ALTE DOCUMENTE
|
|||||||||
Finalitati educationale
Din perspectiva actionala educatia are un caracter finalist. Ea este produsul actiunii oamenilor si în consecinta poate fi explicata si abordata prin prisma intentiilor urmarite si rezultatelor obtinute. În alti termeni, actiunea educationala este un "fapt uman", instituit si organizat în vederea dobândirii unor finalitati. Pe de alta parte, ea presupune anticiparea pe plan teoretic si mintal a rezultatelor pe care le are în vedere, iar pe de alta parte întreaga ei desfasurare este dirijata din interior de aceasta proiectie ideala, constientizata si transpusa în practica de catre agent. Finalitatea se înscrie astfel ca o dimensiune definitorie a educatiei prin care se delimiteaza transant de ansamblul inf 434c29e luentelor pe care le genereaza diferite medii educationale în care individul se afla în ipostaza sa de membru al societatii.
Sensul finalist desemneaza astfel faptul ca în orice moment educatia este orientata si dirijata în functie de finalitatile pe care le urmareste. La rândul lor, aceste finalitati nu sunt simple dorinte sau intentii ale agentului actiunii educationale, ele sunt generate de contextul social în care respectiva actiune se desfasoara, de potentialitatile interne ale receptorului actiunii, toate fiind constientizate de catre cel care declanseaza si conduce actiunea.
Finalitatile educationale circumscriu modelul de personalitate pe care educatia urmeaza sa-l formeze. Ele se diferentiaza si integreaza într-un tot unitar, în functie de cerintele sociale si cunoasterea mecanismelor psihologice ale învatarii umane.
Aceste finalitati îmbraca forma idealului educational scopurilor si obiectivelor educationale. Ele se constituie într-un sistem cu o functionalitate interna, calauzind întreaga organizare si desfasurare a actiunii educationale.
Ca "fapt uman" (social) educatia include, deci, în structura sa idealuri, aspiratii si scopuri pe care oamenii le formuleaza în mod constient.
Din perspectiva derularii ei, educatia este o "actiune umana".
În esenta, actiunea este definita ca "realizare a unui scop de catre un agent într-o situtie". Desprindem astfel ideea ca educatia este un "produs" al omului, un rezultat al anticiparii sale, o creatie a sa.
Finalitatile actiunii educationale sunt sistematizate în trei categorii principale: idealul educational, scopurile si obiectivele educationale. Ele se constituie într-un sistem cu o functionalitate interna, conferindu-i astfel actiunii educationale un sens si imprimându-i un caracter constient si organizat.
Definitie:
Finalitatea este caracteristica esentiala a aducatiei, exprimând sensul sau teleologic ; în acest context ea reflecta tendintele, intentionalitatea si proiectiile privind rezultatele educatiei, care se exprima prin idealul educativ si obiectivele educatiei.
1. Idealul educativ [4]
Definitie:
Idealul educativ reprezinta un model proiectiv, o anticipare relatia perfecta, în anumite conditii un imperativ ce se cer îndeplinite ca rezultat, ca finalitate a actiunii educative complexe si îndelungate.
Idealul educativ ocupa un loc central în teoria si actiunea pedagogica. El presupune o conceptie si anumite idei clare privind dimensiunile ce trebuie sa le includa personalitatea în dezvoltarea sa ca finalitate a actiunii educative.
Idealul educativ confera actiunii educative un caracter constient, activ, creator si prospectiv formarea si dezvoltarea personalitatii sub raport intelectual, socio-moral, profesional, estetic, fizic etc. Fara ideal, în general, fara ideal educativ, în special, nici individul, nici societatea n-ar fi progresat. Lipsa de ideal ar fi însemnat (si ar însemna si azi) stagnare, plafonare, rezultate minime, atât în dezvoltarea individului cât si a societatii. Idealul, în general, idealul educativ, în special, au dat si vor da omului optimism, dinamism, încredere în puterea educatiei, în depatirea greutatilor, în atingerea performantelor si obtinerea succesului.
Idealul educativ în societatea democratica trebuie sa conceapa un model de dezvoltare si manifestare deplina a personalitatii, o personalitate complexa, integrala, multidimensionala, armonioasa care sa ofere posibilitatea unei game largi de calitati de ordin intelectual, moral, profesional, estetic si fizic, care sa se adapteze la schimbari, mutatii si creativitate - cerute de progresul social, stiintifico-tehnic cultural si etic contemporan.
