I N D R U M A R

DE

PRACTICA PEDAGOGICA

Editia revizuita si adaugita

C U P R I N S

1. Programa de practica pedagogica

pentru studentii Universitatii "Politehnica" din Bucuresti / 5

1.1. Obiective specifice / 5

1.2. Continutul practicii pedagogice / 5

2. Organizarea practicii pedagogice / 7

2.1. Sarcinile studentilor practicanti / 8

2.2. Atributiile profesorilor-indrumatori din scolile de aplicatie / 8

2.3. Planificarea activitatilor de practica pedagogica / 9

3. Desfasurarea practicii pedagogice / 11

3.1. Activitatea de cunoastere generala a scolii / 11

3.2. Asistentele la lectiile demonstrative / 11

3.3. Pregatirea si sustinerea lectiilor de proba si finale / 12

3.3.1.Studierea programei scolare si a manualului / 13

3.3.2. Analiza continutului lectiei / 14

3.3.3. Stabilirea obiectivelor operationale / 14

3.3.4. Construirea strategiilor de predare-invatare / 15

3.3.5. Elaborarea probelor de evaluare / 15

3.3.6. Redactarea proiectului de lectie / 15

3.3.7. Recomandari pentru sustinerea lectiilor / 15

3.4. Analiza lectiilor sustinute in practica pedagogica / 17

3.5. Cunoasterea si caracterizarea psihopedagogica a elevilor / 19

4. Evaluarea practicii pedagogice / 21

A n e x e

1. Planificarea practicii pedagogice / 23

2. Modele orientative de proiecte de lectii / 25

a) Lectia de transmitere de cunostinte / 27

b) Lectia de formare de priceperi si deprinderi / 43

c) Lectia mixta / 49

3. Model pentru structura orientativa a fisei

de caracterizare psihopedagogica a elevului / 59

4. Fisa de evidenta a notelor obtinute de student la practica pedagogica / 65

1. P R O G R A M A

DE PRACTICA PEDAGOGICA PENTRU STUDENTII

UNIVERSITATII "POLITEHNICA" DIN BUCURESTI

1.1. Obiective specifice

Practica pedagogica a studentilor contribuie la formarea competentei de educator, capabil sa realizeze cu elevii activitati instructiv-educative eficiente. In acest sens, in cadrul practicii pedagogice se urmaresc:

a) formarea capacitatii studentilor de a opera cu informatiile de la disciplinele de specialitate si din domeniul stiintelor educatiei;

b) formarea deprinderilor de a proiecta si de a realiza efectiv cu elevii activitati de predare-invatare;

c) formarea capacitatilor si deprinderilor de a aplica metodologiile active si tehnologiile noi de predare si invatare, de a intelege trasaturile definitorii ale variatelor forme sub care se prezinta actul invatarii;

d) formarea capacitatii de a aprecia si evalua activitati instructiv-educative practice proprii si ale colegilor de practica;

e) dezvoltarea deprinderilor de manuire a mijloacelor de invatamant, a diferitelor materiale din domeniul specialitatii;

f) initierea in tehnica activitatilor instructiv-educative desfasurate in cadrul laboratoarelor, atelierelor si cabinetelor;

g) formarea capacitatii de a cunoaste si caracteriza personalitatea elevilor;

h) initierea studentilor in organizarea activitatilor educative cu elevii menite sa determine asimilarea valorilor etice, experienta sociala si comportamentele pozitive definitorii ale societatii.

1.2. Continutul practicii pedag 323j93d ogice

Practica pedagogica cuprinde urmatoarele genuri de activitati:

a) Activitati de cunoastere generala a scolii: cunoasterea organizarii scolii, a activitatilor metodice si de perfectionare, a cabinetelor, laboratoarelor, atelierelor-scoala, bibliotecii, internatului, cantinei etc.; cunoasterea formelor de conlucrare a scolii cu familia si colectivitatea locala; cunoasterea documentelor de planificare si organizare a activitatii instructiv-educative din scoala (4 ore).

b) Activitati instructiv-educative de observatie, cu caracter demonstrativ, desfasurate in clase, cabinete, laboratoare, ateliere, la cadrele didactice stabilite de conducerea unitatii scolare de aplicatie (8 ore).

c) Asistente la activitati metodice ale catedrelor, consiliilor pedagogice, comisiei dirigintilor, comisiei de instruire practica si, dupa posibilitati, la actiuni cultural-educative ale elevilor (8 ore).

d) Pregatirea si sustinerea efectiva de catre studenti a lectiilor de proba si a lectiei finale (22 ore).

e) Elaborarea fisei de caracterizare psihopedagogica a unui elev, dupa modelul din indrumar (4 ore).

2. ORGANIZAREA PRACTICII PEDAGOGICE

La toate facultatile Universitatii "Politehnica" din Bucuresti, practica pedagogica se desfasoara in semestrele 7 si 8 (anul IV), cate 2 ore saptamanal.

Ca durata, repartizare si in acord cu standardele nationale, practica pedagogica, prevazuta in regulamentele aprobate prin ordinele Ministerului Educatiei Nationale nr.4356/11.07.1996 si nr.3312/23.02.1998, este adaptata la specificul programului studentilor din U.P.B.

Practica pedagogica a studentilor se efectueaza la grupurile scolare industriale si colegiile nationale din municipiul Bucuresti cu statut de "scoli de aplicatie". Acestea sunt reprezentative pentru complexul de activitati didactico-educative care intra in atributiile viitorilor profesori.

Scolile de aplicatie, directorii coordonatori si profesorii-indrumatori se stabilesc anual de catre Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, la solicitarea Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic din U.P.B.

Participarea studentilor la practica pedagogica se realizeaza in 2 ore saptamanal, pe tot parcursul anului scolar.

O grupa care efectueaza practica pedagogica are in componenta sa 8-12 studenti. Din cauza spatiului de invatamant restrans al scolilor de aplicatie, grupa de studenti este divizata in subgrupe de 3-4 studenti.

Practica pedagogica a studentilor se realizeaza fie de-a lungul intregului an scolar, fie comasat, pe o durata de cca 2-3 saptamani, prin programarea succesiva a subgrupelor. In ambele situatii este obligatorie cuprinderea activitatilor specifice si realizarea obiectivelor practicii pedagogice.

Instruirea studentilor in legatura cu sarcinile ce le revin in cadrul practicii pedagogice si repartizarea lor la scolile de aplicatie se realizeaza de catre personalul didactic al Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic, in cadrul orelor de Didactica specialitatii, si la Cabinetul de metodica si practica pedagogica al Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic din U.P.B. (corpul R, camerele 318, 319).

Studentii se vor prezenta la directorul coordonator al practicii pedagogice din scoala de aplicatie. Cu acest prilej, vor fi stabilite disciplina de invatamant si profesorul metodist sub indrumarea caruia se va efectua practica pedagogica.

2.1. Sarcinile studentilor practicanti:

- participarea la instructajul efectuat de personalul didactic din Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic cu privire la continutul, organizarea si desfasurarea practicii pedagogice, precum si cu privire la sarcinile ce le revin in asigurarea eficientei acesteia;

- asistarea la lectii demonstrative tinute de profesorii-indrumatori de la disciplinele de specialitate din scolile de aplicatie;

- asistarea la lectiile colegilor din grupa de practica pedagogica si la analiza acestora;

- asigurarea materialului didactic necesar desfasurarii lectiilor de proba si finala;

- alcatuirea proiectelor didactice pentru fiecare lectie de proba si finala;

- sustinerea lectiilor de proba si finala, in prezenta profesorilor-indrumatori ai practicii pedagogice;

- efectuarea activitatii de cunoastere a unui elev si intocmirea fisei de caracterizare psihopedagogica a acestuia;

- consemnarea intr-un caiet personal (caietul de practica) atat a activitatilor la care asista cat si a celor pe care le organizeaza si sustin pe parcursul practicii, orientandu-se dupa fisele-model anexate in prezentul indrumar.

2.2. Atributiile profesorilor-indrumatori din scolile de aplicatie

Profesorii-indrumatori, stabiliti de catre Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, sunt agentii calitatii practicii pedagogice, atat ca purtatori ai culturii de specialitate, cat si ca detinatori ai cunostintelor din domeniul stiintelor educatiei si ai deprinderilor didactico-metodice.

Contributia profesorilor-indrumatori din scolile de aplicatie la practica pedagogica a studentilor, care-i pregateste pentru profesia didactica, se concretizeaza in:

- planificarea activitatilor instructiv-educative de observatie, practice, de proba si finale ale studentilor;

- indrumarea stiintifica, de specialitate si metodica a studentilor practicanti, in vederea alcatuirii proiectelor de lectii si a bunei desfasurari a practicii pedagogice in ansamblul sau;

- asistenta la lectiile de proba si finale ale studentilor;

- analiza si aprecierea lectiilor practice de proba si finale si a celorlalte activitati sustinute de studenti.

2.3. Planificarea activitatilor de practica pedagogica

Pentru desfasurarea in bune conditii a practicii pedagogice, studentul isi va planifica activitatile din scoala de aplicatie potrivit datelor din anexa nr. 1.

3. DESFASURAREA PRACTICII PEDAGOGICE

3.1. Activitatea de cunoastere generala a scolii

Pentru a se integra in activitatea de invatamant, studentii trebuie sa se familiarizeze si sa cunoasca:

- structura organizatorica a unitatilor scolare;

- factorii de decizie si atributiile acestora in activitatea administrativa si de conducere a procesului instructiv-educativ din scoala.

