de a parveni la anumite date, ci de a perfectiona procesul educativ.
Conceperea si desfasurarea PI presupun realizarea mai multor actiuni:
Secventa I
-stabilirea scopurilor si obiectivelor
-organizarea si desfasurarea activitatii pentru realizarea obiectivelor
-evaluarea rezultatelor
Secventa II
-adoptarea deciziilor de ameliorare a activitatii
Concluzie :
TEORIA EVALUARII-ca sistem de conceptii, principii si tehnici referitoare la masurarea si aprecierea rezultatelor scolare si a procesului didactic -este componenta a tehnologiei didactice.
Operatiile principale ale evaluarii:
Evaluarea presupune realizarea mai multor operatii care constau in :
masurarea fenomenelor pe care le vizeaza evaluarea
interpretarea si aprecierea datelor obtinute
adoptarea deciziilor ameliorative.
1.exactitatea masuratorilor depinde de :
-calitatea probelor, instrumentelor aplicate
-gradul de adecvare la fenomenele masurate
-priceperea evaluatorului
2. presupune emiterea unei judecati de valoare asupra rezultatului unei masuratori
3.concluziile desprinse din interpretarea datelor evaluarii rezultatelor.
In privinta evaluarii sunt 2 teorii cu valoare explicativa ( precizeaza laturile activitatii de invatamant asupra carora actioneaza evaluarea).
extinderea actiunilor evaluative, de la verificarea si aprecierea rezultatelor ( obiectiv traditional al acestora) la evaluarea procesului.
conceperea unor modalitati mai eficiente de integrare a evaluarii in activitatea didactica.
Evaluarea are scopul sa furnizeze informatiile necesare ameliorarii activitatii pentru ca aceasta sa se perfectioneze ( in etapele viitoare).
2. Obiectivele si functiile evaluarii
FUNCTIILE EVALUARII
A . Functii generale
1. Functia de constatare si apreciere, daca o activitate instructiva s-a derulat ori a avut loc in conditii optime, o cunostinta a fost asimilata, o deprindere a fost achizitionata.
2. Functia de informare a societatii, prin diferite mijloace , privind stadiul si evaolutia pregatirii populatiei scolare;
3. Functia de diagnosticare a cauzelor care au condus la o slaba pregatire si la o eficienta scazuta a actiunilor educative;
4. Functia de prognosticare nevoilor si disponibilitatilor viitoare ale elevilor sau ale institutiilor de invatamant.
5. Functia de selectie sau de decizie asupra pozitiei sau integrarii unui elev intr-o ierarhie, intr-o forma sau intr-un nivel al pregatirii sale;
6 . Functia pedagogica , in perspectiva elevului ( motivationala, stimulativa, de orientare scolara si profesionala, de intarire a rezultatelor, de formare a unor abilitati, de constientizre a posibilitatilor), si in perspectiva profesorului ( pentru a sti ce a facut si ce are de realizat in continuare).
3. Strategii de evaluare a randamentului scolar
Evaluarea initiala
=modalitatea de evaluare ce se realizeaza la inceputul unui program de instruire .
Importanta
-in primul rand, are o mare valoare diagnostica, pentru ca prin ea se identifica premisele care pot sta la baza instruirii care urmeaza si in functie de care ar trebui sa se proiecteze intregul proces de instruire -invatare.
Exemplu: in invatamantul american-intrarea in ciclul prescolar se realizeaza inca din anii 20 prin aplicarea unor probe ce vizau : psihomotricitate , competente de comunicare, capacitate de relationare , poate fi relevata si prin obiectivele ce pot fi atinse in cadrul ei :
1. Volumul de cunostine si informatii pe care le poseda elevii la inceputul unui program de instruire.
Desi la ora actuala, invatamantul nu mai vizeaza in mod exagerat dobandirea unui exagerat de cunostinte, informatii, se admite totusi ca orice instruire ulterioara nu se poate realiza daca elevii nu poseda un volum acceptabil de cunostinte care prin natura lor pot sa faciliteze, sa se constituie in premise favorabile pentru cunostintele ce urmeaza a fi asimilate.
