FUGA DE LA SCOALA - "CHIULUL"- UN FENOMEN DES INTALNIT IN SCOLILE SIBIENE

MODEL DE PROIECT EDUCATIV IN VEDEREA APLICARII IN SCOLI, PENTRU DIRECTORII EDUCATIVI SI DIRIGINTII DIN JUDETUL SIBIU

MODEL DE PROIECT

TEMA: FUGA DE LA SCOALA - "CHIULUL" - UN FENOMEN DES INTALNIT IN SCOLILE SIBIENE

2. ARGUMENT PENTRU ALEGEREA ACESTEI TEME

Motto

Fenomenul chiulului inregistreaza cresteri semnificative an de an, atingand in prezent cote alarmante. Stapanirea si eradicarea lui nu sunt posibile fara dezvaluirea si cunoasterea in profunzime a cauzelor care il genereaza si fara adaptarea si aplicarea unor masuri de interventie eficace.

Procesul de socializare a tinerei generatii este negativ afectat de lipsa reperelor morale si generale de viata, de instabilitatea si fluctuatia situatiilor existentiale, de superficialitatea etaloanelor valorice, care produc frecvent debusolari si deviatii comportamentale.

Pe langa factorii individuali psihologici, o pondere deosebita se atribuie disfunctionalitatilor de diferite genuri, existente la 323f59d nivelul familiei, al scolii, al grupului de referinta in manifestarea tot mai puternica a acestui comportament la copii si adolescenti.

In prezent, tineretul isi revendica dreptul la o identitate proprie, la o mai mare autonomie morala, revoltandu-se impotriva interdictiilor impuse de varsta si contestand autoritatea adultilor - parinti sau profesori.

Pornind de la faptul ca principalii agenti de socializare (familie, scoala, grup de referinta) exercita o influenta puternica asupra comportamentului copiilor si adolescentilor, acest proiect educational isi propune sa identifice principalele cauze ale producerii fenomenului - chiul, ca si solutii pertinente de prevenire, de ameliorare a acestor manifestari deviante, la nivel micro si macrosocial.

Acest proiect se incadreaza in ansamblul masurilor de politici educa-tionale initiate in vederea diminuarii/ eliminarii fenomenului de chiul in randul elevilor, deoarece pare sa se asocieze frecvent cu devieri comportamentale.

SCOPUL PROIECTULUI: Diminuarea fenomenului "chiulului" in randul

populatiei scolare.

GRUP TINTA:

elevii claselor V-XII cu o conduita de tip evazionist

elevi cu stima de sine scazuta

elevi cu rezultate scolare slabe la invatatura

elevi proveniti din familii cu probleme financiare si/ sau de comunicare intragrupala

elevi cu tendinta de abandon

OBIECTIVELE PROIECTULUI

Analiza fenomenului "chiulului" ca parte componenta a comportamentului indezirabil la copil si adolescent.

Identificarea cauzelor care determina fenomenul chiulului.

Elaborarea unui plan de masuri educationale pe grupe de varsta si gravitate.

Elaborarea programului de parteneriat scolar-social

(parteneriat cu comunitatea locala).

STABILIREA ACTIVITATILOR

P L A N D E A C T I V I T A T E

7. PREGATIREA MATERIALELOR SI INSTRUMENTELOR

BUGETUL DE TIMP, RESURSE FINANCIAR-MATERIALE SI UMANE.

DERULAREA PROPRIU-ZISA A PROIECTULUI

10.EVALUARE

Chestionare de evaluare distribuite elevilor;

Analiza chestionarului;

Realizare de comunicari, desene, afise, eseuri, articole in revista scolii legate de tema proiectului.

11.ANEXE

DE CE FUG ELEVII DE LA SCOALA?

Fuga de la scoala reprezinta un fenomen de tip evazionist avand o motivatie precisa si derulandu-se intr-un interval de timp variabil. Fuga de la scoala poate interveni in situatii tipice - evaluare, conflict cu profesorul sau colegii, caz in care se prezinta ca o strategie defensiva a elevului. Daca aceasta conduita se generalizeaza, fuga de la scoala devine punctul de pornire pentru absenteism.

Fuga de la scoala e o conduita cu desfasurare limitata in timp, sustinuta de o anumita intensitate a participarii afective, pe fondul existentei motivatiei pentru frecventarea scolii si care trimite la cauze ce tin mai mult de personalitatea elevului si de contextul scolar specific.

Semnificatia si cauzele ce determina fuga de la scoala depind foarte mult de variabila varsta. Astfel, la elevii mici, fuga de la scoala, apare mai mult ca manifestare a fobiei scolare, in timp ce la elevii mari fuga de la scoala apare mai mult ca rezultat al unui proces de deliberare, al luarii unei decizii influentata de contextul afectiv al situatiei, dar care presupune existenta unei optiuni.

Uneori fobia scolara se dezvolta pe fondul unei relatii de dependenta accentuata a copilului fata de parinti. Parintii supraprotectori sau cei dominatori, excesiv de autoritari determina incapacitatea copilului de structurare a autonomiei emotionale in relatiile cu persoanele iubite. Cei mai multi copii cu fobie scolara afirma ca se tem sa mearga la scoala din cauza colegilor violenti sau ca sa evite esecul scolar si situatiile umilitoare; acesti elevi sunt anxiosi, timizi, sunt imaturi social, au o imagine de sine deteriorata si provin, in general, din familii in care stilul educational a fost deficitar sau extremist: parintii fie au neglijat copilul, fie l-au protejat excesiv.