Pentru asigurarea pregatirii de specialitate si a instruirii practice, in scoli sunt amenajate cabinete, laboratoare si ateliere-scoala. Studentii vor urmari sa cunoasca:

- baza materiala, dotarea tehnica, gradul de modernitate al acestora;

- tipurile de activitati, functionalitatea cabinetelor, precum si modul de programare si organizare a activitatii;

- normele de securitate si protectie impotriva accidentarii elevilor.

De asemenea, studentii se vor informa in legatura cu existenta in cadrul scolii a bibliotecii, cabinetului de asistenta psihopedagogica etc.

3.2. Asistentele la lectiile demonstrative

Lectiile si activitatile demonstrative sunt activitati instructiv-educative sustinute de profesorii-indrumatori, la care asista studentii practicanti.

Asistentele la activitati demonstrative in scoala ofera studentilor posibilitatea de a cunoaste si studia conditiile concrete in care isi vor sustine lectiile de proba si finale:

- obiectivele instructiv-educative ale disciplinelor de invatamant din unitatea scolara in care isi desfasoara practica pedagogica;

- nivelul exigentei fata de pregatirea teoretica si practica;

- gradul de dotare a scolii cu mijloace de invatamant si material didactic;

- ambianta socioafectiva in cadrul colectivelor scolare etc.

Studentii, in calitate de viitori profesori, se familiarizeaza, in acelasi timp, cu problemele procesului de invatamant.

Pentru fiecare activitate didactica demonstrativa la care asista, studentul consemneaza in caietul de practica o serie de date privind desfasurarea activitatii respective:

- continut;

- strategii didactice;

- rezultate;

- lectii de proba si finale sustinute de colegii din grupul de practica etc.

De regula, activitatatile didactice demonstrative (lectii, lucrari in laborator, instruire practica, activitate educativa) sunt urmate de discutii ale profesorului-indrumator cu studentii.

La inceputul unei discutii, profesorul-indrumator prezinta studentilor aspecte cu privire la modul de pregatire si realizare a activitatii. Studentii pot pune intrebari pentru a-si clarifica problemele legate de continutul si strategia activitatii respective. Profesorul raspunde eventualelor intrebari, controleaza si apreciaza consemnarile studentilor, dand indrumari pentru activitatea lor didactica viitoare.

Concluziile desprinse din discutie vor fi consemnate de student.

In scopul asigurarii unei eficiente sporite a asistentelor, se prezinta, in continuare, un model orientativ de insemnari de la o lectie demonstrativa. Pentru intocmirea fiselor consacrate acestei activitati, studentii se vor ghida dupa acest model de insemnari, inregistrand fidel date semnificative in legatura cu continutul, desfasurarea activitatii la care asista, insotite de observatii si propuneri proprii.

Fisa cu insemnarile studentului la lectiile la care asista va cuprinde date referitoare la:

- modul de realizare a obiectivelor lectiei;

- strategia didactica adoptata;

- activizarea clasei de elevi;

- promovarea metodelor activ-participative din cadrul procesului de predare-invatare;

- folosirea fiselor de lucru;

- moduri de organizare a activitatii elevilor;

- tehnici de evaluare a rezultatelor scolare etc.

3.3. Pregatirea si sustinerea lectiilor de proba si finale

Pentru fiecare lectie de proba sau finala studentii isi alcatuiesc proiecte de lectii.

Proiectul fiecarei lectii se prezinta spre analiza si aprobare, cu cel putin doua zile inaintea sustinerii lui la clasa, mai intai profesorului-indrumator de specialitate din unitatea scolara de aplicatie si apoi unui cadru didactic de pedagogie din U.P.B., in cadrul orelor de consultatie de la Cabinetul de metodica si practica pedagogica.

Pentru elaborarea proiectelor de lectii si sustinerea acestora, studentii practicanti sunt obligati:

- sa consulte diversele variante de structuri de proiecte de lectie existente la Cabinetul de metodica si practica pedagogica din U.P.B. si in Indrumarul de practica pedagogica;

- sa studieze programa si manualul disciplinei de predare;

- sa cunoasca nivelul de pregatire si particularitatile elevilor clasei la care vor sustine lectiile;

- sa asigure lectiilor practice sustinute un continut corespunzator, sa foloseasca materialul didactic necesar si metodologia didactica adecvata;

- sa se prezinte la clasa bine pregatiti si intr-o tinuta corespunzatoare muncii de profesor.

Lectiile practice de proba si finale sunt analizate de subgrupa de studenti practicanti, cu participarea profesorilor metodisti indrumatori.

Pe baza cunostintelor insusite in cadrul pregatirii teoretice si a datelor, informatiilor dobandite in activitatea de practica observativa din scoala de aplicatie, studentul isi pregateste lectiile pe care le va sustine.

Pentru a proiecta si organiza in detaliu activitatea pe care o va desfasura cu elevii, studentul trebuie sa stie ce actiuni va intreprinde in prealabil, in ce constau acestea si care este succesiunea lor.

In urma stabilirii datelor cu privire la lectia pe care o va sustine (clasa, tema, subiectul lectiei, data sustinerii etc.), studentul va intreprinde urmatoarele demersuri:

- va studia programa scolara si manualul;

- va analiza, din punct de vedere logic si psihologic, continutul invatarii (cunostintele pe care le va preda) si va stabili obiectivele si sarcinile didactice;

- va stabili strategia de predare- invatare si evaluare;

- va elabora proiectul lectiei (in calitatea acestuia de sinteza a demersurilor anterioare), stabilind relatii intre continuturi - sarcini didactice - obiective - metode si mijloace de invatamant, precum si succesiunea situatiilor de invatare pe care le va organiza la clasa.

3.3.1. Studierea programei si a manualului

Prin studierea programei scolare si a manualului, studentul va avea in vedere urmatoarele aspecte:

- va stabili locul lectiei sale in sistemul de lectii de la disciplina la care preda, locul si importanta cunostintelor pe care le va preda in ansamblul pregatirii profesionale a elevilor;

- va identifica si va inventaria cunostintele, notiunile (insusite anterior de catre elevi) care stau la baza intelegerii cunostintelor noi, si pe care trebuie sa le reactualizeze;

- va identifica si inventaria cunostintele pe care elevii le vor insusi in activitatea ulterioara, si a caror intelegere depinde de cele pe care el le preda, pentru a asigura conditiile de transfer in invatare;

- va stabili tipul de lectie (de comunicare, de formare a deprinderilor, mixta etc.).

Toate aceste date, la care se adauga cele dobandite in practica observativa (cu privire la nivelul de pregatire si de motivare al elevilor), vor putea fi folosite oportun in etapa de stabilire a strategiei de predare-invatare.

3.3.2. Analiza continutului lectiei

Analiza continutului activitatii de invatare presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

- identificarea continutului activitatii de invatare, in conformitate cu obiectivele si continuturile prevazute in programa scolara;

- divizarea si organizarea continutului in jurul unor idei principale, secvente, arii de continut, pentru care se vor stabili obiectivele operationale;

- stabilirea ordinii de parcurgere a elementelor de continut si identificarea relatiilor dintre ele.

3.3.3. Stabilirea obiectivelor operationale

In proiectarea activitatii didactice la disciplinele de specialitate, obiectivele se stabilesc in functie de:

- competentele specifice unui profil de pregatire;

- cunostintele pe baza carora se formeaza competentele respective;

- nivelul pregatirii teoretice si practice a elevilor.

Obiectivele pedagogice sunt rezultate partiale, urmarite in cadrul fiecarei discipline si al fiecarei lectii, care conduc la dobandirea competentelor profesionale.

Obiectivele vor fi astfel formulate incat sa evidentieze:

- comportamentul pe care trebuie sa-l dobandeasca elevul, exprimat in termeni de conduita observabila si masurabila;

- conditiile in care se va produce comportamentul (de exemplu, ce ajutor va primi elevul in timpul desfasurarii acestuia);

- criteriile de reusita.[1]

3.3.4. Construirea strategiilor de predare-invatare presupune:

- selectarea metodelor de invatamant;

- alegerea mijloacelor de invatamant;

- stabilirea modalitatilor de organizare a activitatii didactice;

- alegerea variantei de lectie.

3.3.5. Elaborarea probelor de evaluare

Evaluarea rezultatelor scolare se realizeaza prin probe orale, scrise sau practice.

Construirea probelor de evaluare se face prin raportare la obiective, in asa fel incat toate acestea sa fie atinse. Criteriile de evaluare trebuie sa fie clar precizate.

Proba de evaluare insoteste proiectul de lectie.[2]

3.3.6. Redactarea proiectului de lectie

Toate datele se centralizeaza in elaborarea proiectului de lectie, ce va contine doua parti: date generale si desfasurarea lectiei.

Proiectul se recomanda a se intocmi cat mai detaliat. El va fi transpus in practica.[3]

3.3.7. Recomandari pentru sustinerea lectiilor

Eficienta unei lectii este asigurata, in primul rand, de masura in care studentul isi pregateste cu minutiozitate, pana in cele mai mici detalii, desfasurarea activitatii la clasa. In al doilea rand, eficienta este asigurata daca studentul reuseste sa transpuna in practica demersurile pe care le-a stabilit in proiectul lectiei.

Prezentam, pentru orientarea generala a studentilor, un ansamblu de reguli ce trebuie respectate consecvent in sustinerea lectiilor:

Pregatiti-va lectiile in cele mai mici detalii si desfasurati-le dupa o structura care sa apara foarte clara elevilor dvs.