2. Capacitatea de aplicare a acestor cunostinte pentru ca nu de putine ori se poate intampla ca elevii sa posede au volum considerabil, dar in final sa nu le poata aplica atunci cand trebuie sa rezolve anumite sarcini/ activitati( ex. pot poseda la o limba straina , un vocabular acceptabil dar nu-l pot utiliza in conversatii).
3. Investigarea motivatiei pe care o au elevii pentru activitatea de instruire si pentru anumite obiecte de invatamant.
Motivatia la modul general reprezinta parghia cea mai importanta care poate sustine intreaga desfasurare a activitatii de instruire.
Multi cred ca instruirea e facilitata nu atat de motivatie, ci mai ales de cunostinte de valoarea instrumentala pe care le poseda elevii si care ar putea sa garanteze succesul ulterior , chiar daca motivatia nu e prea puternica pentru o disciplina sau altele. Practica divedeste ca de multe ori elevii care sunt bine motivati pentru anumite discipline, chiar daca au anumite goluri pot face progrese mai mari comparativ cu altii fara goluri dar care sunt mai putin motivati.
Unor elevi le poate fi specifica o motivatie pozitiva - ei vor invata pentru a obtine succese, in timp ce altii, vor fi motivati de o motivatie negativa- nu-i intereseaza susccesul, ci evitarea esecului.
In alte cazuri , elevilor le poate fi specifica o motivatie de tip intrinsec / extrinsec = profesorul trebuie sa cunoasca ce fel de motivatie caracterizeaza fiecare elev, pentru ca ulterior sa gaseasca parghiile pentru a-i motiva satisfacator pe toti , chiar daca intre ei exista diferente.
Acest lucru se poate realiza prin aplicarea unor chestionare, prin convorbiri cu elevii.
Cunoasterea motivatiei inca din faza initiala a instruirii reprezinta un aspect foarte important pentru ca garanteaza buna desfasurare , o evaluare coerenta a dezvoltarii personalitatii.
4.Identificarea ritmurilor de munca intelectuala a elevilor
Elevii nu se deosebesc intre ei numai din perspectiva abilitatilor cognitive, afective, ci si din privinta unor ritmuri , care daca nu sunt respectate de cadrul didactic pot determina aparitia unor discrepante in performantele elevilor sa fie apropiate valoric ( foarte putini elevi vor obtine note mici, majoritatea vor obtine note mari).
Prin intermediul acestor forme se poate obtine o imagine fidela a posibilitatilor pe care le au elevii.
Functie de rezultatele obtinute prin evaluarea initiala exista posibilitati sa se ia mai multe decizii.
a) daca posibilitatile elevilor sunt reduse , exista goluri in pregatirea lor care nu asigura inceperea programelor de instruire, atunci e mai indicat sa se realizeze activitati de recuperare inainte de instruire, pentru a se asigura minimal premisele ce pot garanta succesul instrurii ulterioare .
b) daca posibilitatile elevilor sunt acceptabile, dar nu au o motivatie adecvata, nici ritmuri foarte alerte=programul sa fie conceput astfel incat cerintele sa se inscrie in zona proximei dezvoltari care la randul sau va fi mai limitata.
c) Posibilitati foarte bogate, motivatie puternica, ritmuri alerte ,exista posibilitati ca respectivul program de instruire sa fie accelerat: sarcinile sa fie plasate in ZPD, dar ea va fi mai extinsa.
Foarte important:
Evaluarea presupune constatarea si emiterea unor judecati de valoare atat asupra rezultate;lor , cat si a procesului insusi. Din aceasta rezulta ca actul de evaluare implica 2 operatii corelate, alcatuind un tot unitar masurarea si aprecierea.
Masurarea = aplicarea unot tehnici , probe ,pentru a cunoaste efectele actiunii instructiv-educative si a obtine date.
Aprecierea = procesul de judecare a rezultatelor constatate, prin compararea lor cu scopurile urmarite.
Evaluarea initiala se realizeaza prin examinari orale si / sau scrise.
Datele obtinute la concentrarea activitatii in 3 planuri:
modul adecvat de predare -invatare a noului continut
organizarea unui program de recuperare pentru intreaga clasa
adoptarea unor masuri de sprijinire si recuperare a unor elevi.
Evaluarea formativa
A evalua inseamna a determina in ce masura obiectivul a fost atins.
Evaluarea continua, formativa= denumita astfel pentru ca ea insoteste procesul de instruire pe intreaga lui desfasurare.
