FISA MODULULUI / DISCIPLINEI
Denumirea modulului / disciplinei |
INTRODUCERE IN STUDIUL LIMBILOR CLASICE (LIMBA GREACA VECHE) |
|||||||
Anul de studiu |
I |
Semestrul |
I |
Tipul de evaluare finala |
Ex |
|||
Regimul formativ al disciplinei: G – generale, F – fundamentale, S – de specialitate |
S |
Numarul de credite |
6 |
|||||
Regimul obligativitatii disciplinei: O - obligatorie, A - optionala, F-facultativa, L A – liber alese |
0 |
|
|
|||||
Total ore din planul de invatamant |
90 |
Total ore studiu individual |
30 |
Total ore pe semestru |
60 |
|||
Titularul disciplinei |
ONICA ELENA |
|||||||
Facultatea |
Litere |
|
Numarul total de ore (pe semestru) din planul de invatamant |
||||
Catedra |
Filologie Clasica |
||||||
Domeniul general de studiu |
Filologie |
Total |
C |
S |
L |
T |
|
Domeniul de formare profesionala (specialitate) |
Limba si literatura romana – Limba latina |
|
60 |
60 |
|
|
C-curs, S-seminar, L-activitati de laborator, T- teza de obiect sau teza de an
Obiectivele standard ale disciplinei |
|
Competente specifice disciplinei |
1. Cunoastere si intelegere sa identifice conditiile istorice ale aparitiei limbii grecesti vechi si a alfabetului grec; sa descrie procesul de evolutie a limbii grecesti vechi; sa identifice importanta limbii grecesti vechi pentru dezvoltarea culturii europene si mondiale; sa defineasca principalele categorii gramaticale ale limbii grecesti vechi; sa identifice trasaturile caracteristice fiecarei parti de vorbire; sa reproduca regulile de formare si de flexionare a diverselor parti de vorbire; sa determine rolul limbii grecesti vechi in formarea vocabularului limbii neogrecesti si al altor limbi europene; sa recunoasca functiile sintactice ale diferitor parti de vorbire in context concret; sa identifice valorile semantice de baza ale formelor gramaticale; sa pronunte si sa accentueze corect cuvintele latinesti; sa recunoasca diferite forme gramaticale in textele propuse spre traducere; sa stabileasca formele initiale ale diferitelor parti de propozitie in contextele propuse; sa posede un minimum lexical latinesc de, cel putin, 300 de lexeme. |
2. Aplicare sa aplice informatiile si cunostintele acumulate despre caracteristicile gramaticale ale limbii grecesti vechi in traducere; sa coreleze formele gramaticale si valorile semantice ale lexemelor grecesti cu cele ale limbii romane; sa stabileasca legaturi formale intre particularitatile gramaticale ale limbii grecesti vechi si ale limbii neogrecesti; sa determine particularitatile caracteristice fiecarei parti de vorbire; sa demonstreze asemanarile si deosebirile dintre formele gramaticale ale aceleiasi clase de cuvinte; sa realizeze traduceri si interpretari ale unui text grecesc de dificultate medie; sa realizeze traduceri ale textelor latinesti; sa interpreteze fenomenele gramaticale si lexicale atestate in texte latinesti; sa realizeze paralele cu fenomene similare din limbile romanice si din limba greaca veche; sa aplice informatiile de cultura si civilizatie antica pentru interpretarea realitatilor atestate in textele traduse; sa utilizeze adecvat in comunicare maxime si expresii latine. |
|
3. Integrare sa determine importanta studierii limbii si culturii grecesti in formarea unui specialist de limba neogreaca; sa aprecieze rolul educativ si formativ al limbii si civilizatiei grecesti in largirea orizontului cultural al viitorului filolog. sa aplice cunostintele de limba latina pentru comentarea fenomenelor gramaticale si lexicale din limba romana si din limba greaca; sa elaboreze un algoritm al traducerii unui text latin; sa identifice sferele de utilizare a limbii latine in societatea contemporana. |
Continutul disciplinei (unitati de continut) Introducere. Locul limbii grecesti in familia limbilor indo-europene. Importanta istorica a limbii grecesti. Alfabetul grecesc. Sistemul vocalic si consonantic. Spiritele. Accentul. Substantivul. Categoriile gramaticale ale substantivului: numarul, genul, cazul, declinarea. Declinarea I a substantivelor. Substantive feminine in -α pur, -α impur, η. Substantive masculine in -ης ας Declinarea II a substantivelor. Substantive masculine in -ος, feminine in -ος, neutre in -ον. Substantive contrase. Adjectivul. Categoriile gramaticale ale adjectivului: numarul, declinarea, gradele de comparatie. Adjectivele de declinarile I si II. Paradigma declinarii. Acordul substantivelor de declinarile I si II cu adjectivele. Verbul. Categoriile gramaticale ale verbului in limba greaca: modul, diateza, timpul, numarul, conjugarea, persoana. Diateza activa a modului Indicativ. Timpuri principale si secundare. Pronumele. Categoriile gramaticale