Exersati utilizarea aparaturii si familiarizati-va cu experientele (demonstratiile) pe care le veti face, inainte de inceperea lectiei.

Pregatiti-va sa aveti la indemana material suplimentar, pentru a raspunde nevoilor specifice de invatare ale elevilor foarte buni, dar si ale celor foarte slabi.

La inceputul programului, sositi in clasa inaintea elevilor. Pregatiti aparatura si echipamentele necesare inainte de inceperea lectiei.

Asistati la intrarea elevilor in clasa.

Asteptati sa se faca liniste inainte de a incepe sa va adresati clasei.

Tineti minte si folositi numele elevilor dvs.

Incepeti predarea noii lectii suscitand interesul si curiozitatea elevilor; mentineti-le interesul pe tot parcursul lectiei, prin diferite modalitati.

Adresati elevilor instructiuni si cerinte clare.

Fiti mobil, deplasati-va calm prin sala de clasa.

Invatati sa va controlati tonul si vocea.

Priviti la clasa in timp ce vorbiti si invatati cum sa o explorati cu privirea.

Insusiti-va tehnica punerii de intrebari pertinente si eficace.

Insusiti-va arta de a doza si de a folosi bine timpul alocat lectiei dvs., astfel incat sa parcurgeti toate etapele pe care le-ati prevazut si sa nu-i retineti pe elevi din timpul pauzei.

Folositi tehnici de predare cat mai variate.

Dati teme pentru acasa diferentiate si adecvate diferitelor categorii de elevi din clasa dvs.

Tratati-i pe elevi in asa fel incat sa le induceti convingerea ca aveti incredere in ei si ca ii considerati responsabili pentru munca lor.

Cultivati-le increderea ca pot apela la ajutorul dvs. pentru depasirea dificultatilor personale.

Anticipati problemele disciplinare si actionati rapid.

Fiti ferm si consecvent in aplicarea eventualelor sanctiuni.

Evitati conflictele.

Precizati cu claritate si insistati asupra standardelor (exigentelor) dvs. personale.

Folositi umorul in mod constructiv, ori de cate ori aveti prilejul.

Incepeti predarea obiectului dvs. de studiu prin a va arata ferm in cerinte, pentru a deveni treptat mai concesiv.

Aplicatie

Incercati sa clasificati regulile de mai sus dupa importanta pe care le-o acordati, punand fiecareia dintre ele un numar de ordine. Motivati prioritatile acordate.

3.4. Analiza lectiilor sustinute in practica pedagogica

Fiecare lectie sustinuta de catre studenti este urmata de analiza acesteia.

Prin analiza lectiei, conceputa ca o reconstituire a activitatii in aspectele sale esentiale, se are in vedere ca studentii sa-si dezvolte urmatoarele capacitati:

- de a analiza cauzele reusitelor si nereusitelor dintr-o lectie si de a emite judecati de valoare cu privire la activitatea desfasurata;

- de a argumenta opiniile pe baza cunostintelor de psihologie, de pedagogie, de metodica si de specialitate;

- de a regandi activitatea analizata in functie de situatiile concrete aparute in timpul lectiei.

Analiza lectiilor este un bun prilej de initiere si largire a experientei didactice, de exersare a simtului responsabilitatii, a initiativei si creativitatii studentilor.

La analiza lectiilor participa cadre didactice care indruma practica pedagogica si membrii grupului de studenti practicanti.

Analiza lectiilor de proba este condusa de profesorul metodist din scoala (profesorul de specialitate).

Analiza lectiilor finale este condusa de cadrul didactic universitar de pedagogie sau metodica, in colaborare cu profesorul metodist din scoala.

Analiza lectiilor de proba si finale presupune urmatoarea succesiune de interventii:

- autoanaliza intreprinsa de studentul care a sustinut lectia;

- observatiile, propunerile si concluziile studentilor din grupul de practica;

- observatiile, propunerile, concluziile si aprecierile cadrelor didactice.

In final, cadrele didactice stabilesc nota si o trec, sub semnatura, pe proiectul lectiei precum si in fisa de evidenta a notelor obtinute de catre student la practica pedagogica:

- nota pentru caietul de practica;

- nota pentru caracterizarea psihopedagogica a unui elev;

- media generala.

In analiza lectiei se au in vedere urmatoarele aspecte:

Ø   pregatirea lectiei in raport cu tipul si structura acesteia

- modul in care a fost conceput proiectul si au fost asigurate conditiile de desfasurare a lectiei;

- daca structura corespunde tipului de lectie ales;

- daca etapele lectiei au avut o pondere echilibrata in acord cu continutul si obiectivele urmarite;

- daca lectia a constituit un tot unitar si s-a respectat logica disciplinei de studiu si logica psihopedagogica;

Ø   continutul de specialitate al lectiei

- concordanta cunostintelor predate - sub raportul volumului si calitatii - cu programa, manualul, specializarea elevilor si nivelul lor de pregatire;

- organizarea si succesiunea logica a cunostintelor;

- corectitudinea si nivelul stiintific al acestora ;

Ø   metodica desfasurarii lectiei :

- eficacitatea metodelor, procedeelor, mijloacelor de invatamant folosite in realizarea obiectivelor urmarite;

- preocuparea pentru a asigura caracterul activ, euristic al activitatii de invatare;

- masura in care s-a realizat reactualizarea cunostintelor anterioare, legatura acestora cu noile cunostinte si cu cerintele profesionalizarii;

- preocuparea pentru sistematizarea, consolidarea cunostintelor si operarea cu acestea;

- ritmul desfasurarii activitatii de predare;

- modul in care au fost folosite tabla si alte mijloace de invatamant;

- calitatea temei de acasa si modul in care a fost propusa.

Ø   atitudinea studentului in timpul lectiei :

- tipul de relatii cultivate (autoritariste, de colaborare si incurajare) si atmosfera instituita in clasa;

- masura in care a reusit sa cunoasca elevii si sa colaboreze cu ei ;

- priceperea de a comunica efectiv cu elevii, de a capta si mentine atentia acestora ;

- modul de exprimare, claritatea si concizia exprimarii;

- ritmul vorbirii, intensitatea vocii si a gesturilor;

- capacitatea de adaptare la starea psihica a elevilor ;

Ø   activitatea si comportarea elevilor :

- in ce masura au fost atenti, interesati;

- nivelul de pregatire si participare pe parcursul lectiei ;

- masura in care au inteles cunostintele predate de student ;

Ø   aprecierea generala privind rezultatele studentului la lectie

- sinteza reusitelor si nereusitelor lectiei;

- sublinierea aspectelor de care este necesar sa tina seama studentul in cariera de profesor inginer.

3.5. Cunoasterea si caracterizarea psihopedagogica a elevilor

Formarea si dezvoltarea personalitatii elevului in cadrul procesului instructiv-educativ din scoala depinde intr-o mare masura de gradul de cunoastere a fiecarui elev de catre profesori (in special de catre profesorii-diriginti).

Cunoasterea personalitatii elevilor constituie o conditie deosebit de importanta atat pentru buna desfasurare a procesului de invatamant, cat si pentru orientarea si selectia profesionala a elevilor.

Studentul care efectueaza practica pedagogica in scolile de aplicatie trebuie sa intocmeasca o fisa de caracterizare psihopedagogica a unui elev, pentru a se familiariza cu problematica si metodologia activitatii de cunoastere a personalitatii elevilor. In cadrul acestui proces, studentul trebuie sa aiba in vedere faptul ca personalitatea umana este o imbinare unitara, dinamica si nonrepetitiva a trasaturilor fizice si psihice, relativ stabile, influentate de factori biologici, sociali si mai ales educationali, care caracterizeaza individualitatea concreta a omului in dezvoltarea, activitatea si conduita sa.

Cunoasterea personalitatii elevului implica atat studierea particularitatilor sale fizice, starea sanatatii, mediul sociocultural si educativ familial si extrafamilial, conditiile materiale de viata, cat si aspecte referitoare la activitatea psihica, la insusirile personalitatii, la conduita, precum si recomandari pentru activitatea educativa ulterioara si pentru orientarea scolara si profesionala a acestuia.

In acest sens, in cadrul activitatii instructiv-educative cu elevii, studentul, cu sprijinul profesorului-indrumator din scoala de aplicatie, isi va indrepta atentia asupra unui elev, pe care il va cunoaste si il va caracteriza, urmarind permanent manifestarile lui, atat in timpul activitatilor didactice cat si al celor extradidactice.

In munca de cunoastere a elevului, studentul va utiliza ca metode de investigatie indeosebi observatia, apoi convorbirea (cu elevul, cu profesorul-diriginte si cu ceilalti profesori), chestionarul, analiza produselor activitatii elevului, analiza documentelor scolare, diverse modalitati de ancheta etc.

Datele culese in urma aplicarii metodelor de investigatie vor fi consemnate, fiind apoi prelucrate, interpretate; concluziile vor fi inscrise in fisa de caracterizare psihopedagogica a elevului.