Avantaje :
Ii informeaza in mod continuu pe elevi in legatura cu progresele pe care le-au facut in activitatea de instruire- unii elevi pot dezvolta comportamente prin care pot mentine rezultate bune, altii pot sa inlature deficientele care persistau in sistemul lor de pregatire.
Primind informatii in mod permanent elevii vor deveni mai motivati.
Are un rol reglator in sensul ca realizandu-se o investigare permanenta asupra felului in care se desfasoara procesul de instruire, pot fi depistate elementele procesului care au generat aparitia unor rezultate nesatisfacatoare.
Existenta acestor avantaje ale evaluarii continue pune probleme numai in legatura cu frecventa pe care trebuie s-o dobandeasca aceasta evaluare in economia generala a procesului de instruire. Sub acest aspect unii autori considera ca s-ar putea realiza evaluari continue in cadrul fiecarei secvente de instruire, in timp ce altii considera ca in primul rand ( din motive de timp) s-ar putea realiza o evaluare continua dupa percurgerea unui anumit numar de lectii/ capitole daca ele nu sunt prea voluminoase.
Optiunea pentru o strategie sau alta depinde si de evenimentele cu care se incearca realizarea acestor evaluari.
Daca e vorba de teste de cunostinte mai consistente, atunci evaluarea continua nu se va putea realiza in cadrul fiecarei lectii, pentru ca ar presupune alocarea unui procent prea mare de timp.
Daca se opteaza pentru instrumente mai putin elaborate ( fise de lucru) e posibil ca evaluarea continua sa se realizeze la fiecare lectie.
Evaluarea sumativa -cumulativa
Evaluarea presupune constatarea si emiterea unor judecati de valoare atat asupra rezultatelor , cat si a procesului insusi. Actul de evaluare implica 2 operatii corelate: masurarea prin aplicarea unot tehnici , probe si aprecierea care presupune ,procesele de judecare a rezultatelor constatate.
Evaluarea sumativa :
forma traditionala de evaluare
se afce la sfarsitul unei perioade de instruire ( semestru, an scolar, ciclu de scolaritate).
are un caracter de bilant:se poate demonstra in ce masura obiectivele educationale au fost atinse de-a lungul unui interval delimitat de timp si care e progresul inregistrat fie in:
-privinta volumului de cunostinte si informatii dobandite
-fie de deprinderi de munca intelectuala
-fie de atitudini, convingerile formate in urma asimilarii.
4. prin intermediul ei e posibil sa se evaluaeze un volum mare de cunostinte( examana, teste care pot evalua materia unui intreg an de scolaritate).
5. a inceput sa fie realizata si de alte organisme( comunitatea, unitati economice).
LIMITE
-cand se efectueaza la scara extinsa presupune costuri semnificative: materialele folosite, persoane implicate in evaluare
-realizandu-se la sfarsitul perioadei de instruire nu mai pot avea loc interventii ale profesorului cand se constata deficiente, lacune.
-nu poate surprinde, datorita volumului mare de cunostinte, unele aspecte de detaliu.
Concluzie: nu este indicat ca examinarea elevilor sa se faca numai prin evaluarea sumativa.
1. Evaluarea de preinvatare
- se efectueaza la inceputul programului de predare-invatare si are menirea de a stabili nivelul de pregatire al elevului;
-are rol de diagnoza initiala, de inregistrare a lacunelor ,dificultatilor;
-se constituie in premise pentru proiectarea programului de invatare;
-nu trebuie conceputa in scop de etichetare , ci ca un instrument de proiectare a procesului de :
-invatare
-compensare
-ameliorare
Pe baza ei profesorul:
-reia cunostintele lacunare in perioada de evaluare
-organizeaza un program de recuperare pentru toata clasa
-proiecteaza un program individualizat pentru sprijinirea pedagogica si recuperarea unor elevi.
2. Evaluarea de postinvatare
-se realizeaza la fel ca si evaluarea de preinvatareprin:
-probe de cunostinte
-abilitati
-deprinderi
-competente
-prin ea se urmareste cunoasterea nivelului de pregatire al elevului
-surprinderea punctelor lor critice, a lacunelor
-urmareste sa previna situatiile de esec.