2. Scopul este un obiectiv fundamental, cu grade diferite de generalizare, care desemneaza schimbari observabile si masurabile la nivelul sistemului si al procesului de învatamânt. Scopul reprezinta o anticipare pe plan mintal a rezultatului ce urmeaza sa-l obtinem în cadrul actiunii educationale, asociate cu tendinta de înfaptuire a acelei actiuni. Scopul acopera o zona larga de fenomene, are un caracter general si se refera la un sir de actiuni educationale.
Din punct de vedere structural el se prezinta ca unitate dialectica a doua laturi, una ideala, de imaginare a unui rezultat mai îndepartat, iar cealata, intetioneaza, de declansare a actiunii în vederea realizarii sale.
Prin continutul sau scopul subordoneaza o gama de obiective, vizând finalitati care urmeaza sa se produca dupa un interval mai lung de timp, dupa derularea mai multor secvente educationala.
Spre deosebire de ideal care vizeaza finalitatea actiunii educationale în ansamblul sau, ca o componenta a sistemului macrosocial, scopul zizeaza finalitatea unui complex de actiuni educationale determinate. În timp ce idealul este specific unei perioade sau epoci istorice, scopurile educative ce-i corespund sunt multiple si variate, în functie de diversitatea actiunilor educationale concrete.
3. Obiectivele educationale sunt proiectari anticipate, relativ restrânse ca extindere, ale idealului educativ, sub forma de elemente sau sarcini educationale, care prin reuniunea si integrarea lor într-un ansamblu unitar, definesc sau conduc la realizarea idealului educativ.
Obiectivul desemneaza modificarea ce urmeaza sa fie indusa în mod intentionat în structura personalitatii celui educat. Aceasta modificare poate afecta toate componentele personalitatii (continutul, procese si însusiri psihice, calitati si abilitati ale intelectului uman, aptitudini, stari afective, motivatii etc.)
Toate aceste modificari îmbraca forma achizitiilor sau performatelor ce se produc în cadrul personalitatii umane.
Scopul si obiectivul educational sunt doua aspecte complementare.
Unui scop îi corespunde un sir de obiective. Scopul este deci cu bataie mai lunga, vizând în acelasi timp finalizate mai generale. Urmeaza ca el sa fie detaliat printr-un sir de obiective, fiecare dintre acestea anticipând o performanta care la încheierea actiunii va putea fi observata si evaluata.
Clasificarea obiectivelor :
a) sub raport stadial :
a1) - obiective generale ;
a2) - obiective intermedire ;
a3) - obiective secventiale ;
a4) - obiective operationale.
b) sub raport psihopedagogic :
b1) - obiective cognitive (de cunoastere sau intelectuale) ;
b2) - obiective psihomotorii (actionale sau practice), de aplicare si de creatie ;
b3) - obiective afective - care dezvolta emotii si sentimente morale si criterii de valorizare (acceptare si optiune) formarea constiintei etice si formarea conduitei etice;
b4) - obiective volitionale si caracteriale - formarea trasaturilor de viata si caracter.
În proiectarea curriculara si în procesul de predare - învatare - evaluare, obiectivele au o importanta deosebita, întrucât îndeplinesc mai multe functii.
functia de anticipare a rezultatelor procesului de predare - învatare, întrucât obiectivele pedagogice precizeaza performantele la care urmeaza sa ajunga elevii, precum si capacitatile ce trebuie sa si le formeze. Cunoscând înca de la începutul activitatilor didactice sau educative rezultatele urmarite, elevii vor sesiza mai usor esentialul din lectii, concentrându-si atentia asupra modalitatilor de a ajunge cât mai repede la obiectivele propuse de profesori ;
functia de organizare si dirijare a procesului de instruire. Stabilind de la începutul obiectivelor pedagogice, profesorul îsi poate organiza metodic lectiile si celelalte activitati didactice. Pe baza obiectivelor si a continutului îsi alege metodele, mijloacele si materialul didactic, precum si formele de grupare a elevilor. Obiectivele constituie deci un reper foarte important în proiectarea si desfasurarea procesului de predare - învatare - evaluare;
functia de evaluare a rezultatelor. Odata cu proiectarea scopului si a obiectivelor, profesorul, în raport de obiective, stabileste si tehnicile de evaluare continua sau formativa, raportând rezultatele la obiective;
functia de reglare metodologica a procesului de predare - învatare, în raport de rezultatele obtinute, prin feed-back.