Operatia de elaborare a caracterizarii psihopedagogice a elevului trebuie sa respecte mai multe conditii:

- consemnarea datelor esentiale, tipice;

- se vor face referiri la tendintele dezvoltarii trasaturilor psihice sau ale personalitatii in ansamblu, pentru a permite educatorului alegerea celor mai potrivite cai si mijloace, care sa asigure evolutia elevului in sensul dorit;

- se vor evidentia atat particularitatile pozitive, cat si cele negative ale personalitatii elevului, pentru a fi avute in vedere de profesori in activitatea instructiv-educativa;

- intocmirea caracterizarii sa se sprijine pe un material variat si suficient, pentru a nu trage concluzii eronate in privinta personalitatii elevului;

- caracterizarea se va elabora ca o expunere sistematica si sintetica, al carei continut va respecta un plan bine stabilit.

Folosind metodele de cunoastere a personalitatii elevului, studentul va intra in posesia unor date multiple despre acesta. Datele despre elev astfel obtinute, prelucrate si interpretate, vor fi prezentate intr-o fisa de caracterizare.[4]

4. EVALUAREA PRACTICII PEDAGOGICE

Practica pedagogica se incheie, in fiecare semestru, cu colocviu.

Evaluarea rezultatelor obtinute de studenti se face cu note.

- nota minima de promovare este 7 (sapte);

- media generala a practicii pedagogice pentru fiecare student se stabileste de catre profesorul-indrumator de la scoala de aplicatie si de reprezentantul Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic din U.P.B., prin nota intreaga, rotunjindu-se in plus sau in minus fata de media aritmetica a notelor partiale obtinute de student, in conformitate cu fisele de evidenta din Anexa 4.

Media generala va fi consemnata in:

- fisa de evidenta a practicii pedagogice a fiecarui student, sub semnatura profesorului-indrumator din scoala de aplicatie si a cadrului didactic din Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic.

- registrul unic de evidenta existent la Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic, de catre un cadru didactic universitar din carul acestuia;

- catalogul de pedagogie de la facultate si in carnetul de student, in perioada colocviilor, inaintea incheierii celui de-al doilea semestru al anului IV.

In anexa nr.4 sunt prezentate fisele-tip de evidenta a notelor obtinute de catre student la practica pedagogica, in fiecare semestru

La sfarsitul fiecarui semestru, studentii vor depune la cadrul didactic universitar din Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic sub conducerea caruia si-au desfasurat activitatea un portofoliu continand urmatoarele documente:

In semestrul I:

- insemnarile efectuate pe parcursul practicii observative;

- fisa de evidenta cu notele obtinute de catre student la practica pedagogica.

In semestrul al II-lea:

- proiectele lectiilor de proba si finale;

- insemnarile efectuate pe parcursul practicii observative;

- fisa de caracterizare psihopedagogica a unui elev;

- fisa de evidenta cu notele obtinute de catre student la practica pedagogica.

Anexa nr. 1

PLANIFICAREA ACTIVITATILOR DE PRACTICA PEDAGOGICA

I. Date generale

Numele si prenumele studentului __________ ______ ____ ________

Facultatea, grupa __________ ______ ____ _____ _______ ______ ______

Perioada de practica pedagogica __________ ______ ____ _________

Scoala de aplicatie __________ ______ ____ ____________________

Disciplina de predare __________ ______ ____ __________________

Profesorul-indrumator __________ ______ ____ _________________

II. Asistentele la lectiile demonstrative,

precum si la lectiile membrilor subgrupei studentesti de practica

Nr. crt.	Data (anul, ziua, ora)	Anul de studiu (clasa)	Titlul lectiei (activitatii)	Semnatura profesorului-indrumator

III. Lectiile de proba si finala

Nr. crt.	Data (anul, ziua, ora)	Anul de studiu (clasa)	Titlul lectiei	Semnatura profesorului-indrumator
n

Anexa nr. 2

MODELE ORIENTATIVE DE PROIECTE DE LECTII

a)      Model orientativ de proiect de lectie pentru

transmiterea de cunostinte

b)      Model orientativ de proiect de lectie pentru

formarea de priceperi si deprinderi

c)      Model orientativ de proiect de

lectie mixta

Anexa 2-a

Model orientativ

de proiect de lectie

pentru transmiterea de cunostinte

PROIECT DE LECTIE

A. DATE GENERALE

Disciplina: Retele electrice.

- Clasa: anul II A.

- Unitatea de invatare: Transportul energiei electrice.

- Titlul lectiei: Linii electrice aeriene (LEA).

- Scopul lectiei: insusirea cunostintelor referitoare la LEA.

- Tipul lectiei: comunicare (transmitere) de noi cunostinte.

- Locul desfasurarii lectiei: in clasa.

- Durata lectiei: 50 minute.

- Continutul activitatii de instruire

Cod	Arii de Continut	Subarii de continut
C	1. Conductoare LEA	Clasificare Materiale utilizate in constructiile de LEA. Tipuri constructive de conductoare: a)      conductoare monofilare; b)      conductoare multifilare; c)      conductoare tubulare
C	2. Izolatoare	2.1. Rolul izolatoarelor 2.2. Clasificarea izolatoarelor
C	3. Stalpi	3.1. Stalpi de lemn 3.1.1. Stalpi simpli 3.1.2. Stalpi format A 3.1.3. Stalpi format piramidal 3.1.4. Stalpi format H 3.2. Stalpi metalici 3.2.1. Elemente componente 3.2.2. Clasificare 3.3. Stalpi din beton

Obiective operationale

Cod	Comportamentul urmarit (ce se cere)	Conditii de probare a comportamen-tului (ce se ofera)	Criteriul de reusita (ce se accepta)
O	Sa identifice principalele tipuri de conductoare folosite la constructia de LEA.	Se ofera fisa de lucru.	Sa identifice cel putin doua tipuri de conductoare.
O2	Sa clasifice izolatoarele.	Se ofera fisa de lucru nr. 2.	Clasificarea izolatoarelor dupa cele doua criterii.
O	Sa recunoasca tipurile constructive ale stalpilor.	Se ofera plansa.	Realizarea obiectivului in totalitate

Ordinea de parcurgere a continutului:

Obiective	Continut	Succesiunea continutului
O1	C1
O2	C2
O3	C3

Metode si procedee de instruire:

conversatia;

explicatia;

expunerea;

obsevatia dirijata

Mijloace de invatamant (complexul multimedia

Cod	Denumirea resursei materiale
F1	Fisa de lucru cu conductori
F2	Fisa de lucru cu izolatori
F3	Fisa de lucru cu stalpi
F4	Fisa-test pentru fixare
M	Macheta cu componentele stalpilor
P	Plansa cu stalpi

Bibliografie:

- Dumitriu Catalin - Retele electrice, Editura Tehnica, Bucuresti,

B. DESFASURAREA LECTIEI

Numele elevului: __________ ______ ____ _____ _______ ______ ________

Clasa: __________________

Data: ___________________

Fisa de lucru nr. 1

CONDUCTOARELE LINIILOR ELECTRICE AERIENE (LEA)

I. Clasificarea conductoarelor L.E.A.

a) dupa destinatia lor:

b) dupa constructia lor:

c) dupa forma sectiunii:

d) dupa materialul folosit:

II. Materialele folosite in constructia LEA:

1. Tipuri constructive de conductoare:

a) conductoare monofilare:

b) conductoare multifilare:

Fig.1

Fig.2

c) conductoarele tubulare:

- se folosesc la foarte inalta tensiune, in cazul folosirii unui singur conductor de faza, pentru micsorarea pierderilor prin efect "corona";

- ele sunt bimetalice (OL + AL), dispuse in mai multe straturi, straturile de AL infasurandu-le pe cele de otel.

Numele si prenumele elevului: __________ ______ ____ ____________

Clasa: __________________

Data: ___________________

Fisa de lucru nr. 2

IZOLATOARELE

I. Rolul izolatoarelor

II. Clasificarea izolatoarelor

1. dupa tensiunea la care sunt solicitate:

2. dupa solicitarile mecanice pe care le suporta:

Numele si prenumele elevului: __________ ______ ____ ____________

Clasa: ___________

Data: ____________

Fisa de lucru nr. 3

STALPII LEA

I. Rolul stalpilor LEA:

II. Clasificarea stalpilor LEA

1. in functie de materialul din care sunt confectionati:

2. in functie de destinatia lor in linie:

III. Stalpii de lemn

- La constructia LEA, datorita unor proprietati mai bune, se utilizeaza bradul, pinul si stejarul.

- Avantajele stalpilor din lemn:

Stalpi simpli:

Stalpi format 'A':

Stalpi format piramidal:

Stalpi format 'H':

IV. Stalpi metalici:

- Avantajele stalpilor metalici:

- Dezavantajele stalpilor metalici:

Elementele componente ale stalpilor metalici:

Clasificarea stalpilor metalici:

Fiecare tip de stalp este reprezentat printr-un simbol:

- Sn: __________ ______ ____ __________ ______ ____ __

- Sny: __________ ______ ____ __________ ______ ____

- Ss: __________ ______ ____ __________ ______ ____ __

- Ssy:__________ ______ ____ __________ ______ ____ __

- In: __________ ______ ____ __________ ______ ____ __

-Iny: __________ ______ ____ __________ ______ ____ _

- Icn: __________ ______ ____ __________ ______ ____ _;

- Icny: __________ ______ ____ __________ ______ ____ ;

- Itn:__________ ______ ____ __________ ______ ____ __

- Itny: __________ ______ ____ __________ ______ ____

- IR: __________ ______ ____ __________ ______ ____ __

- IN: __________ ______ ____ __________ ______ ____ __

V. Stalpi din beton

Din punct de vedere al tehnologiei de fabricatie avem:

Fisa nr. 4

TEST PENTRU FIXAREA CUNOSTINTELOR

Selectati care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate.