-este insotita si de RETROPROIECTAREA PROGRAMULUI DE INVATARE
-nu este echivalenta in totalitate cu traditionala recapitulare ,sistematizare a cunostintelor.
FORMULA DE RETROPROIECTARE:
Presupune:
-o activitate diferentiata
-o reevaluare a strategiei didactice
-o activitate specifica de inlaturare a dificultatilor de invatare.
3. Evaluarea globala
-urmareste cu precadere inregistrarea comportamentelor , corespunzatoare obiectivelor generale.
Rolul si importanta evaluarii in:
-educarea capacitatii de autoapreciere
autoevaluarea poate sa mearga de la autoaprecierea verbala si pana la autonotarea mai mult sau mai putin supravegheata de catre profesor.
= constituie un obiectiv important al activitatii scolare;
=devine un mijloc de formare a elevilor
-se poate realiza inca in invatamantul prescolar.
- cultiva motivatia fata de invatatura si atitudinea pozitiva, responsabila ,fata de propia activitate.
- ii ajuta pe elevi sa aprecieze rezultatele obtinute si sa inteleaga eforturile necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite.
Conditii principala:
-intelegerea de catre elevi a criteriilor de apreciere dupa care se conduce invatarea.
Tehnici folosite:
Autocorectarea sa corectarea reciproca -este un prim pas exercitiu pe calea dobandirii autonomiei in evaluare. Elevul este solicitat sa-si depisteze operativ unele erori, minusuri, in momentul realizarii unor sarcini de invatare. In acelasi timp, pot exista momente de corectare a lucrarilor colegilor. Depistarea lacunelor proprii sau pe cele ale colegilor, chiar daca nu sunt sanctionate prin note, constituie un prim pas pe drumul constientizarii competentelor in mod independent.
Autocorectarea controlata - in cadrul unei verificari , elevul este solicitat sa-si acorde o nota, care este negociata apoi cu profesorul sau impreuna cu colegii. Cadrul didactic are datoria sa argumenteze si sa evidentieze corectitudinea sau incorectitudinea aprecierilor avansate.
Notarea reciproca- elevii sunt pusi in situatia de a-i nota colegii, prin reciprocitate, fie la lucrarile scrise, fie la ascultarile orale. Aceste exercitii nu trebuie neaparat sa se concretizeze in notare efectiva.
Metoda de apreciere obiectiva a personalitatii - conceputa de psihologul Gheorghe Zapan , metoda data consta in antrenarea intregului colectiv al clasei, in vederea evidentierii rezultatelor obtinute de acestia prin coroborarea a cat mai multe informatii si aprecieri- eventual prin confruntare -in vederea formarii unor reprezentari cat mai complete despre posibilitatile fiecarui elev in parte si ale tuturor la un loc.
Prevenirea esecului scolar
Esecul scolar este un fenomen scolar preponderent individual
-prevenirea si combaterea esecului scolar presupune cunoasterea formei concrete de manifestare si a cauzelor specifice care l-au generat.
Reusita scolara presupune conlucrarea factorilor:
Factori biologici Factori sociali
-varsta -mediul familial
-dezvoltarea fizica -grup scolar
-starea de sanatate
interni Reusita scolara a elevului externi
Factori psihosociologici Factori pedagogici
-cognitivi ( dezvoltarea intelectuala) -organizarea si desfasurarea procesului
-non-cognitivi( atitudini, interese) -resurse
-pregatirea pedagogica
In legatura cu organizarea si desfasurarea procesului de invatamant , ca factor al reusitei scolare, trebuie mentionata necesitatea adaptarii activitatii didactice, a metodelor, mijloacelor, continuturilor la particularitatile diferitelor grupuri de elevi.
Cunoasterea particularitatilor psihofizice ale elevilor reprezinta conditia necesara adaptarii strategiilor de tratare diferentiata a elevilor- necesitatea unei actiuni sistematice de psihodiagnoza.
O alta cale prin care se poate asigura succesul scolar ( evitarea esecului)- influenta pozitiva a mediului social , mai ales familial in care se dezvolta elevul ( mai ales in primele trepte ale scolaritatii).