La elevii mari, fobia scolara nu dispare ca motivatie a fugii de la scoala ci imbraca forme specifice: fobia de examen si fobia sociala.

Fobia de examen poate fi normala, ca o consecinta fireasca a aspectelor stresante ale examenului, dar poate fi si nevrotica, ca o reactie devenita reflexa in urma situatiilor stresante repetabile, considerate de subiect ca fiind agresive.

Fobia sociala apare cel mai frecvent in adolescenta si consta in teama de a fi expus observatiei altora in grupurile restranse, cum ar fi clasa de elevi.

Totusi, fobia de examen si fobia sociala se regasesc intr-un numar relativ mic de cazuri la originea fugii de la scoala a elevilor mari. Specifica pentru fuga de la scoala a acestora este dorinta de afirmare a unei atitudini personale. Astfel, cei mai multi elevi mari care fug de la scoala au o motivatie consistenta pentru activitatea scolara si pentru frecventarea scolii in general; fuga de la scoala apare in cazul lor ca rezultat al unei optiuni.

Fuga de la scoala intervine fie cand activitatea scolara intra in relatii de concurenta cu unele activitati puternic valorizate de elev, fie cand elevul percepe practicile educationale ale unui anumit profesor ca fiind nedrepte, frustrante (atunci ele are de ales intre doua variante: a ramane la scoala si a gasi acolo o forma de protest sau a pleca de la scoala si a cauta suport emotional in alta parte, pentru a depasi situatia frustranta). Pentru ca reprezinta rezultatul interpretarii/definirii situatiei scolare de catre elevii mari, cercetatorii prefera sa asimileze fuga de la scoala la aceasta varsta cu o forma de rezistenta scolara mai curand decat cu fobia scolara.

Asadar, la elevii mari fuga de la scoala poate fi o forma de protest impotriva unor situatii apreciate de elev ca nedrepte, frustrante, dar, la elevii hiperemotivi, pe fond depresiv de emotivitate anxioasa, fuga poate fi si o reactie de teama: teama de a ni fi pedepsit, teama de esec si de pierderea statutului/stimei de sine. Spre deosebire de cazurile cu substrat psihopatologic (epilepsie, schizofrenie, stari confuzionale), in care fuga raspunde unei porniri impulsive, cvasiautomata, mai mult sau mai putin constienta, la elevul cu functionare psihica normala fuga reprezinta epilogul unui conflict cu anturajul (parinti, profesori), ingloband atat o reactie de opozitie fata de mediul care nu-l satisface, cat si speranta confuza de a gasi in mediul extrascolar (extrafamilial) ceea ce ii este refuzat aici.

Fuga de la scoala este pentru elevii fugari o modalitate de reechilibrare a relatiei lor cu scoala in incercarea de a mentine o imagine pozitiva de sine, dobandind astfel o valoare de supravietuire. Fuga poate fi determinata de complexe afective (sentimente de inferioritate), dar se poate vorbi si de o fuga din independenta, determinata de refuzul de a adera la o alegere facuta de altii, ca o reactie la presiunea exercitata de dorintele adultilor. Din aceasta perspectiva fuga de la scoala apare ce o forma de aparare, motivata de necesitatea de a-si salva propria identitate de tendintele depersonalizatoare ale autoritatilor scolare, manifestate printr-un tip de educatie sau disciplina scolara excesiv de rigide si severe. Intr-un asemenea context, fuga poate reprezenta pentru elev o alternativa posibila de a se afirma, de a-si marca individualitatea, de a-si sustine libertatea, de a rezista la tendinta de inglobare intr-o identitate inautentica.

Considerata un comportament mai mult sau mai putin impulsiv, de indepartare momentana a unui subiect de un anumit spatiu de viata, pe fondul unui conflict de relatie, fuga poate avea variate forme, determinate de motive diferite:

- cautarea solitudinii, ca reactie la o tensiune puternica, intra-sau interpersonala;

- dorinta de a fi impreuna cu un anumit partener, de a alcatui un cuplu, de a experimenta un set de relatii privilegiate;

- dorinta de apartenenta la un grup, de a experimenta anumite "ritualuri de initiere";

- atitudinea defensiva in fata autoritatii unui sistem, care il expune pe subiect la consecintele paradoxale ale unei duble constrangeri si il considera unicul responsabil pentru disfunctiile proprii.

Semnificatiile psihologice sunt multiple: fuga poate sa implice pierderea afectiunii, conflictul, disperarea, anxietatea, dar si revendicarea sau culpabilitatea. Din punct de vedere psihosocial, fuga exprima functia de separare, manifestata la limita dintre dependenta si libertate, care devine extrem de vizibila mai cu seama in adolescenta.