1.Conductoarele monofilare sunt:

a) construite dintr-un singur fir;

b) construite din acelasi material;

c) conductoare de protectie.

2.Conductoarele din otel-aluminiu sunt folosite la:

a) joasa tensiune;

b) inalta tensiune;

c) ambele variante.

3.Izolatoarele de sustinere preiau:

a) doar greutatea conductoarelor;

b) greutatea conductoarelor, dar si eforturile de tractiune din acestea;

c) nici o varianta.

4.Stalpii sunt confectionati din:

a) metal;

b) lemn;

c) beton-armat.

5.Ce semnificatie au literele SnY:

a) stalp de sustinere de tip Y;

b) stalp de sustinere;

c) stalp de sustinere special.

RASPUNSURI CORECTE:

1 a

2 b

3 a

4 a, b, c

TEST DE EVALUARE

I. Tipul testului: formativ

II. Continutul evaluat

Cod	Arii de continut	Subarii de continut
C	1. Conductoare LEA	Clasificare Materiale utilizate in constructiile LEA Tipuri constructive de conductoare: a) conductoare monofilare; b) conductoare multifilare; c) conductoare tubulare.
C	2. Izolatoare	2.1. Rolul izolatoarelor 2.2. Clasificarea izolatoarelor
C	3. Stalpi	3.1. Stalpi de lemn 3.1.1. Stalpi simpli 3.1.2. Stalpi format A 3.1.3. Stalpi format piramidal 3.1.4. Stalpi format H 3.2. Stalpi metalici 3.2.1. Elemente componente 3.2.2. Clasificare 3.3. Stalpi din beton

III. Obiective operationale evaluate

Cod	Comportamentul urmarit (ce se cere)	Conditii de probare a comportamentului (ce se ofera)	Criteriul de reusita (ce se accepta)
O	Sa identifice principalele tipuri de conductoare folosite la constructia LEA.	Se ofera fisa de lucru.	Sa identifice cel putin doua tipuri de conductoare.
O2	Sa clasifice izolatoarele.	Se ofera fisa de lucru nr. 2	Clasificarea izolatoarelor dupa cele doua criterii.
O	Sa recunoasca tipurile constructive ale stalpilor.	Se ofera plansa.	Realizarea obiectivului in totalitate.

IV. Testul elevului:

1. Cititi si alegeti varianta corecta:

Conductoarele monofilare sunt:

a) conductoare alcatuite dintr-un singur fir;

b) conductoare construite din acelasi material;

c) conductoare de protectie.

2. Cititi cu atentie urmatoarele afirmatii. Precizati, in dreptul fiecarui enunt, daca este adevarat sau fals:

a) pe conductoarele active se transporta energia; _____ _______ ______ ____________

b) conductoarele de protectie protejeaza LEA de suprasarcini; _________________

c) la conductoarele monofilare, daca sectiunea este prea mica, exista riscul ca acestea sa se rupa; __________ ______ ____ __________________

d) conductoarele monofilare nu prezinta siguranta din punct de vedere mecanic;

3. Completati spatiile libere:

a) Conductoarele sunt fixate pe stalpi prin intermediul: __________ ______ ____ __________ ______ ____ __

b) Materialele utilizate la folosirea izolatoarelor LEA trebuie sa aiba: __________ ______ ____ __________ ______ ____ __

4. Precizati elementele componente ale LEA:

5. Stabiliti corespondenta dintre elementele de pe coloana A cu cele de pe coloana B:

A	B
dupa materialul din care sunt confectionati stalpii, avem: dupa destinatia lor in linie avem stalpi: stalpii metalici sunt alcatuiti din:	a)      coronament, tronsoane, baza b)      lemn, metal, beton armat c)      de sustinere, de intindere, de colt, terminali, de traversare

V. Diagrama obiective - itemi:

Item Obiective	I	I	I
O
O	X	X
O			X

VI. Etalonul de rezolvare:

Nr. item	Raspuns corect	Barem de notare
	a)	1 p
	A - A B - F C  - A D - F	2 p
	a) izolatoarele b) o rigiditate dielectrica corespunzatoare si o buna stabilitate termica	3 p
	conductoare izolatoare stalpi	2 p
	- b - c - a	2 p

Anexa nr. 2-b

Model orientativ de proiect de lectie

pentru formarea de priceperi si deprinderi

PROIECT DE LECTIE

A. DATE GENERALE:

- Numele si prenumele studentului

- Facultatea

- Anul de studiu: ______________ - Grupa: ___________________

- Specialitatea studentului: __________ ______ ____ ______________

- Scoala de aplicatie: __________ ______ ____ ____________________

- Anul de studiu (clasa): __________ ______ ____ _________________

- Specialitatea elevilor: __________ ______ ____ __________________

- Disciplina la care se sustine lectia: Informatica.

- Subiectul lectiei: Gestiunea structurii logice a tabelelor.

- Tipul lectiei: formare de priceperi si deprinderi.

- Timpul desfasurarii lectiei: 100 minute (doua ore) [5]

-Locul desfasurarii lectiei: Laboratorul de informatica.

I. Obiective pedagogice operationale

Cod/Tip	Continutul obiectivului	Conditii de probare	Criteriul de reusita
O1 / Psiho-motor	Sa citeasca variabile de la tastatura cu ajutorul comenzilor INPUT si ACCEPT.	Se ofera o baza de date deja populata, pentru prelucrarea careia sunt necesare doua valori- prag, citite de la tastatura.	Citirea corecta a cel putin patru variabile.
O2 / Psiho-motor	Sa afiseze structura conceptuala a tabelului cu ajutorul comenzilor LIST/DISPLAY.	Se ofera o baza de date deja populata.	Utilizarea corecta a comenzilor LIST sau DISPLAY.
O3 / psihomotor	Sa duplice structura conceptuala a tabelului cu comanda COPY STRUCTURE TO.	Se ofera o baza de date cu cateva campuri definite.	Realizarea in totalitate a obiectivului.
O4 / psihomotor	Sa filtreze structura unui tabel cu ajutorul comenzii SET FIELDS TO.	Se ofera o baza de date populata.	Filtrarea structurii bazei de date utilizand cel putin doua sintaxe corecte.
O5 / psihomotor	Sa modifice structura conceptuala a unui tabel.	Se ofera o baza de date cu cateva campuri definite.	Modificarea corecta a cel putin ¾ din structura BD.

II. Organigrama continutului de instruire

Arii de continut	Subarii de continut	Codul obiectivului
C-1: Structura logica a unui tabel	1. Recapitulare: crearea unei baze de date: - ce este o baza de date; - tipuri de date in "FoxPro"; - cum se creeaza o BD; - adaugarea de inregistrari la o BD 2. Citirea unei variabile de la tastatura. 3. Manipularea structurii logice a unei BD: - vizualizarea structurii BD; - duplicarea structurii BD; - modificarea structurii BD.	O1
C-2: Manipularea datelor continute intr-o baza de date	1. Deschiderea/inchiderea unei BD. 2. Filtrarea datelor unei BD. 3. Folosirea zonelor de lucru.	O2
C-3: Functii necesare lucrului cu structura bazei de date	1. Functii utilizate in lucrul cu campurile unei BD - FIELD - FCOUNT - TYPE 2. Functii necesare lucrului cu zonele: - RECSIZE - USED	O3

III. Diagrama obiective - continut

Codul obiectivului	Succesiunea de parcurgere a continutului de instruire (coduri)
O1	C1 → 1.1 → (1.1.1 → 1.1.2 → 1.1.3 → 1.1.4 ) → 1.2
O2	C1 → 1.3 → ( 1.3.1) → 2 → 2.1 →2.3
O3	C1 → 1.3 → ( 1.3.2)
O4	C2 → 2.2
O5	C1 → 1.3 → ( 1.3.3) → C3 → 3.1 → (3.1.1 → 3.1.2 → 3.1.3) → 3.2 → (3.2.1 → 3.2.2 )

IV. Setul de probleme, exercitii, aplicatii (situatii de invatare)

Cod	Continutul problemei
P1	Proiectati structurile CARTI, CITITORI, OPERATII
P2	Deschideti-le in trei zone prin comenzi USE
P3	Afisati structura fiecareia. Creati o alta BD cu o alta structura (prin duplicare). Introduceti date prin APPEND.
P4	Schimbati formatul datei si afisati persoanele care au imprumutat carti intr-o anumita zi citita de la tastatura.
P5	Observati validarea datei calendaristice la introducerea ei.
P6­	- Afisati numarul de campuri. - Aflati prin intermediul unei functii FoxPro care este numele campului 1 din baza CARTI. - Dar al campului 2 din baza CITITORI? - Cum putem afla numele ultimului camp? - Cum aflam ce dimensiune are tabelul CARTI?
P7	Cum aflam numele tabelului deschis in zona 2?
P8	Selectati campurile numar_inventar, titlu, autor pentru introducere de date.
P9	Observati fereastra Append. Reveniti la toate campurile.

V. Complexul multimedia

1 Lista mijloacelor de invatamant componente

Nr. crt.	Denumire	Cod	Continut
	Manual	M	Mariana si Ionut Pantaru, Informatica, Manual pentru clasa a XII-a, Cap VIII: Gestiunea structurii logice a unei baze de date
	Fisa aplicatie	FA	Problemele P1­.P9
	Calculator	PC	UC,monitor, tastatura, mouse
	Mediul de programare FOXPROW 2.6	MP	Mediu de programare pentru limbajul FOXPRO.