Pseudodeficienta mintala
-o problema specifica legata de succes -insucces este cea a DEBUTULUI SCOLAR
-intrarea in scoala ,anumiti elevi pot prezenta anumite caracteristici care le creeaza dificultati in indeplinirea cerintelor scolii si progresul in invatare ( cu referire la diferite deficiente sau tulburari de comportament care necesita o tratare adecvata).
Aceste probleme sunt definite in literatura de specialitate prin termenii de :
-imaturitate scolara
-aptitudini pentru scolaritate-adica pentru a se putea adapta si a beneficia de invatarea scolara, dezvoltarea fizica si psihica a copilului trebuie sa atinga un anumit grad de maturitate.
Aceasta maturitate scolara- vizeaza atat dezvoltarea intelectuala a acesteia, cat si aspecte non-intelectuale de personalitate ( afectivitate, sociabilitate, motivatie).
-este importanta decizia pentru integrarea scolara a unor copii-amanarea acesteia in cazul unei imaturitati scolare.
TEORIA ZPD-importanta in acest sens
Gradinita (ce are ca obiectiv pregatirea pentru scoala)- scoala pot constitui un alt factor de inadaptare datorita:
-continutului instruirii ( trecerea brusca de la activitatea libera la activitatea desfasurata dupa un program strict obligatoriu);
-notele distinctive ale relatiei pedagogice.
Pregatirea copilului in scopul adaptarii cerintelor scolare si evitarea esecului ( mai ales primele clase) vizeaza structura intregii personalitati.
cu referire la dezvolatrea fizica, sunt necesare insusirii deprinderile de citit-scris
a abilitatilor manuale
a intereselor cognitive
dezvoltarea psihosociala exprimata in sociabilitate, capacitate de mobilizare energetica si psihica pentru activitatea pe care o implica programul zilei scolare
trasaturi ale vointei
importanta relatiei educator-elevi=cooperare, incredere, stimulare
5.Modalitati de elaborare a probelor de evaluare si a itemilor
Testele au avantajul ca permit verificarea intregii clase intr-un timp foarte scurt, incercand sa cuprinda esentialul din intreaga materie de asimilat si deteminand formarea unor deprinderi de invatare sistematica in ceea ce-i priveste pe elevi. Testele favorizeaza o invatare ce apeleaza la detalii, la secvente informationale izolate, si nu stimuleaza formarea capacitatilor de prelucrare a acestora , de sinteza sau creatie.
Elaborarea unui test docimologic constituie o activitate dificila si presupune parcurgerea mai multor etape:
a. Precizarea obiectivelor, realizare unei concordante intre acestea si continutul invatamantului.
b. Documentarea stiintifica- identificarea si folosirea surselor ce conduc la o mai buna cunoastere a problematicii vizate.
c. Avansarea unor ipoteze, prin conceperea sau selectionarea problemelor reprezentative pentru intreaga materie asupra careia se face verificarea . profesorii trebuie sa cunoasca foarte bine atat continutul de verificat, cat si posibilitatile elevilor. Profesorul va reflecta asupra unei serii de probleme precum: ce tip de test propunem, test de invatare sau discriminare ( testul de invatare pune accentul pe aflarea performantei elevului, stabilind starea de reusita sau de esec, iar cel de discriminare are drept rol clasificarea subiectilor , prin raportarea rezultatelor obtinute de acestia, unele de celelalte), test de viteza ( rapiditate) sau de randament ( numar de raspunsuri corect), test de redare mimetica a informatiei sau test de prelucrare creatoare? Specialistii recomanda folosirea unui singur tip de item sau a cel mult doua, pentru facilitarea interpelarii rezultatelor.
d. Experimentarea testului , adica aplicarea lui la o populatie determinata.
e. Analiza statistica si ameliorarea testului. Itemii alesi in vederea includerii lor in testare trebuie sa acopere o parte cat mai importanta din materia de exminat si sa nu realizeze doar o examinare prin " sondaj'.
Tipologia itemilor
In functie de tipul raspunsurilor, testele pot fi cu raspunsuri deschise si cu raspunsuri inchise.
Primul tip stimuleaza creativitatea , judecata si spiritul critic. Raspunsurile sunt formulate in intregime de catre elevi. Acest tip ingaduie fie itemi sub forma de redactare, in sensul ca elevii au ocazia sa desfasoare o tema, fie itemi cu raspunsuri scurte, prin recurgerea la propozitii sau fraze nu prea lungi.