CAUZELE FRECVENTEI SCOLARE NERITMICE A ELEVILOR

In urma unui studiu realizat in unitati scolare, gimnaziale si liceale ale municipiului Bucuresti (pe un esantion de 272 cadre didactice si 814 elevi) au fost identificate urmatoarele motive care determina frecventa scolara neritmica a elevilor.

a.     in viziunea cadrelor didactice

A - suprasolicitare informationala (29%)

B - carente educationale (36%)

C - lipsa de motivatie a elevului pentru disciplina respectiva (35%)

Alte motive rezultate in urma intervievarilor:

deficiente in relatia scoala-familie

rezultate scolare slabe

stilul permisiv al profesorului

situatia materiala precara a familiei

teama de corigenta

b. in opinia elevilor

A - atitudinea profesorului, stilul de predare, personalitatea profesorului(45%)

B - suprasolicitarea informationala (44%)

C - alte motive (11%)

Alte motive:

dezinteresul pentru disciplina respectiva

supraincarcarea orarului scolar

teama de corigenta

stilul permisiv al profesorului

inapetenta scolara datorata problemelor de natura sentimentala

anturajul, colegii de clasa

EFECTELE FUGII DE LA SCOALA

Fuga de la scoala debuteaza cu dezinteresul generalizat fata de scoala si , in primul rand fata de activitatea de invatare.

Dezangajarea desemneaza procesul de respingere reciproca scoala - elev; marcheaza scaderea progresiva a investitiei afective, intelectuale, materiale a elevului in relatia sa cu educatia scolara, proces sustinut din punct de vedere comportamental prin conduite de deianta scolara.

Procesul dezangajarii este un proces interactiv, de lunga durata, care poate fi reversibil si ale carui forme de manifestare sunt dificil de observat / evaluat (de exemplu, rezistenta pasiva la invatatura). Literatura de specialitate (T. Husenn, T. Neville - Postlethwaite) grupeaza astfel principalii indicatori ai dezangajarii:

a.     indicatori academici (incluzand aici si relatia profesor - elevi), care se refera la: prograsul academic slab, evaziune, lacune in cultura generala, absenta sau raritatea interactiunilor in cursul instructiei, participarea la activitati nonacademice sau la programe de sustinere scolara, repetentie, suspendare si expulzarea din scoala.

b.    Indicatori referitori la competenta sociala, in care se include: inabilitatea de a-si face prieteni, marginalizarea, izolarea in colcetiv, asocierea cu alti elevi marginalizati tot prin practici institutionale;

c.     Indicatori referitori la activitatea extracurriculara, obiectivati in lipsa participarii la activitati organizate de scoala - cluburi, cercuri, echipe artistice sau sportive, evenimente sociale etc.;

d.    Dezangajarea fata de certificarea scolara, manifestata in convingerea ca aceasta fie este inutila pentru realizarea planurilor de viitor, fie nu va aduce recompensele promise.

Schematic, fenomenul fugii de la scoala poate produce progresiv o serie de prejudicii in primul rand elevului care se angajeaza in aceasta actiune, cat si in anumite circumstante agravante, societatii in general:

Sanctiuni, constrangeri ale scolii asupra elevului, conform regulamentului scolar:

nota scazuta la purtare, in functie de numarul de absente

transferul la alta unitate de invatamant

exmatricularea

Absenta elevului de la ore se soldeaza, de asemenea, cu lacune in procesul achizitionarii informatiilor, competentelor, deprinderilor invatarii:

corigenta este consecinta faptului ca elevul este nevoit sa recupereze materia la care nu a fost prezent, fiind la un moment dat coplesit de numarul mare de informatii pe care trebuie sa le asimileze

repetentia este o forma a esecului scolar generalizat, ea este in stransa corelatie cu abanodonul scolar (la elevii repetenti probabilitatea abandonului scolar creste cu 20-30%)

Dezinteresul fata de activitatea cognitiva este inlocuit de elev in majoritatea cazurilor de alte activitati, incompatibile cu scoala (management defectuos al timpului):

jocuri pe calculator, internet

jocuri de noroc care pot duce pana la dependenta

vizionarea excesiva a programelor TV, a filmelor cu mesaj negativ

frecventarea "in gasti" a unor baruri, discoteci (participand la o activitate pe care societatea o interzice) din dorinta de a-si afirma independenta

factorii de personalitate predispozanti (stima de sine scazuta, labilitatea afectiva, carentele in structurarea identitatii de sine, anxietatea, imaturitatea) si o situatie de criza (esec scolar, nivel redus de comunicare/ interrelationare cu parintii) se asociaza si cu consumul de alcool, tutun, droguri.

Personalitatea parintilor (instabili afectiv sau care consuma ei insisi alcool/ droguri, parinti imaturi), familia dezorganizata, somajul, climatul afectiv negativ din familie, promiscuitatea, provenienta elevului din medii sarace, aderarea la diferite bande genereaza un supraeu slab si forme delictuale de comportament: vagabondaj, furt, agresivitate fizica si verbala indreptata asupra colegilor, profesorilor, parintilor.

TIPOLOGIA MASURILOR DE DIMINUARE A "CHIULULUI "

Fuga de la scoala reprezinta o conduita grava, cu un inalt risc delinc - vential si de victimizare, mai ales prin consecintele pe care le antreneaza. Modul in care adultii ( in special profesorii ) reactioneaza dupa prima mani - festare a conduitei de fuga este decisiv in cronicizarea conduitei evazioniste, in evolutia ei de la forma acuta la absenteism si abandon scolar. Principala problema este de a preveni proliferarea acestui comportament, munca ce presupune - pe de o parte cunoasterea si eliminarea / diminuarea cauzelor si conditiilor care genereaza frecventa scolara redusa si fenomenul chiulului la nivel micro si macrosocial, iar pe de alta parte resocializarea, recuperarea sociala si morala a elevilor.