B. DESFASURAREA LECTIEI

Obiectivul operational	Etapele lectiei si evenimentele instruirii	Activitatea profesorului	Activitatea elevilor	Strategia didactica			Evaluare	Timp
				Metode, procedee de invatamant	Mijloace de invatamant	Forme de organizare a activitatii elevilor
1. Momentul organizatoric 0-5
	Organizarea clasei pentru desfasurarea activitatii de laborator.	- Noteaza absentele, face observatii si recomandari daca este cazul. - Aranjeaza elevii in grupe de cate doi la fiecare calculator. - Verifica daca programul FoxPro functioneaza.	Preiau sarcinile propuse de profesor.	Conversatia		- Frontala; - colectiva; - dirijata.
2. Pregatirea conditiilor de desfasurare a activitatii independente 5-20
	Captarea atentiei.	Incearca sa trezeasca curiozitatea elevilor, facand referire la utilizarea BD.	Asculta si urmaresc cu interes cele spuse de profesor.	- Expunerea - Conversatia		- Frontala; - colectiva; - dirijata.
	Comunicarea titlului activitatii si a obiectivelor operationale.	- Enunta titlul lectiei. - Comunica elevilor obiectivele lectiei O1-O5.	Noteaza titlul lectiei in caiete.	Expunerea		- Frontala; - colectiva; - dirijata.
	Reactualizarea cunostintelor teoretice necesare formarii deprinderilor.	- Prezinta fisa de lucru. - Comenteaza setul de probleme din fisa de lucru.	- Raspund solicitarilor profesorului. - Rezolva problemele propuse	- Conversatia - Explicatia - Exercitiul	FA	- Frontala; - individuala; - independen-ta; - dirijata.	Scrisa
3. Demonstrarea de catre profesor a modului in care vor proceda elevii in desfasurarea activitatii independente                            20-35
		- Realizeaza structura unei BD; - Executa listarea, filtrarea si ordonarea structurii unei BD.	- Noteaza in caiete aplicatia; -Aasculta cu interes explicatiile oferite.	- Expunerea; - Explicatia; - Demonstratia practica.	- MP; - PC; -FA (P5, P7, P9).	-Frontala; -colectiva; - dirijata.

Obiectivul operational	Etapele lectiei si evenimentele instruirii	Activitatea profesorului	Activitatea elevilor	Strategia didactica			Evaluare	Timp
				Metode, procedee de invatamant	Mijloace de invatamant	Forme de organizare a activitatii elevilor
4. Activitatea independenta a elevilor 35- 85
O1. Sa citeasca variabile de la tastatura cu ajutorul co-menzilor INPUT si ACCEPT.		- Solicita elevilor sa citeasca data calendaristica si sa o prelucreze; - Corecteaza eventualele greseli, ofera indicatii suplimentare	Realizeaza. pe grupe, operatiile necesare prelucrarii datei calendaristice.	- Rezolvarea de probleme; - Conversatia.	- M; - FA (P4); - MP; - PC	- Frontal; - Pe grupe; - Dirijat.	Practica
O2. Sa afiseze structura concep-tuala a tabelului cu ajutorul comenzilor LIST/DISPLAY		- Solicita elevilor sa creeze trei baze de date, conform fisei de lucru (P1-P2); - Ofera indicatii suplimentare si supravegheaza activitatea elevilor.	Introduc, pe rand, valori in bazele de date si apoi listeaza continutul acestora.	- Exercitiul; - conversatia.	- M; -FA (P1‑P2); - MP; - PC.	- Frontal; - Pe grupe; - dirijat.	Practica
O3. Sa duplice structura conceptuala a tabelului cu comanda COPY STRUCTURE TO.		Solicita elevilor sa creeze o alta baza de date, conform fisei de lucru; ofera indicatii suplimentare, supravegheaza activitatea elevilor si respectarea conditiilor cerute.	Creeaza noua baza de date, conform indicatiilor date de profesor.	- Exercitiul; - Conversatia.	- M; - FA (P3); - MP; - PC.	- Frontal; - Pe grupe; - Dirijat.	Practica
O4. Sa filtreze structura unui tabel cu ajutorul comenzii SET FIELDS TO.		- Precizeaza sintaxa comenzii SET FIELDS TO; - Ofera indicatii pentru rezolvarea problemei P8	Introduc, pe rand, valorile cerute si apoi prelucreaza datele conform cerintelor.	- Exercitiul; - Conversatia.	- M; - FA (P8); - MP; - PC.	- Frontal; - Pe grupe; - Dirijat.	Practica
O5. Sa modifice structura conceptuala a unui tabel.		Dupa definitivarea bazei de date, solicita elevilor rezolvarea proble-mei P6; supravegheaza activitatea elevilor.	- Executa operatiile din FA (P6) ; - completeaza in caiete concluziile.	- Exercitiul; - Conversatia.	- M; - FA (P6); - MP; - PC.	- Frontal; - Pe grupe; - Dirijat.	- Practica - Scrisa
5. Analiza rezultatelor activitatii si elaborarea concluziilor 85-100
		- Verifica aplicatiile; - Comenteaza rezultatele obtinute ; - Trage concluzii privind rezultatele obtinute.	- Rectifica greselile; - Refac operatiile gresite.	- Conversatia; - Explicatia; - Instruirea prin proble-matizare.	- MP; - PC.	- Frontala; - Individual/ independenta.	Orala

PROIECTUL INSTRUMENTELOR DE EVALUARE

1. Testul elevului

- Itemul nr. 1 Dandu-se baza de date cu urmatoarea structura: nr. matricol, nume, prenume, data nasterii, clasa, sa se afiseze elevii nascuti intre doua date citite de la tastatura.

- Itemul nr. 2: Data fiind baza de date 'Carti', deschisa in zona de lucru curenta, sa i se afiseze structura.

- Itemul nr. 3: Dandu-se baza de date 'Client'(nr. crt, id., nume, adresa, telefon), deschisa in zona de lucru curenta, sa se creeze o BD 'Furnizor' avand aceleasi campuri si de aceleasi tipuri.

- Itemul nr. 4: Se da o BD 'Animale' (id., tip, rasa, proprietar); sa se afiseze doar perechile tip proprietar.

- Itemul 5: Se da BD 'Locatar' (id., nume, prenume, strada, bloc, etaj, apartament, telefon), unde telefonul este de tip numeric. Administratorul unui bloc a constatat ca e mai eficient ca, pentru fiecare locatar, in cadrul numerelor de telefon, sa fie retinute si caractere separatoare (de exemplu: ' ', '.', '-' ). Cum se poate rezolva aceasta problema?

Etalonul de rezolvare

Anexa nr. 2-c

Model orientativ

de proiect de lectie mixta

PROIECT DE LECTIE

A. DATE GENERALE

- Disciplina: ORGANE DE MASINI SI MECANISME

- Clasa: a XI-a

- Unitatea de invatare: ELEMENTE de TRIBOLOGIE

- Titlul lectiei: FRECAREA USCATA

- Scopul lectiei: insusirea cunostintelor referitoare la frecarea uscata

- Tipul lectiei: lectie mixta

- Locul desfasurarii: sala de clasa

- Durata lectiei: 50 minute

- Competenta specifica: cunoasterea legilor frecarii uscate.

- Continutul activitatii de instruire:

Cod	Arii de continut	Subarii de continut
C1	1. Teorii privind frecarea uscata	1.1. Teoria mecanica
		1.2. Teoria adeziunii moleculare
		1.3. Teoria puntilor de sudura
		1.4. Teoria deformarii elastice si plastice
		1.5. Teoria energetica - cuantica
		1.6. Teoriile mixte molecular - mecanice
C2	2. Legile frecarii uscate	2.1 Expunerea legilor frecarii uscate (patru legi)
C3	3. Frecarea "la limita"	2.2 Conditiile de aparitie a regimului de frecare la limita (cinci conditii)

- Obiective operationale

Cod	Comportamentul	Conditiile de probare a comportamentului	Criteriul de reusita
O1	Elevii sa identifice tipurile de frecare uscata.	Au la dispozitie notitele.	Identificarea a cel putin patru dintre tipurile de frecare.
O2	Elevii sa defineasca legile frecarii.	Se ofera teoriile frecarii.	Definirea a cel putin doua legi.
O3	Elevii sa comenteze conditiile de aparitie a regimului de frecare uscata	Au la dispozitie plansele.	Comentarea a cel putin trei conditii.

- Diagrama obiective-continut:

Obiective	Continut	Succesiunea continutului
O1	C1
O2	C2
O3	C3

- Metode si procedee de instruire: conversatia, explicatia, expunerea.

- Mijloace de invatamant (complexul multimedia)

Cod	Denumirea resursei materiale
F1	F-1: fisa de lucru pentru verificarea cunostintelor anterioare
P1	Plansa
P2	Plansa

- Bibliografie

- Stefan Stanciu, Lucian Petre Seiciu - Organe de masini. Elemente de tribologie si lubrificatie.