Testele cu raspunsuri inchise prezinta trei variante:
a. itemi tip alegere multipla, prin care se ofera mai multe solutii din care numai una este cea corecta;
b. itemi tip adevarat-fals;
c. itemi pereche, in care elevilor li se cere sa gaseasca notiuni sau idei corelate cu cele prezentate in intrebari.
Indicele de eficacitate a unui test se stabileste pornind de la masura in care itemii fac discriminarea intre elevii buni si cei slabi, permitand stabilirea unei scari si ordonarivalorice ale elevilor. Trebuie acordata o mare atentie procesului de elaborare a itemilor.
A. Itemi obiectivi
Itemii obiectivi masoara rezultate ale invatarii situate la nivelurile cognitive inferioare:cunostinte, priceperi si capacitati de baza.itemii obiectivi pot fi folositi la orice disciplina, in functie de scopul testului, obiectivele verificate si continuturile masurate, ceea ce reprezinta un avantaj important in raport cu celelalte categorii de probe.
Din categoria itemilor obiectivi fac parte:
itemii de tip alegere duala- care propun alegerea unui raspuns din doua date: da-nu, adevarat-fals, corect-gresit;
itemii de tip pereche sau imperechere- care presupune realizarea unor corespondente ideatice, unele jucand rolul de premise, altele de consecinte;
itemii de tip alegere multipla- prin care se solicita identificarea unui raspuns dintr-o lista mai larga, din care unul este corect, iar celelate par a fi corect.
Trasatura principala a itemilor obiectivi o constituie obiectivitatea ridicata in masurarea si aprecierea rezultatelor invatarii.itemii obiectivi dezvolta capacitatea elevului de a identifica, de a selecta .
Specificitatea itemilor obiectivi consta in faptul ca :
-se bazeaza pe un model corect
-raspunsul corect este unul sisngur
-elevul trebuie sa aleaga raspunsul dintr-o lista de variante propuse.
-acordarea punctajului stabilit se face cu obiectivitate
Avantaje :
-se caracterizeaza prin fidelitate ridicata
-testeaza un numar de elemente de continut, intr-un timp scurt.
Specificitatea itemilor cu alegere duala :
-solicita asocierea unuia sau a mai multor enunturi cu una dintre componentele cuplurilor de alternative duale: adevarat-fals/ da-nu, corect-incorect/
Avantaje:
-abordarea, intr-un interval de timp redus, a unui volum mare de rezultate ale invatarii situate la nivelul cunoasterii si intelegerii;
-itemii se construiesc relativ simplu si sunt usor de cuantificat;
-se poate elabora un model complet al raspunsului corect.
Dezavantaje :
-solicita rezultate ale invatarii de complexitate scazuta
-nu se poate utiliza in situatii complexe , in care nu exista un singur raspuns corect;
B.Itemi semiobiectivi
Itemii semiobiectivi cuprind intrebari si cerinte care presupun elaborarea raspunsurilor de catre elevi si pot folositi la orice disciplina ( modul) si pentru toate etapele de evaluare ( initiala , continua, sumativa) , in functie de :
-scopul testului
-obiectivele verificate
-continuturile masurate, ceea ce reprezinta un avantaj deoasebit in raport cu celelate categorii de probe
Din categoria itemilor semiobiectivi fac parte:
itemi de tip raspuns scurt, formulati intr-o maniera directa si concisa , specificand in mod clar natura raspunsului corect;
itemi de completare, ce solicita drept raspuns cateva cuvinte care se inscriu in contextul ideatic oferit, acesti itemi apar ca un fel de raspunsuri eliptice, incomplete, elevul urmand sa definitiveze campuri ideatice sau argumentative.
Itemi de tip structurate, constituie din mai multe subintrebari legate printr-un element comun.
Trasatura principala a itemilor semiobiectivi consta in faptul ca elevul este pus in situatia de a construi un raspuns, si nu de a-l alege. Cu acest prilej , elevul are posibilitatea sa-si manifeste intr-o anumita masura creativitatea si personalitatea. Itemii semiobiectivi masoara o gama mai larga de capacitati intelectuale, avand nivel de dificultate variabil.
-raspunsul corect este unul singur, dar pot fi utilizate forme de prezentare
-acordarea punctajului se face dupa un barem stabilit anterior, care poate varia de la un profesor la altul.