Transpunerea in practica a posibilelor solutii trebuie sa se axeze pe di-mensiunea educativ - preventiva, de incurajare a creativitatii si autonomiei morale a copiilor si adolescentilor, de respectare a personalitatii lor, conco - mitent cu evitarea pedepselor, a constrangerilor paternaliste, creandu-le po-

Sibilitatea adaptarii la exigentele normelor sociale si participarii active la via ta sociala.

La NIVELUL FAMILIEI, se urmaresc :

- masuri sociopsihologice si psihopedagogice pentru depistarea si reme

dierea precoce a conditiilor nefavorabile de microclimat familial si so-

cial, care includ sustinerea educativa a familiei, socioterapia si psiho-

terapia familiei;

- masuri pentru realizarea coeziunii familiale, asigurarea unor conditii

optime de studiu pentru elevi si de monitorizare si recompensare a

comportamentelor dezirabile;

alcatuirea unui program de supraveghere a activitatilor copilului si a

anturajului acestuia;

- infiintarea «  Scolii parintilor » pentru cunoasterea psihologica a pro-

priilor copii si eficientizarea comunicarii cu acestia;

- construirea unei relatii solide de parteneriat intre Scoala si Familie,ti-

nand cont de modul in care afecteaza viata familiala, evolutia scolara

a elevilor si de faptul ca o cooperare eficienta cu parintii ofera mai

multe sanse, in gasirea celor mai bune cai de satisfacere a trebuinte-

lor elevilor, de prevenire a situatiilor conflictuale si de securizarea a

climatului educativ familial si scolar ;

- imbunatatirea conditiilor de viata si educarea familiei cu ajutorul unor

servicii de consiliere si de terapie familiala, pentru dezvoltarea abilita

tilor acestora de a face fata unor probleme specifice varstei,de a le a-

borda cu procedee educative adecvate particularitatilor de varsta si in

dividuale ale copilului ;

- implicarea parintilor in programe pentru combaterea chiulului : con -

stientizarea consecintelor educationale si juridice pentru elev, a con -

secintelor juridice si economice pentru parinti, strategii pentru aduce-

rea la scoala a copiilor, aplicate de catre parinti.

La NIVELUL SCOLII masurile primordiale ce trebuie intreprinse pen-tru diminuarea fenomenului de chiul vizeaza :

- descoperirea in timp util a surselor de disfunctionalitate in procesul

de invatare si in viata scolara si remedierea lor ;

- simplificarea programelor scolare, cresterea numarului de ore alocat

disciplinelor optionale ;

- supravegherea permanenta a elevilor predispusi la chiul si prezenta-

rea sistematica a unor studii de caz in fata clasei ;

- inlocuirea sanctiunii formale ( de tipul scaderii notei la purtare, ex -

matriculare ) cu sanctiunea economica ( taxarea fiecarei absente ne-

motivate cu o suma stabilita de conducerea scolii ) ;

- intarirea motivatiei frecventei scolare cu ajutorul stimulentelor eco -

nomice (« intelegeri individuale » intre elevii care chiulesc si directiu-

nea scolii / dirigintele clasei, care ofera sansa unor privilegii pentru

acestia ) ;

- integrarea elevilor-problema in programe specializate de terapie com

portamentala, cu obtinerea unor intariri pentru manifestarile de con -

duita dezirabile ;

- promovarea frecventei scolare prin sustinere si atentie personalizata

fata de elevi,pentru cresterea atasamentului lor fata de scoala si spri

jinirea in efortul de a depasi problemele personale cu impact negativ

asupra frecventei scolare ;

- elaborarea unor programe de reducere a absenteismului, centrate pe

elevii care prezinta risc comportamental, in vederea diminuarii discon

fortului lor in clasa si oferirii unor modalitati de sprijin pentru a-i aju -

ta sa-si fixeze scopuri in viata si sa-si dezvolte abilitati pentru a le re

aliza ( desemnarea unor mentori care lucreaza cu acesti elevi, ajutan

du-i sa-si rezolve problemele, oferindu-le un sentiment de apartenen

ta si securitate in mediul scolar, supraveghindu-i permanent ) ;

- infiintarea in fiecare unitate scolara a unui cabinet de asistenta psiho

pedagogica, care sa initieze activitati de consiliere familiala si scolara

pentru profesori si elevi, a unor ateliere de lucru - consilier - profe -

sor -elev , in scopul identificarii disfunctionalitatilor in plan relational

si a cailor de ameliorare ;

- activitati de consiliere individuala pentru a dezvolta elevilor autocon-

trolul, abilitatile de rezolvare a problemelor / conflictelor, pentru a le

mari stima de sine, a-i ajuta sa se simta pretuiti, acceptati si impor -

tanti si a le imbunatati reprezentarea de sine ;

- diversificarea sanctiunilor pentru absente prin : interogarea de catre

ofiterii de politie a elevilor gasiti in diverse locuri publice in timpul pro

gramului scolar, retinerea in centre speciale de detentie, pentru eva-

luarea situatiei lor si incredintarea parintilor cu consemnarea conse -

cintelor repetarii absentelor ;