B.Desfasurarea lectiei

Obiective operatio-nale	Evenimentele instruirii. Continut			Activitatea profesorului		Activitatea elevilor	Strategia didactica					Evaluare	Timp (min)
							Metode de invatamant		Mijloace de invatamant		Forme de organizare a activitatii
1.Organizarea clasei pentru lectie				- Face prezenta elevilor; - Creeaza conditiile psihologice necesare inceperii lectiei.		Preiau sarcinile propuse de profesor.	Conversatia				Frontala
2. Verificarea cunostintelor anterioare
				- Solicita elevilor rezolvarea aplicatiilor din fisa de lucru nr. 1; - Comenteaza rezultatele obtinute.		Rezolva aplicatiile din fisa de lucru.	Exercitiul		F1		Individual
3. Transmiterea noilor cunostinte
	Captarea atentiei			Prezinta importanta frecarii.		Sunt atenti		Expunerea			Frontala
	Comunicarea titlului lectiei si a obiectivelor operationale			- Scrie pe tabla titlul activitatii "Frecarea uscata"; - Comunica elevilor obiectivele urmarite.		- Noteaza in caiet titlul lectiei; - Retin obiectivele urmarite.		Expunerea			Frontala
O1: Avand la dispozitie teoriile frecarii, sa identifice cel putin patru tipuri de frecare.	Dirijarea invatarii C1			Enunta si explica elevilor teoriile privind frecarea uscata: 1. Teoria mecanica explica existenta fortei de frecare prin energia consumata pentru escaladarea asperitatilor. 2. Teoria adeziunii moleculare considera ca frecarea apare ca urmare a necesitatii invingerii fortelor intermoleculare. Astfel, se presupune ca in cazul contactelor dintre corpuri cu suprafete cu asperitati reduse (suprafetele rectificate fin, slefuite) apar forte de aderenta care genereaza frecarea. 3. Teoria puntilor de sudura (Bowden, Tabor,1939) considera ca frecarea se datoreste ruperii puntilor de sudura (microsuduri ) care se formeaza instantaneu la  temperaturi foarte mari (800-10000C). Microsudurile se realizeaza si se desfac consecutiv in miscare. Desi temperaturile amintite nu au putut fi masurate, s-a dovedit ca temperatura medie a pieselor rareori depaseste 80-1000C. 4. Teoria deformarii elastice si plastice afirma ca se produc astfel de deformari ale asperitatilor in contact rezultand astfel frecarea. 5. Teoria energetica-cuantica sustine ca frecarea apare datorita schimburilor energetice de la nivel atomic si subsonic, intre materialele in contact. 6. Teoriile mixte molecular- mecanice incearca sa abordeze complex aparitia frecarii, prin considerarea simultana a mai multora dintre teoriile sus-mentionate.		- Sunt atenti; - Noteaza in caiete.		Expunerea			Frontala
	Obtinerea performantei			Solicita elevii sa identifice tipurile de frecare uscata.		Raspund solicita-rilor profesorului.		Conversatia			Frontala	Orala
	Asigurarea conexiunii inverse			Confirma raspunsurile corecte si intervine daca este cazul cu explicatii suplimentare.		Asculta explicatiile suplimentare		- Conver-satia; - explicatia			Frontala
O2 Sa defineasca legile frecarii uscate, avand la dispozitie notitele.	Dirijarea invatarii C2			Coulomb, continuand cercetarile lui Amontons, a enuntat patru legi ale frecarii uscate: 1. Forta de frecare este proportionala cu sarcina normala pe suprafata de contact: Ff ≈ N. 2. Forta de frecare nu depinde decat foarte putin de viteza relativa. 3. Forta de frecare nu depinde de suprafata nominala de contact. 4. Forta de frecare depinde de natura corpului cuplei si de gradul lor de prelucrare: - pentru cuple din materiale dure se observa ca ambele materiale se uzeaza; - in cazul cuplelor cu un material dur si altul mai moale, se uzeaza materialul mai moale; - o solutie mai buna este cea in care se folosesc doua materiale dure, unul din ele fiind acoperit cu un strat moale, care va fi cel uzat.		- Noteaza; - sunt atenti.		Expunerea			Frontala
	Obtinerea performantei			Solicita elevii sa defineasca legile frecarii uscate.		Raspund solicita-rilor profesorului		Conversatia			Frontala	Orala
	Asigurarea conexiunii inverse			Confirma raspunsurile corecte si intervine, daca este cazul, cu explicatii suplimentare.		Asculta explicatiile suplimentare		Conversatia explicatia			Frontala
O3 Sa comenteze conditiile de aparitie a regimului de frecare uscata, avand la dispozitie plansele.	Dirijarea invatarii C3			Conditiile reale de exploatare a unei cuple duc la micsorarea coeficientului de frecare de alunecare fata de regimul teoretic uscat, datorita prafului, oxizilor, straturilor onctuoase, apei etc. Se accepta ca exista mai multe cazuri de aparitie a regimului de frecare la limita, acestea manifestandu-se separat sau concomitent. 1. Corpurile sunt separate prin straturi subtiri moleculare lubrifiant adsorbite sau chemisorbite (legaturi Van der Waals). Stratul aderent este legat de metal prin puternice forte de adeziune (plansa nr. 1). Numai in conditii severe acest strat este smuls. La incarcari foarte mari stratul onctuos este strapuns. Plansa nr. 1 2. Corpurile sunt separate prin substante solide (pulberi) cu structura lamelara (grafit sau MoS2 - bisulfura de molibden), (plansa nr.2). De obicei, substanta adaugata este incorporata intr-o rasina epoxidica. In acest caz, desi coeficientul de frecare scade doar de cateva ori, uzura se reduce de mii de ori fata de frecarea uscata. Plansa nr. 2 3. Lubrificatia de extrema presiune (EP) apare in cazul formarii unui strat solid obtinut ca rezultat al reactiei chimice dintre o substanta anorganica si metal. Ca urmare a reactiei, se obtine un produs cu rol de lubrefiant solid (exemplu: clor, sodiu, fosfor). Aceasta eliberare are loc si la temperaturile ridicate produse prin contactul cuplei. 4. Lubrificatia cu strat metalic subtire depus anterior exploatarii (plumb, iridiu). 5. Lubrificatia cu straturi de oxizi, sufluri sau cloruri.		Urmaresc cu atentie si noteaza cele spuse de profesor.		- Expunerea - conver-satia; - explicatia; demons-tratia	P1 P2		Frontala
	Obtinerea performantei.			Solicita elevii sa comenteze conditiile aparitiei regimului de frecare uscata.		Raspund solicitarilor profesorului.		- Conver-satia; - explicatia			Frontala	Orala
	Asigurarea conexiunii inverse.			Confirma raspunsurile corecte si intervine daca este cazul cu explicatii suplimentare.		Elevii asculta explicatiile suplimentare.		- Conver-satia; - explicatia			Frontala
4. Fixarea cunostintelor
		Asigurarea retentiei si transferului celor invatate	- Formuleaza aprecieri, observatii si recomandari; - enunta tema de casa.		- Retin aprecierile, observatiile si recomandarile; - noteaza tema.			Conversatia			Frontal

Fisa nr. 1(F₁)

VERIFICAREA CUNOSTINTELOR DIN LECTIA ANTERIOARA

1. Definiti frecarea.

2. Cand apare frecarea uscata?

3. Definiti cupla de frecare.

4. Clasificati cuplele de frecare dupa tipul lor.

Raspunsuri

1. Frecarea este un proces complex de natura moleculara, mecanica si energetica, care apare intre suprafetele corpurilor cu miscare relativa sau cu tendinta de miscare relativa.

2. Frecarea uscata apare in cazul in care contactul dintre piese este direct, nemijlocit, fara film de lubrefiant, fara oxizi, praf sau apa.

3. Doua corpuri in contact si care se deplaseaza reciproc formeaza o cupla de frecare.

4. Dupa tipul lor, cuplele de frecare se clasifica in patru clase:

- clasa I: constituita din cuple de frecare cu contact punctiform (rulmenti cu bile);

- clasa II: formata din cuple de frecare cu contact liniar (rulmenti cu role, angrenaje, mecanisme cama-tachet);

- clasa III: compusa din cuple de frecare cu contact pe suprafata (lagare de alunecare cilindrice, ghidaje cilindrice, articulatii sferice);

- clasa IV: compusa din cuple de frecare cu contact pe suprafetele plane (pene de alunecare sau de strangere).

TEST DE EVALUARE

A. Tipul testului: formativ.

B. Continutul activitatii de instruire

Cod	Arii de continut	Subarii de continut
C1	1. Teorii privind frecarea uscata.	1.1. Teoria mecanica.
		1.2. Teoria adeziunii moleculare.
		1.3. Teoria puntilor de sudura.
		1.4. Teoria deformarii elastice si plastice.
		1.5. Teoria energetica - cuantica.
		1.6. Teoriile mixte molecular - mecanice.
C2	2. Legile frecarii uscate.	2.1. Expunerea legilor frecarii uscate (patru legi).
C3	3. Frecarea "la limita".	3.1. Conditiile de aparitie a regimului de frecare la limita (cinci conditii).

C. Obiective operationale

Cod	Comportamentul	Conditiile de probare a comportamentului	Criteriul de reusita
O1	Elevii sa identifice tipurile de frecare uscata.	Au la dispozitie notitele.	Identificarea a cel putin patru dintre tipurile de frecare.
O2	Elevii sa defineasca legile frecarii.	Se ofera teoriile frecarii.	Definirea a cel putin doua legi.
O3	Elevul sa comenteze conditiile de aparitie a regimului de frecare uscata.	Au la dispozitie plansele.	Comentarea a cel putin trei conditii.