Testeza un numar de elemente de continut , intr-un timp scurt;
Asigura informatii vizand insusirea notiunilor de baza ce permit intelegerea si aplicarea fiecarui continut de invatare nou;
Solicita u anumit grad de coerenta in elaborarea raspunsului, evitandu-se ghicirea acestuia.
Avantaje
-itemii sunt usor de construit, se pot utiliza diferite forme de comunicare a mesajului premisei( texte, scheme, desene)
-se poate elabora un model complet al raspunsului corect;
-se reduce mult posibilitatea furnizarii raspunsului corect, prin ghicire.
Dezvantaje:
Capacitate redusa de abordare a unor niveluri superioare ale domeniului cognitiv , in cazul itemilor de completare;
-raspunsul corect poate sa fie alterat de capacitati si cunoastinte care nu au fost implicate direct in obiectivele avluate, de exemplu, capacitatea de exprimare in scris -ortografia, capacitatea de utilizare a diferitelor tipuri de simboluri
-in cazul itemilor cu raspuns scurt este posibil sa fie furnizate mai multe raspunsuri, cu diferite grade de corectitudine.
C. Itemi subiectivi sau cu raspuns deschis
Itemii subiectivi sau cu raspuns deschis testeaza capacitatea de tratare coerenta si intr-un mod personal a unui anumit subiect, originalitatea, capacitatea creativa. Itemii subiectivi dezvolta capacitatea elevului de a formula , a decide, a prezenta sau a explica diferite concepte, relatii, argumente, metode de lucru. Permit elevilor sa construiasca raspunsuri, detectandu-se astfel atat cunostintele depozitate cat si capacitatea de elborare si exprimare.
Din categoria itemilor subiectivi fac parte:
-itemi de tip rezolvare de probleme
-itemi de tip eseu ( structurat sau liber)
Trasatura principala a itemilor cu raspuns deschis o constituie abordarea nivelurilor superioare ale taxonomiilor ce descrie comportamentelor vizate in timpul procesului de invatare- aplicare- analiza- sinteza- evaluare. Pentru aceasta categorie de itemi este necesara o schema de notare detaliata, punctajul corespunzator acordandu-se sau nu, in functie de parcurgerea tuturor etapelor de elaborare a raspunsurilor.
Avantaje :
-permite formarea unei gandiri productive
-activeaza atitudinea critica si autocritica
-ofera posibilitatea analizei erorilor
Itemii de tip rezolvare de probleme solicita elevii pentru:
Intelegerea problemei, obtinerea informatiilor necesare rezolvarii;
Formularea si testarea ipotezelor, descrierea metodelor de rezolvare;
Elaborarea unui scurt raport despre rezultatele obtinute;
Posibilitatea de generare si de transfer a tehnicilor de rezolvare.
Avantajele acestui tip de item sunt:
-dezvolta creativitatea, gandirea divergenta, imaginatia, capacitatea de a generaliza, de a reformula o problema;
-ofera posibilitatea activitatii in echipa
-creeaza posibilitatea de discutie asupra diverselor metide si solutii;
-ii invata pe elevi sa aprecieze metoda cea mai buna de lucru;
-contribuie la dezvoltarea unui rationament flexibil si operant.
Dezavantaj:
-necesita un timp indelungat de proiectare;
-implica resurse materiale uneori costisitoare;
-nu paote fi utilizat in mod curent
-necesita un timp mare de administrare si completare ale sarcinii, exista subiectivitate in evaluare.
Itemi de tip eseu
Acestia presupun elaborarea unor raspunsuri complexe , elevul disputand de suficienta libertate, identificarea si semnificarea materialului, in adecvarea terminologiei, in completarea raspunsurilor cu scheme, schite, grafice.
Avantaje :
-se pot aborda rezultate ale invatarii de mare complexitate
-solicita de la elevi capacitati evidente de analiza , sinteza si rezolvare de probleme;
-dezvolta capacitatea elevilor de a se exprima in scris;
Dezavantaje
-probele constituite "in fuga" nu vor fi relevante;
-intervin anumite dificultati in aprecierea probei;
-nu se poate pune in evidenta un model al raspunsului corect;
-probele nu prezinta validitate corespunzatoare
|