- restabilirea disciplinei scolare perturbate, prin conduita de chiul, prin

antrenarea elevilor-problema in cat mai diverse activitati extrascolare

( stiintifice, artistice, sportive, turistice, de divertisment ) ;

- cooptarea elevilor care chiulesc in diferite cercuri scolare, activitati e

ducative atractive pentru ei, intalniri pe teme de educatie civica cu

reprezentantii consiliului elevilor ;

- cresterea autoritatii corpului profesoral printr-o politica salariala de -

centa;

- modificarea atitudinii si stilului educational al cadrelor didactice prin

schimbarea interpretarilor si atitudinii fata de fuga de la scoala, de -

oarece in determinarea acestei conduite un rol important il joaca si

deciziile si actiunile cadrelor didactice ;

- utilizarea unor tehnici de predare variare,astfel incat invatarea sa de

vina interesanta si sa stimuleze participarea elevilor ;

- perfectionarea activitatiii profesorilor - diriginti prin absolvirea unor

cursuri de psihologie a copilului, sociologia familiei, sociologia delinc

ventei juvenile, sociologia educatiei, metode si tehnici de cunoastere

a personalitatii elevului / a colectivului de elevi ;

- tratarea cu un mai mare interes si profesionalism a orelor educative :

in special de dirigentie, consiliere si orientare, educatie moral-civica ;

- asigurarea unui program de audiente, destinat parintilor cu copii-pro

blema, profesorilor pentru cunoasterea aprofundata a personalitatii e

levilor ;

- organizarea unor dezbateri, mese rotunde, cu invitarea unor specia -

listi din cadrul institutiilor de control social ;

- reconsiderarea statutului elevului si umanizarea relatiei profesor-elev

prin activitati de cultivare a motivatiei scolare, a increderii in fortele

proprii, stimularea creativitatii si accesibilitatii informatiilor predate ;

- punerea in stare de operativitate a « telefonului elevului care se con

frunta cu probleme scolare », precum si constituirea si aplicarea unui

sistem de recompense ( tabere, excursii, carti, premii ) pentru elevii

cu o frecventa scolara foarte buna ;

Toate interventiile corective prezentate trebuie sa fie individuale, subor

donandu-se tehnicii studiului de caz si urmaresc : analiza mediului scolar, in

vestigarea relatiilor interpersonale ale elevilor, ca si a istoriei lor personale, focalizandu-se pe traume semnificative, primele semnalari ale conduitei, circumstantele in care se produc, cronicitatea si evolutia conduitei.

La NIVELUL NATIONAL -alte strategii de preventie a fenomenu-

lui chiulului care pot fi initiate de MECT sunt :

- infiintarea unor centre si cabinete de consultanta familiala si scolara

specializate in cauzele cu elevi-problema ;

- organizarea unor programe educative autentice si de profunzime, la

nivelul televiziunii si radioului ;

- identificarea si diminuarea factorilor delictogeni si a conditiilor ce fa-

vorizeaza proliferarea manifestarilor evazioniste ( aplicarea de pro -

grame de sprijinire a elevilor defavorizati social sau care sa diminue-

ze diferentele de potential in vederea unei adaptari scolare optime) ;

- ameliorarea sistemului normativ din scoli si cresterea eficientei edu-

catiei scolare 

In cadrul aceluiasi studiu realizat la Bucuresti, in acceptia elevilor, principalele schimbari care ar putea determina cresterea frecventei la ore sunt :

A - schimbarea atitudinii si stilului profesorului (24% )

B - simplificarea programei scolare (21%)

C - comunicarea eficienta profesor-elev(18%)

D - ore mai atractive (15%)

E - scoaterea din programa a unor materii inutile (10%)

F - alte schimbari (12%)

Alte schimbari:

necesitatea infiintarii unui cabinet de asistenta sociopsihopedagogica in fiecare scoala

diversificarea activitatilor extrascolare

rezolvarea problemelor familiale

reconsiderarea statutului elevilor si umanizarea relatiei profesor-elev

ANEXA 1

El, profesorul, fata-n fata cu mine elevul

Fisa de activitate 1

Fisa de activitate 2

Completeaza spatiile libere dupa cum iti sugereaza inceputul:

Profesorul

Elevul

Numai profesorul.

Imi place sa fiu elev pentru ca..

Nu-mi place sa fiu elev.

As vrea sa fiu in locul profesorului cand.

N-as vrea sa fiu in locul profesorului cand.

Cred ca orice elev

Un elev model

Cel mai adesea mi se reproseaza

As vrea ca profesorii sa ma aprecieze mai mult

Nota: cuvintele pot fi modificate astfel incat activitatea sa se poata desfasura la orice varsta.

ANEXA 2

Stiu sa fiu un bun coleg?

Fisa de activitate 1

I. Ierarhizeaza valorile de mai jos in ordinea descrescatoare a gradului in care caracterizeaza clasa din care faci parte:

Valori Sistemul de valori al clasei mele

Nota   

Distractie   

Invatare    .

Respect    ..

Punctualitate    ......

Sinceritate   

Intelegere   

Competitie    .

Ajutor reciproc ..

Interes personal ..

Curiozitate ..

Solidaritate ..

Incredere ..

Prietenie ..

Libertate de exprimare

Esti multumit de sistemul de valori construit?