D.Testul elevului

I.Completati spatiul liber

1. Teoria mecanica explica existenta fortei de frecare prin: _____ _______ ______ _______

2. Teoria energetica - cuantica sustine ca frecarea apare datorita: _________________

II. Cititi cu atentie urmatoarele afirmatii. Precizati in dreptul fiecarui enunt daca este adevarat sau fals:

1. Teoria deformarii elastice si plastice afirma ca se produc astfel de deformari ale asperitatilor in contact rezultand astfel frecarea._____ _______ ______ ______________

2. Forta de frecare depinde de suprafata nominala de contact. ____________________

3. Forta de frecare depinde de natura corpului cuplei si de gradul lor de prelucrare.___

III. Precizati doua conditii de aparitie a regimului de frecare la limita, care au legatura cu lubrificatia.

IV. Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect:

Forta de frecare depinde de:

a) viteza relativa;

b) suprafata nominala in contact;

c) natura corpului cuplei si de gradul lor de prelucrare.

V. Stabiliti corespondenta dintre desenele din coloana A si modul de uzare prezentat in coloana B:

A	B
1.	a) Ambele materiale se uzeaza.
2.	b) Stratul moale va fi uzat.
3.	c) Se uzeaza materialul mai moale.

E. Diagrama obiective - itemi:

Obiective/ itemi	I1	I2	I3	I4	I5
O1
O2
O3

F. Etalon de rezolvare:

Nr. item	Raspunsul corect	Barem de corectare
I	1. Energia consumata pentru escaladarea asperitatilor. 2. Schimburilor energetice de la nivel atomic si subatomic, intre materialele in contact.	1 punct
II	1. adevarat; 2. fals; 3.adevarat.	3 puncte
III	1. Lubrificatia cu strat metalic subtire depus anterior exploatarii (plumb, iridium); 2. lubrificatia cu straturi de oxizi, sulfuri sau cloruri.	1 punct
IV	c)	0.5 puncte
V	1-a; 2-c; 3-b;	4.5 puncte

Anexa nr. 3

Model pentru structura orientativa a

fisei de caracterizare psihopedagogica a elevului

Unitatea de invatamant:

Localitatea:

Clasa:

Anul scolar:

CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICA

Numele si prenumele elevului

Data nasterii:

Localitatea nasterii

A. DATE FAMILIALE

I. Numele si prenumele parintilor:

1. Tata: __________ ______ ____ _________

2. Mama: __________ ______ ____ ________

II. Ocupatia si locul de munca ale parintilor

1. Tata: __________ ______ ____ __________ ______ ____

2. Mama: __________ ______ ____ _____ _______ ______ ______________

III. Date despre frati/surori: __________ ______ ____ _____________

IV. Conditii materiale: __________ ______ ____ __________________

V. Climatul educativ:

B. DATE DESPRE DEZVOLTAREA FIZICA

SI STAREA SANATATII ELEVULUI

I. Inaltimea:_______; greutatea:_________

II. Antecedente medicale (conform fisei medicale):

III. Probleme actuale (conform fisei medicale): _____ _______ ______ _______________

C. DATE PRIVIND SITUATIA SCOLARA

SI EXTRASCOLARA A ELEVULUI

I. Evidentierea globala a rezultatelor scolare:

II. Cauze care au favorizat obtinerea rezultatelor foarte bune la unele discipline scolare:

III. Dificultati majore la invatatura si cauzele care le-au determinat:

IV. Participarea elevului la activitati extrascolare:

1. in cadrul scolii: __________ ______ ____ _____ _______ ______ ________

2. in afara scolii:__________ ______ ____ _____ _______ ______ _________

V. Participarea elevului la olimpiade, concursuri scolare si rezultatele obtinute:

D. DATE PSIHOLOGICE PRIVIND ELEVUL

I. Intelectul:

1. Dezvoltarea senzoriala: __________ ______ ____ ________________

2. Spiritul de observatie: __________ ______ ____ __________________

3. Imaginatia (nivelul dezvoltarii acesteia): __________ ______ ____ ___

4. Gandirea:

a) capacitatea de intelegere: __________ ______ ____ _______________

b) rezolvarea de probleme: __________ ______ ____ ________________

6. Memoria (nivelul dezvoltarii acesteia): __________ ______ ____ ____

7. Limbajul:

a) usurinta/dificultatea exprimarii verbale; corectitudinea/incorectitudinea exprimarii verbale: __________ ______ ____ __________ ______ ____ ____

b) limbajul nonverbal (expresivitatea): __________ ______ ____ ______

8. Atentia (capacitatea de concentrare a atentiei, distributivitatea si mobilitatea atentiei):__________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ _

9. Stilul de invatare al elevului: __________ ______ ____ ____________

II. Afectivitatea (stabilitatea, intensitatea, durata, mobilitatea, expresivitatea trairilor afective): __________ ______ ____ _____ _______ ______ ____________

III. Vointa si motivatia:

1. Perseverenta in urmarirea scopurilor; rapiditatea in luarea deciziilor: ____________

2. Interesele elevului (generale, speciale): __________ ______ ____ ____

IV. Principalele aspecte referitoare la personalitatea elevului:

1. Temperamentul: __________ ______ ____ _____ _______ ______ _______

2. Aptitudinile:

a) Nivelul inteligentei elevului: __________ ______ ____ ____________

b) Aptitudini speciale: __________ ______ ____ ___________________

3. Caracterul:

a) Atitudini fata de ceilalti: __________ ______ ____ ________________

b) Atitudini fata de propria persoana: __________ ______ ____ ________

c) Atitudini fata de munca: __________ ______ ____ ________________

4. Creativitatea: __________ ______ ____ _____ _______ ______ _________

E. DATE REFERITOARE LA CONDUITA ELEVULUI

1. Conduita elevului la lectii:

2. Conduita elevului in colectivul scolar:

3. Conduita elevului in afara scolii:

F. DATE REFERITOARE

LA ORIENTAREA SCOLARA SI PROFESIONALA A ELEVULUI

I. Optiunea personala a elevului:

II. Optiunea parintilor (familiei):

III. Recomandarea dirigintelui:

IV. Recomandarea consilierului scolar:

G. APRECIERI GENERALE. CONCLUZII

1. Preocupari sistematice ale elevului:

2. Activism social; participare la viata grupului si a comunitatii:

3. Nivelul autocunoasterii:

4. Aspiratii, proiecte de viitor:

5. Sanse si oportunitati: __________ ______ ____ _____ _______ ______ ________

Date despre persoana care a intocmit fisa:

- Numele si prenumele: _____ _______ ______ _______

- Facultatea, grupa: _____ _______ ______ __________

-Semnatura: __________ ______ ____

Data completarii fisei

Anexa nr. 4

FISA DE EVIDENTA A NOTELOR OBTINUTE DE STUDENT

LA PRACTICA PEDAGOGICA *

SEMESTRUL I

A. Date generale

- Numele si prenumele studentului: __________ ______ ____ _________

- Facultatea: __________ ______ ____ _____ _______ ______ ____________

- Sectia (specialitatea): __________ ______ ____ ___________________

- Anul de studiu: _______________

- Anul universitar: ______________

- Scoala de aplicatie: __________ ______ ____ _____ _______ ______ ______

- Disciplina de practica: __________ ______ ____ __________________

- Cadrul didactic indrumator de la: __________ ______ ____ __________

1. Scoala de aplicatie: __________ ______ ____ ____________________

2. D.P.P.D.: __________ ______ ____ _____ _______ ______ ____________

B. Notele acordate studentilor la practica pedagogica:

- Nota la caietul de practica pedagogica (asistente la lectiile profesorului indrumator etc.):__________ ______ ____ __________ ______ ____ __

-Nota la participarea la activitatile demonstrative din scoala:_____ _______ ______ ______

- Nota la materialele didactice realizate (daca este cazul):_____ _______ ______ ________

- Media generala:__________ ______ ____ _____ _______ ______ _________

Semnatura                      Semnatura

profesorului-indrumator                         reprezentantului Departamentului

din scoala de aplicatie:              pentru Pregatirea Personalului Didactic:

__________ ______ ____ __

FISA DE EVIDENTA A NOTELOR OBTINUTE DE STUDENT

LA PRACTICA PEDAGOGICA*

SEMESTRUL al II-lea

A. Date generale

- Numele si prenumele studentului: __________ ______ ____ _________

- Facultatea: __________ ______ ____ _____ _______ ______ ____________

- Sectia (specialitatea): __________ ______ ____ ___________________

- Anul de studiu: _______________

- Anul universitar: ______________

- Scoala de aplicatie: __________ ______ ____ _____ _______ ______ ______

- Disciplina de practica: __________ ______ ____ __________________

- Cadrul didactic indrumator de la: __________ ______ ____ __________

1. Scoala de aplicatie: __________ ______ ____ ____________________

2. D.P.P.D.: __________ ______ ____ _____ _______ ______ ____________

B. Notele acordate studentilor la practica pedagogica:

- Note la lectiile de proba: __________ ______ ____ ________________

- Nota la lectia finala: __________ ______ ____ ____________________

- Nota la materialele didactice realizate (daca este cazul): _____ _______ ______ ________

- Nota la caietul de practica pedagogica: __________ ______ ____ _____

- Nota la caracterizarea psihopedagogica a unui elev: _____ _______ ______ ___________

- Media generala: _____ _______ ______ _____________

Semnatura                      Semnatura

profesorului-indrumator reprezentantului Departamentului

din scoala de aplicatie:                          pentru Pregatirea Personalului Didactic:

__________ ______ ____ __