ale pronumelui: gen, numar, caz si persoana. Clasificarea pronumelor. Particularitatile pronumelor personale si posesive. Numeralul. Clasificarea numeralelor. Categoriile gramaticale ale numeralului: genul, numarul si cazul. Numeralele cardinale. Substantivul. Declinarea a treia a substantivelor. Modelul consonantic si modelul vocalic. Substantive contrase. Similitudini cu declinarea a III latina. Adjectivul. Declinarea a III a adjectivelor. Gradele de comparatie ale adjectivelor. Verbul. Diateza medio-pasiva a modului Indicativ. Modelul sintetic si cel analitic de formare a timpurilor perfecte. Modul Conjunctiv. Pronumele. Pronumele demonstrative, relative, reciproce, interogative. Paradigme de declinare. Particularitati. Numeralul. Numeralele ordinale, distributive, adverbiale. Prepozitia. Originea adverbiala si substantivala a prepozitiei. Prepozitii utilizate cu un singur caz, cu doua si cu trei cazuri. Conjunctia. Conjunctii coordonatoare si subordonatoare. Rolul istoric al limbii latine. Necesitatea studierii limbii latine in societatea contemporana. Rolul istoric al limbii latine. Antichitatea romana si receptarea ei in diferite epoci. Cuvinte mostenite si imprumutate. Notiuni de fonetica. Alfabetul latin. Modificari fonetice. Reguli de pronuntie. Reguli de accentuare. Substantivul. Declinarea I a substantivelor si adjectivelor. Tehnica traducerii unui text latin. Categoriile gramaticale ale numelui. Tabelul declinarilor substantivului. Terminatii cazuale. Exceptii de gen. Verbul. Notiuni generale. Conjugarile verbului. Formele initiale ale verbului. Timpurile verbului din sistemul infectului. Evolutia acestora in limba romana si alte limbi romanice. ”De theatro antiquo” – traducerea si interpretarea textului. Declinarea a II-a a substantivelor si adjectivelor. Prepozitia. Terminatii cazuale. Exceptii de gen. Regula genului neutru. Prepozitii si cazuri. Maxime si expresii. Minimum lexical. „Thermae Romanae” – analiza gramaticala, comentariu istoric. Pronumele personale si cel reflexiv. Pronumele posesiv. Evolutia pronumelor din latina spre limba romana. Pronumele posesiv si cel adjectival. „Athenae et Sparta” – analiza gramaticala, comentariu istoric. Diateza pasiva a timpurilor din sistemul infectului. Prezentul, imperfectul, viitorul I indicativ pasiv. Maxime si expresii celebre. Minimum lexical. „De templis” – analiza si interpretarea textului. Declinarea a III-a a substantivelor si adjectivelor. Participiul prezent activ. Subtipuri, particularitati, exceptii la declinarea a III-a a substantivelor si adjectivelor. Maxime si expresii. Minimum lexical. ”Ceres et Proserpina” – analiza gramaticala, comentariul mitologic si etimologic al textului. Adjectivele de declinarea a III-a. Participiul prezent activ. Participiul perfect pasiv. Timpurile verbului din sistemul perfectului. Formarea participiului perfect pasiv. Conjugarea verbelor la diferite timpuri derivate de la tema perfectului. Maxime si expresii. Minimum lexical. „Troianum bellum” - analiza gramaticala, comentariu istoric si mitologic. Gradele de comparatie ale adjectivelor. Caile de formare a gradelor de comparatie in limba latina. Exprimarea celui de-al doilea termen de comparatie. „Varia” – traducerea si interpretatea textului filosofic. |
Studiu individual pretins studentului (completati cu zero activitatile care nu sunt cerute) |
|||||
1. Studiul (notitelor de curs, suportului de curs, manualelor) si documentare suplimentara in biblioteca, pe Internet, pe teren etc. |
10 |
|
7. Alte activitati |
0 |
|
2. Activitati specifice de pregatire pentru seminar/laborator |
|
8. Alte activitati |
0 |
||
3. Realizare de teme, referate, eseuri, traduceri etc. |
10 |
9. Alte activitati |
0 |
||
4. Activitati practice |
10 |
10. Alte activitati |
0 |
||
5. Pregatirea pentru lucrari de control, atestari semestriale |
20 |
11. Alte activitati |
0 |
||
6. Consultatii |
|
12. Examinare finala |
10 |
||
|
TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 60 |
||||
Bibliografie Obligatorie *selectiv |
1. M. Marinescu-Himu, F. Vant-Steft. Limba elena. - Editura didactica si pedagogica. Bucuresti, 1965. 2. Manual de limbi clasice pentru seminarele teologice, anul III, IV. -Bucuresti, 1993. 3. C. Balmus, Al Graur. Gramatica limbii grecesti. Bucuresti, 1935. 4. Cemartan C., Kucerov E., Lectiones Latinae. – Chisinau, 2003. 5. Ferarri A., Dictionar de mitologie greco-romana. – Iasi, 2003. 6. Gutu Gh., Dictionar latin-roman. – Bucuresti, 2003. 7. Lascu N. Cum traiau romanii. – Bucuresti, 1987 8. Omul roman. – Iasi, 2000. 9. Omul grec. – Iasi, 2001. 10. Enciclopedia civilizatiei romane. – Bucuresti, 1982. |
|