Daca nu, ce valori ai dori sa aiba o pondere mai mare in grupul tau? De ce?

Ai purtat vreodata vreo discutie cu colegii despre aceste aspecte care te nemultumesc? Care au fost urmarile?

II. Numeste 3 motive pentru care esti mandru de colectivul din care faci parte: .

III. Numeste 3 motive care te indreptatesc sa nu fi multumit de colectivul din care faci parte: .

Fisa de activitate 2

Completeaza urmatoarele fraze dupa cum iti sugereaza inceputul:

Colegialitatea..

Un bun coleg

Colegii mei.

Admir colegii care..

Nu suport colegii care...

Imi ajut colegii..

Numai atunci cand sunt cu colegii.............

Imi pare rau ca nu toti colegii........

Nota: cuvintele pot fi modificate astfel incat activitatea sa se poata desfasura la orice varsta.

ANEXA 3

Parintii mei - asteptari reciproce intre parinti si copii

Fisa de activitate 1

Fisa de activitate 2

Ce asteapta copiii de la parintii lor?

Ce asteapta parintii de la copiii lor?

Reguli ce ar putea satisface asteptarile reciproce dintre parinti si copii:

ANEXA 4

Invatarea - o sansa sau o obligatie?

Fisa de activitate

I.           Completeaza frazele urmatoare dupa cum iti sugereaza inceputul:

Mi-e greu sa invat.

Cand invat

Mi-e usor sa invat..

Numai daca inveti.

Cred ca ceea ce invat in prezent..

Cei care nu invata.

Trebuie sa invat.

Consider invatarea o sansa atunci cand

Sunt mandru ca am reusit sa invat..

10.Pentru a reusi in viata.

II.        Imparte cadranu de mai jos in 5 sectiuni corespunzatoare urmatoarelor activitati: activitate in familie, invatare, distractie, odihna, altele (aici precizezi orice alte activitati desfasurate care nu sunt mentionate) si scrie in dreptul fiecareia numarul de ore zilnic pe care il acorzi activitatii indicate (ai grija ca suma orelor inscrise sa fie 24 si ponderea fiecarei sectiuni sa corespunda ca marime numarului de ore acordat):

familie odihna

distractie altele:.

Daca ai realizat sarcina anterioara raspunde la urmatoarele intrebari:

a.     Poti trage o concluzie rapida privind cadranul construit de tine? Care este aceasta?

b.    Crezi ca numarul de ore acordat invatarii este suficient? Pe tine te multumeste? Dar pe ceilalti (familie etc.)?

c.     Identifica cel putin 3 modalitati prin care ai putea creste numarul de ore acordat invatarii:

Cum crezi ca te vor influenta aceste schimbari in programul tau zilnic?

ANEXA 5

Scoala - factor de stres?

Fisa de activitate

Imi place sa fiu elev pentru ca:

abc.

Nu-mi place la scoala pentru ca:

abc

Scrie 3 lucruri care ai vrea sa se schimbe in viata ta de scolar:

abc

Sta in puterea ta sa schimbi aceste lucruri?

Cine ar trebui sa actioneze pentru a le schimba?

Ce poti face tu in acest sens?

Dupa efectuarea exercitiului de mai sus, se poate trece la punerea efectiva in practica, desfasurandu-se un joc de rol cu urmatorii "actori":

a.     un posibil profesor "stresant" si un elev din clasa

b.    doi colegi care nu se simpatizeaza reciproc

c.     un elev iritat de faptul ca trebuie sa citeasca un roman in doua zile si un altul care este convins de utilitatea si placerea citirii unui astfel de roman.

Nota: cuvintele pot fi modificate astfel incat activitatea sa se poata desfasura la orice varsta.

ANEXA 6

Cine si ce ma streseaza?

Fisa de activitate

Completeaza urmatorul tabel dupa cum ti se cere:

Cel mai mult ma streseaza:..

Pot fi puse elevilor intrebari clarificatoare ca:

De ce te streseaza acest lucru?

Intotdeauna te-a stresat?

Ce ai facut pentru a-l controla?

De ce crezi ca pe tine te streseaza, iar pe colegii tai nu-i deranjeaza?

Ce-ti propui sa faci pentru a schimba situatia?

Nota: cuvintele pot fi modificate astfel incat activitatea sa se poata desfasura la orice varsta.

ANEXA 7

Comportamentul deviant in viata si activitatea adolescentului

Fisa de activitate 1

Completeaza spatiile punctate dupa cum iti sugereaza inceputul:

Minciuna..

Obraznicia..

Incapatanarea..

De obicei jignesc persoanele

Injur cand

Am o parere proasta despre persoanele care..

Nu sunt mandru de mine cand.

De obicei sunt impertinent..

Consider ca nu respect suficient natura pentru ca.

Manifestarile deviante cel mai des prezente in comportamentul meu

sunt

Ma comport astfel deoarece..

Desi am incercat, nu am reusit sa..

Fisa de activitate 2

Descrie o situatie in care ai manifestat un comportament deviant, conducandu-te dupa intrebarile:

Ce s-a intamplat?

Ce norma morala ai incalcat?

De ce te-ai purtat astfel?

Cum te-ai simtit atunci?

Cum te simti acum amintindu-ti aceasta intamplare?