Clasificarea obiectivelor pedagogice
pe domenii si clase comportamentale
|
Domeniul |
Nivel de competenta |
Performante necesare |
|
Cognitiv (D. Bloom) |
I. Cunoastere: II. Întelegere: III. Aplicare: IV. Analiza si sinteza V. Evaluare |
Elevul trebuie sa stie: -sa enumere, sa defineasca, sa identifice. -sa explice, sa demonstreze, sa generalizeze, sa modeleze, sa transforme. -sa aplice, sa extinda, sa rezolve, sa clasifice, sa utilizeze, sa ordoneze. -sa analizeze, sa compare, sa deduca, sa aplice, sa stabileasca relatii si principii de organizare, sa restructureze, sa sintetizeze, sa transforme. -sa judece critic, sa interpreteze, sa formuleze judecati de valoare, sa extrapoleze, sa redescopere, sa ia decizii, sa formuleze probleme si ipoteze de rezolvare a lor, sa inoveze. |
|
Afectiv (D. Krathwohl) |
Sentimente Motivatii Convingeri Atitudini |
receptarea si constientizarea valorilor, a fenomenelor, activitatilor si evaluarea acestora; reactia prin asentiment, satisfactie; valorizarea prin acceptare, preferinte, angajare, organizare, conceptualizare si sedimentarea valorilor, caracterizarea, când sistemul de valori sedimentat se exprima în personalitate. |
|
Psihomotor (simpson) |
Deprinderi Conduite motrice Operatii manuale |
perceperea deprinderii; dispozitia sau starea de pregatire; reactia dirijata prin imitatie; încercare, automatismul si adaptarea prin modificarea rapida a deprinderii. |
4. Operationalizarea obiectivelor educationale A operationaliza un obiectiv pedagogic înseamna a transpune rezultatele asteptate de la elevi în urma unei instruiri, în termeni de operatii si actiuni, sau alte manifestari observabile si masurabile, adica specificarea în mod concret a ceea ce trebuie sa cunoasca si ce vor fi capabili elevii sa faca la încheierea unui proces de predare-învatare. Ca urmare, fiecare obiectiv stabilit de profesor va trebui sa desemneze un rezultat asteptat al instruirii în termeni de operatii sau actiuni pe care le asteapta din partea elevilor.
În procesul operationalizarii fiecare obiectiv, în raport de continutul instruirii, profesorul va parcurge în linii generale urmatoarele etape si concluzii:
Stabileste, mai întâi actiunea sau operatiunea pe baza continutului de predat. Exemplu: elevii sa defineasca, sa identifice, sa demonstreze, sa rezolve, sa interpreteze.;
Precizeaza, apoi, obiectul actiunii, adica ce anume sa defineasca, sa identifice sau sa rezolve elevii în raport de continutul instruirii;
Descrie conditiile situatiei didactice, spre exemplu, dându-se textul... ... sa se identifice predicatele, sau: fiind dat un corpde masa cunoscuta si un ansamblu de forte care actioneaza asupra sa, elevii sa calculeze acceleratia imprimata acestuia ;
Precizeaza criteriul de evaluare a rezultatelor actiunii, stabilind conditiile în care se va admite stingerea obiectivului.
În elaborarea obiectivelor unei lectii, sau ale unui sistem de lectii, profesorul va respecta principiul accesibilitatii, formulând performantele cerute elevilor în mod gradat, de la usor la greu si de la simplu la complex. În aceasta activitate el se poate ghida dupa clasificarea obiectivelor pedagogice pe domenii si niveluri de competente (cognitive, afective si psihomotrice).
Bibliografie :
- "Ion BONTAs - "Pedagogie", Eg. All, pag. 66-68
- Constantin CUCOS si colaboratorii - "Psihopedagogie" Ed. Polirom, 1998,
- Marin STOICA, "Pedagogie si Psihologie", Ed. Gh. Al, 2002, pag. 81, 82, 83.
|