Ce crezi ca au gandit ceilalti despre tine?

Ce ai castigat comportandu-te astfel?

Ce ai pierdut comportandu-te astfel?

Daca ai putea da timpul inapoi, ai schimba ceva in comportamentul tau? Ce anume?

Nota: cuvintele pot fi modificate astfel incat activitatea sa se poata desfasura la orice varsta.

ANEXA 8

Absenteismul - factor al insuccesului si esecului scolar

Fisa de activitate

Completeaza urmatoarele propozitii dupa cum iti sugereaza inceputul:

Chiulul..

Cand chiulesc ma simt.

Numai daca chiulesc.

As putea sa nu mai chiulesc daca..

Avantajele absentarii   Dezavantajele absentarii

Nota: cuvintele pot fi modificate astfel incat activitatea sa se poata desfasura la orice varsta.

ANONIM!

CHESTIONAR PENTRU ELEVI

1. Alegeti un singur motiv din cele de mai jos, care va determina sa lipsiti de la scoala:

1. orele sunt plictisitoare
2. nu-mi place modul de predare al unor profesori
3. sunt prea multe ore de curs
4. nu-mi plac colegii de scoala
5. daca nu as "chiuli" colegii m-ar considera un "fraier"
6. am alte lucruri mai bune de facut decat sa stau la scoala / muncesc pentru intretinere

2. Alegeti o singura preocupare din cele de mai jos, pe care o aveti atunci cand lipsiti de la ore:

1. merg la un club de internet
2. sunt cu prietenii
3. merg in baruri, cafenele
4. ma plimb prin oras
5. stau acasa si ma odihnesc
6. alte preocupari. Care?..

3. De obicei cu cine obisnuiti sa chiuliti?

1. cu colegi de clasa
2. cu colegi din alte licee
3. singur
4. cu prietena / prietenul meu
5. cu necunoscuti
6. alte persoane. Care?.

4. Care credeti ca este atitudinea parintilor dvs. fata de absentele pe care le aveti (Alegeti un singur raspuns!)?

1. nu cunosc deloc situatia mea
2. sunt suparati pe mine
3. au incredere in mine / imi dau libertatea sa ma descurc singur
4. nu-I intereseaza absentele mele
5. sunt multumiti
6. alta atitudine. Care?

5. Care este atitudinea dumneavoastra fata de avertismentul de exmatriculare (Alegeti un singur raspuns!)?

1. mi-e indiferent
2. ma pune pe ganduri
3. voi face promisiuni pe care stiu ca nu le voi respecta dar care stiu ca ma vor scapa de situatia actuala
4. ma bazez pe lipsa de fermitate a penalizarilor
5. sunt constient ca nu este bine si doresc sa ma schimb
6. vreau sa fiu ajutat sa ma schimb

6. Care sunt perspectivele dvs. in caz de exmatriculare (Alegeti un singur raspuns!)?

1. ma voi muta in alta scoala
2. repet anul / ma inscriu anul urmator
3. apelez la parinti pentru a-mi salva situatia
4. o sa vad atunci
5. nu tin atat de mult sa termin o scoala
6. alta perspectiva. Care?.

7. Ce v-ar determina sa nu mai lipsiti (Alegeti un singur raspuns!)?

1. sa fie orele mai atractive
2. profesorii sa fie mai indulgenti la ore
3. orele sa fie mai scurte si mai putine
4. as dori sa urmez un alt profil
5. pedepsele mult mai severe pentru absente
6. altele. Care?..

8. Varsta   
• Pana la 16 ani
• Intre 17 ani si 18 ani
• Dupa 18 ani

9. Sexul
• Masculin
• Feminin

10. Mediul
• Urban
• Rural

11. Profilul clasei din care faci parte

ANONIM!

CHESTIONAR PENTRU PARINTI

1. Alegeti un singur motiv din cele de mai jos, care credeti ca ii determina pe copii sa lipseasca de la scoala:

a. orele sunt plictisitoare

b. nu-i place modul de predare al unor profesori

c. sunt prea multe ore de curs

d. nu-i plac colegii de scoala

e. daca nu ar "chiuli" colegii l-ar considera un "fraier"

f. are alte lucruri mai bune de facut decat sa stea la scoala / munceste pentru intretinere

2. Alegeti o singura preocupare din cele de mai jos, pe care credeti ca o are copilul dvs. atunci cand lipseste de la ore:

a. merge la un club de internet

b. este cu prietenii

c. merge in baruri, cafenele

d. se plimba prin oras

e. sta acasa si se odihneste

f. alte preocupari. Care?..

3. De obicei cu cine considerati ca chiuleste? (Alegeti un singur raspuns!)?

a. cu colegi de clasa

b. cu colegi din alte licee

c. singur

d. cu prietena / prietenul

e. cu necunoscuti

f. alte persoane. Care?.

4. Care este atitudinea dvs. fata de absentele copiilor dvs.? (Alegeti un singur raspuns!)?

a. nu cunosc deloc situatia copilului

b. sunt suparat pe copilul meu

c. am incredere in el / ii dau libertatea sa se descurce singur

d. nu ma intereseaza absentele lui

e. sunt multumit

f. alta atitudine. Care?

5. Care este atitudinea dvs. fata de avertismentul de exmatriculare (Alegeti un singur raspuns!)?

a. mi-e indiferent

b. ma pune pe ganduri

c. il voi pune pe copilul meu sa promita ca nu va mai lipsi si il ajut sa nu mai fie exmatriculat chiar daca stiu ca nu isi va respecta promisiunea

d. ma bazez pe lipsa de fermitate a penalizarilor

e. vreau sa fie ajutat sa se schimbe

f. voi face tot posibilul ca sa-l ajut sa se schimbe

6. Care sunt perspectivele copilului dvs. in caz de exmatriculare (Alegeti un singur raspuns!)?

a. se va muta in alta scoala

b. repeta anul / se inscrie anul urmator

c. apelez la cunoscuti pentru a-i salva situatia

d. sa vad atunci

e. nu tin atat de mult sa termine o scoala

f. alta perspectiva. Care?.

7. Ce credeti ca l-ar determina sa nu mai lipseasca (Alegeti un singur raspuns!)?

a. sa fie orele mai atractive

b. profesorii sa fie mai indulgenti la ore

c. orele sa fie mai scurte si mai putine

d. ar dori sa urmeze un alt profil

e. pedepsele sa fie mult mai severe pentru absente

f. altele. Care?..

8. Varsta

a. Pana la 30 ani

b. Intre 31 ani si 35 ani

c. Intre 36 ani si 40 ani

d. Intre 41 ani si 46 ani

e. Peste 46 ani

9. Sexul

a. Masculin

b. Feminin

10. Mediul

a. Urban

b. Rural

11. Profilul clasei copilului dvs.:

ANONIM !

CHESTIONAR PENTRU CADRE DIDACTICE

1. Alegeti un singur motiv din cele de mai jos, care credeti ca ii determina pe elevi sa lipseasca de la scoala:

a. orele sunt plictisitoare

b. nu-i place modul de predare al unor profesori

c. sunt prea multe ore de curs

d. nu-i plac colegii de scoala

e. daca nu ar "chiuli" colegii l-ar considera un "fraier"

f. are alte lucruri mai bune de facut decat sa stea la scoala / munceste pentru intretinere

2. Alegeti o singura preocupare din cele de mai jos, pe care credeti ca o are elevul dvs. atunci cand lipseste de la ore:

a. merge la un club de internet

b. este cu prietenii

c. merge in baruri, cafenele

d. se plimba prin oras

e. sta acasa si se odihneste

f. alte preocupari. Care?..

3. De obicei cu cine considerati ca chiuleste? (Alegeti un singur raspuns!)?

a. cu colegi de clasa

b. cu colegi din alte licee

c. singur

d. cu prietena / prietenul

e. cu necunoscuti

f. alte persoane. Care?.

4. Care este atitudinea dvs. fata de absentele elevilor dvs.? (Alegeti un singur raspuns!)?

a. nu cunosc deloc situatia elevului

b.sunt suparat pe elevul meu

c. am incredere in el / ii dau libertatea sa se descurce singur

d. nu ma intereseaza absentele lui

e. sunt multumit

f. alta atitudine. Care?

5. Care este atitudinea dvs. fata de avertismentul de exmatriculare (Alegeti un singur raspuns!)?

a. mi-e indiferent

b. ma pune pe ganduri

c. il voi pune pe elevul meu sa promita ca nu va mai lipsi si il ajut sa nu mai fie exmatriculat chiar daca stiu ca este posibil sa nu isi respecte promisiunea

d. ma bazez pe lipsa de fermitate a penalizarilor

e. vreau sa fie ajutat sa se schimbe

f. voi face tot posibilul ca sa-l ajut sa se schimbe

6. Care sunt perspectivele elevului dvs. in caz de exmatriculare (Alegeti un singur raspuns!)?

a. se va muta in alta scoala

b. repeta anul / se inscrie anul urmator

c. apelez la cunoscuti pentru a-i salva situatia

d. o sa vad atunci

e. nu tin atat de mult sa termine o scoala

f. alta perspectiva. Care?.

7. Ce credeti ca l-ar determina sa nu mai lipseasca (Alegeti un singur raspuns!)?

a. sa fie orele mai atractive

b. profesorii sa fie mai indulgenti la ore

c. orele sa fie mai scurte si mai putine

d. as dori sa urmeze un alt profil

e. pedepsele mult mai severe pentru absente

f. altele. Care?..

8. Varsta

a. Pana la 30 ani

b. Intre 31 ani si 35 ani

c. Intre 36 ani si 40 ani

d. Intre 41 ani si 46 ani

e. Peste 46 ani

9. Sexul

a. Masculin

b. Feminin

10.Mediul

a. Urban

b. Rural

11.Specializarea dvs. ...........................

Chestionar de evaluare

a proiectului

FUGA DE LA SCOALA - "CHIULUL"- UN FENOMEN DES INTALNIT IN SCOLILE SIBIENE

Esti informat despre derularea in scoala ta a acestui proiect?

DA    PARTIAL NU

Ti se pare utila tema propusa?

Numeste trei lucruri pe care le-ai invatat datorita acestui curs?

4) Indica ce nu ti-a placut la acest proiect?

Crezi ca acest proiect va imbunatati frecventa elevilor la ore?

6) Acorda o nota pe o scala de la 1 la 10 (1 minim, 10 maxima) cu privire la eficienta acestui proiect in scoala: